Verdictul politologilor după ce Macron a rămas fără majoritate absolută, după alegeri: Franța nu va retrage sprijinul Ucrainei!

În ultima vreme, mai multe voci au afirmat că, din pricina situației politice interne, care a culminat cu faptul că președintele Emmanuel Macron a rămas fără majoritate absolută în Adunarea Națională, după ultimele alegeri, Franța și-ar putea modifica strategia legată de situația din Ucraina. Cu toate acestea, analistul politic Cristian Pîrvulescu a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK: „Posibilele neînțelegeri care apar în legătură cu Emmanuel Macron sunt legate de anumite reacții ale sale, de la Bruxelles, în niciun caz din pricina atitudinii față de Ucraina, care nu se va modifica!”.

Cristian Pîrvulescu: „Am citit un articol, intitulat „Jupiter, s-a terminat”. Nu, Emmanuel Macron nu va retrage sprijinul Ucrainei!”

Apropiat al cercurilor politice de la Bruxelles, Cristian Pîrvulescu este la curent cu tot „ce mișcă” în politica internațională. Din acest punct de vedere, el este sigur că atitudinea viitoare a șefului statului francez nu se va schimba, în ciuda atacurilor venite din mai multe zone.

„Am văzut un articol apărut în „Financial Times”, intitulat „Jupiter, s-a terminat”, care demonstrează că unii n-au înțeles nimic din atitudinea lui Emmanuel Macron. Ideea era una singură. Era vorba despre președintele arogant, care nu discută cu poporul, nu negociază cu nimeni, etc. Acum, va negocia, dar așa cum vom vedea că dorește el și nu în problema retragerii sprijinului pentru Ucraina”, a precizat analistul politic.

Publicația „Financial Times” nota, printre altele, că „greșelile lui Macron eclipsează sprijinul Franței pentru Ucraina”. Printre altele, în articol era menționat și faptul că „Macron dorește să mențină deschisă o linie de comunicare cu Kremlinul, lucru care, insistă el, este dorit și de Kiev, fie și numai pentru a împiedica o escaladare”.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Paradoxul alegerilor: Președintele a învins, deși a ieșit pe… locul 2!

Revenind, însă, la alegerile din Franța, interesant este că Emmanuel Macron a rămas fără majoritate absolută după alegeri, dar verdictul politologului Cristian Pîrvulescu poate părea, cumva, paradoxal. Președintele Franței a triumfat, prin unificarea forțelor de centru.

La prima vedere, alegerile legislative din Hexagon ar putea părea o înfrângere pentru președintele Emmanuel Macron. Pentru prima oară, în ultimele două decenii, un șef de stat francez, nou ales sau reales, nu a izbutit să obțină majoritatea absolută în camera inferioară a Parlamentului.

Și totuși, din punctul de vedere al jocului politic, ecuația pare diferită. Politologul Cristian Pîrvulescu a explicat: „Macron a câștigat alegerile, dar nu are majoritate absolută. Nici măcar nu sunt convins că n-a fost chiar intenția lui…”

„Probabil că și-a dorit majoritatea absolută, dar era evident că nu o va obține!”

Cristian Pîrvulescu este un observator atent al fenomenului politic din Franța. Din acest motiv, nu reprezintă o surpriză faptul că părerea sa poate fi diferită de cele ale unor colegi de breaslă de ai săi și, așa cum vom afla, chiar de opiniile jurnaliștilor din Hexagon.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

„Am fost atent la comentariile politice franțuzești și nu consider că este vorba despre vreo răsturnare de situație ori de o surpriză. Vă pot spune că politicienii francezi sunt subiectivi, iar jurnaliștii francezi, când nu sunt subiectivi, sunt obișnuiți să se concentreze asupra propriilor lor probleme, fără să le vadă dinafară”, a continuat, amuzat, interlocutorul nostru.

