News

Varianta Delta-Plus a coronavirusului a făcut prima victimă. Ce altă mutație amenință să devină dominantă

Varianta Delta-plus a coronavirusului a ucis prima persoană în India. Femeia nu era vaccinată.
24.06.2021 | 16:19
Varianta DeltaPlus a coronavirusului a facut prima victima Ce alta mutatie ameninta sa devina dominanta
Varianta Delta-Plus a coronavirusului a făcut prima victimă. Ce altă variantă amenință să devină dominantă Foto: hepta, Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Statul Madhya Pradesh a raportat miercuri primul deces al unui pacient din districtul Ujjain identificat cu varianta Delta-Plus a coronavirusului. La nivelul întregului stat ai fost confirmate cinci cazuri de infecție cu varianta Delta-Plus: trei din Bhopal și alte două în districtul Ujjain.

Varianta Delta-Plus a coronavirusului a făcut prima victimă. Ce altă mutație amenință să devină dominantă

Ministrul Educației Medicale al statului, Vishwas Sarang, a declarat: „Cinci cazuri de infecție cu varianta Delta-Plus au ieșit la iveală până acum în stat; dintre ei un pacient a murit. Statul elaborează un plan pentru a aborda situația.”

ADVERTISEMENT

Potrivit aceleiași surse, ceilalți patru pacienți și-au revenit. Probele lor au fost colectate în luna mai pentru secvențierea genomului și ulterior au ieșit pozitiv pentru varianta Delta-Plus.

Femeia care a decedat urma să fie vaccinată, soțul ei își completase schema de vaccinare, a spus Sarang. El a mai precizat că ceilalți patru pacienți care au fost testați pozitiv pentru varianta Delta-Plus și s-au recuperat au fost, de asemenea, vaccinați.

ADVERTISEMENT

Varianta Delta-plus a fost identificată până în prezent în trei state din India.

Varianta are o transmisibilitate sporită

Ministerul indian al Sănătății a declarat că Delta-Plus a arătat transmisibilitate sporită și a sfătuit statele să mărească numărul de teste efectuate pentru a combate răspândirea acesteia.

Mutația provine din varianta Delta (B.1.617.2) care s-a modificat pentru a forma varianta Delta Plus (AY.1). Virusologii încearcă să afle dacă această nouă variantă ar putea să se sustragă imunității preexistente mai bine decât variantele Delta sau Beta.

ADVERTISEMENT

Oamenii de știință indieni precizează că varianta poartă și mutația K417N, identificată pentru prima dată în varianta Beta din Africa de Sud și despre care se crede că afectează eficacitatea vaccinului.

Autoritățile de sănătate ale statului indian au declarat săptămâna trecută că noua variantă identificată ar putea declanșa un al treilea val devastator de COVID în țară.

ADVERTISEMENT

Tulpina Delta a coronavirusului, identificată pentru prima dată în India, este în prezent tulpina dominantă din Marea Britanie și este cu 60% mai transmisibilă decât tulpina dominantă anterioară, varianta Kent.

Guvernul britanic a fost criticat pentru că nu a interzis zborurile din India suficient de devreme pentru a împiedica varianta să ajungă aici.

Organizația Mondială a Sănătății a declarat că varianta Delta a fost detectată în peste 80 de țări.

Lambda, noua variantă de coronavirus care a ajuns deja în 29 de țări

Pe fondul eforturilor globale îndreptate în prezent spre gestionarea variantei Delta a coronavirusului, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a desemnat o altă variantă, etichetată ca „Lambda”, ca „Variantă de interes” (VOI).

Deși acest lucru poate părea alarmant, variantele de interes sunt urmărite de organizațiile de sănătate, totuși, încă nu s-a dovedit că prezintă un pericol grav pentru sănătatea publică.

Buletinul săptămânal al OMS a menționat că varianta Lambda a fost detectată inițial în Peru în august 2020 și de atunci a fost raportată în 29 de națiuni din întreaga lume, mai ales în America Latină, inclusiv în Argentina și Chile.

„La 14 iunie 2021, o variantă atribuită liniei Pango C.37, GISAID clade GR / 452Q.V1, NextStrain clade 20D, a fost desemnată drept VOI global și a fost atribuită eticheta OMS Lambda”, informa buletinul OMS.

Dintre toate cazurile de coronavirus raportate în Peru până în aprilie anul acesta, 81% dintre acestea aparțin variantei Lambda, a spus OMS, adăugând că 32% din secvențierile depuse în ultimele 60 de zile din Chile fac parte, de asemenea, din această variantă.

Organismul global de sănătate a declarat că varianta Lambda a fost monitorizată „ca o alertă pentru o perioadă îndelungată”, iar pe baza mai multor informații și evaluări actualizate, este acum considerată „îndeplinirea definiției de lucru VOI bazată pe dovezi ale apariției continue și implicații fenotipice suspectate “.

Lambda, asociată cu „rate substanțiale de transmitere comunitară în mai multe țări”

Lambda a fost asociată cu „rate substanțiale de transmitere comunitară” în mai multe țări, cu o prevalență în creștere în timp concomitentă cu o incidență crescută a Covid-19. Cele mai vechi eșantioane secvențiate au fost raportate din Peru în august 2020. Până la 15 iunie 2021, peste 1.730 de secvențe au fost încărcate în GISAID din 29 de țări/teritorii / zone din cinci regiuni ale OMS”, a anunțat OMS.

OMS a declarat că „prevalența crescută” a variantei Lambda a fost observată în special în America de Sud în țări precum Chile (prevalența generală de 31% dintre secvențele transmise 7 de când a fost detectată prima dată în această locație până în prezent), Peru (9%), Ecuador (8%) și Argentina (3%).

Peru a raportat că 81% din cazurile de COVID-19 secvențiate începând cu aprilie 2021 au fost asociate cu Lambda, a spus OMS, adăugând că Argentina a raportat o prevalență crescândă a Lambda începând cu a treia săptămână din februarie 2021 și că între 2 aprilie și 19 mai, varianta a reprezentat 37% din cazurile de COVID-19 secvențiate.

OMS a adăugat că prevalența variantei Lambda a crescut de-a lungul timpului în Chile, reprezentând 32% din cazurile secvențiate raportate în ultimele 60 de zile, „circulând concomitent cu o rată similară cu varianta Gamma (33%), dar depășind varianta Alpha (4%) în aceeași perioadă “.

Mutațiile din varianta Lambda

OMS a explicat că varianta Lambda „poartă o serie de mutații cu implicații fenotipice suspectate, cum ar fi o transmisibilitate potențială crescută sau o posibilă rezistență crescută la anticorpi neutralizanți. Se caracterizează prin mutații ale proteinei spike, inclusiv G75V, T76I, del247 / 253, L452Q, F490S, D614G și T859N.”

Cu toate acestea, buletinul OMS a adăugat că există în prezent „dovezi limitate” cu privire la amploarea completă a impactului asociat cu aceste modificări genomice, menționând că sunt necesare „studii solide privind impactul fenotipic pentru a înțelege mai bine impactul asupra contramăsurilor și pentru a controlează răspândirea”.

De asemenea, sunt necesare studii suplimentare pentru a valida eficacitatea continuă a vaccinurilor, a spus acesta.

COVID afectează jumătate dintre adulții tineri pe termen lung

O lucrare despre efectele COVID pe termen lung, publicată în prestigioasa revistă Nature Medicine, descrie simptome persistente la șase luni după faza acută a bolii, chiar și la persoanele izolate acasă.

Studiul efectuat de Bergen COVID-19 Research Group a urmărit pacienții infectați în timpul primului val de pandemie din Bergen, Norvegia.

„Principala descoperire este că mai mult de 50% dintre tinerii adulți cu vârsta de până la 30 de ani, izolați acasă, prezintă încă simptome persistente la șase luni după o formă de boală ușoară până la moderată”, explică liderul grupului, profesorul Nina Langeland, citată de Medical Xpress.

Cele mai frecvente simptome au fost pierderea mirosului și/sau gustului, oboseala, dificultățile de respirație, concentrare afectată și probleme de memorie.

„A existat o corelație semnificativă între nivelurile ridicate de anticorpi și simptomele la pacienții izolați la domiciliu, alți factori de risc pentru simptome au fost astmul sau alte boli pulmonare cronice”, spune profesorul Rebecca Cox, șeful Centrului de gripă de la Universitatea din Bergen și Spitalul Universitar Haukeland și co-lider al grupului de cercetare.

În cazul pacienților cu COVID-19 nespitalizați, 30% au prezentat oboseală, care a fost cel mai frecvent simptom. Copiii cu vârsta sub 16 ani au avut mai puține simptome pe termen lung decât adulții, dar profesorul asociat Bjørn Blomberg, autor principal al articolului subliniază că „simptomele cognitive ale tulburărilor de memorie și dificultățile de concentrare sunt deosebit de îngrijorătoare pentru tinerii care sunt la școală sau universitate și subliniază importanța vaccinării pentru a preveni implicațiile pe termen lung ale COVID-19 asupra sănătății. “

ADVERTISEMENT