De altfel, Cristian Pîrvulescu a punctat, în exclusivitate pentru FANATIK: „Emmanuel Macron nu a suferit o înfrângere. Probabil că și-ar fi dorit o majoritate absolută, dar era evident că nu o va obține. Totuși, a afirma că este o înfrângere pentru partidul care deține cel mai mare grup în Parlament, alianța care are cel mai mare număr de deputați, este cel puțin hilar”.

Politologul este de părere că „majoritatea comentatorilor privesc sistemul politic francez din perspectiva Republicii a cincea, dar oricum am auzit numai prostii! Nu este adevărat faptul că un asemenea fenomen nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria Franței. Din contră, este pentru prima oară în ultimii 20 de ani când un președinte francez câștigă un al doilea mandat”.

Francois Mitterand și Jacques Chirac au „coabitat”, Macron unifică

Analistul politic este de părere că situația nu poate fi comparată cu alte momente, care par, la prima vedere, similare, deoarece, atunci când discutăm despre un președinte reales pentru cinci ani, lucrurile se schimbă.

Cristi Pîrvulescu a recurs la argumentul istoric: „Aș dori, totuși, să reamintesc faptul că atât președintele Francois Mitterand, cât și Jacques Chirac s-au confruntat cu coabitări. În perioadele 1986 – 1988 și 1993 – 1995, în 1997 și în 2002 au existat astfel de coabitări. Acesta este și motivul pentru care Jacques Chirac a acceptat, în cele din urmă, modificarea Constituției, în sensul reducerii mandatului prezidențial la o perioadă de 5 ani, pentru evitarea unei coabitări”.

Intervievatul a amintit și faptul că alegerile parlamentare urmează să aibă loc imediat după cele prezidențiale, așadar, șeful statului urmează să obțină o majoritate:

„Însă acest lucru nu este valabil în momentul în care președintele ajunge la cel de-al doilea mandat și când a fost contestat de o mișcare precum cea a „Vestelor galbene”. Din punctul meu de vedere, pariul lui Macron este câștigat, în sensul în care a reușit să stabilizeze centrismul în Franța, după ce dorința lui Charles de Gaulle a fost distrugerea partidelor de centru, care nu au mai existat în Franța după anul 1958”.

„Un Guvern de acțiune nu va forma o majoritate”

Subiectul legat de posibilele alianțe pe care ar putea încerca să le închege președintele Franței suscită, de asemenea, interes. Cristian Pîrvulescu a ținut, însă, să explice clar care este, în opinia sa, filosofia lui Macron:

„Părerea mea este că Macron nu va face niciun fel de alianță. Nu va exista o majoritate la guvernare, ci o minoritate. Un Guvern de acțiune este acela care va căuta majoritatea permanentă, nu va forma o majoritate. Atunci când va fi nevoie, va beneficia de voturi atât de la stânga, cât și de la dreapta eșicherului politic”.

„Dacă discutăm despre dreapta, având în vedere faptul că republicanii au afirmat că vor fi o majoritate deschisă, nu vor intra la guvernare, dar vor sprijini reforma pensiilor. În privința celorlalte partide, vom vedea. Lucrurile evoluează”, a adăugat politologul.

Ziariștii din Hexagon gândesc într-o manieră… „newtoniană”

Comparația istorică nu s-a oprit aici, iar partenerul nostru de dialog a amintit că Franța din perioada Republicii a patra era o țară „centristă”, din punct de vedere politic. În zilele noastre, cea mai puternică grupare din Parlamentul Franței este de centru.

„Cu siguranță există jurnaliști francezi care gândesc în continuare într-o manieră pe care eu o numesc „newtoniană”, adică una simplistă, mecanică din punct de vedere politic”, a spus, mai în glumă, mai în serios, Cristian Pîrvulescu.

„Din punctul meu de vedere, chiar dacă rezultatul pe care îl anticipau sondajele nu este prost, cu 249 de sprijinători ai Guvernului de care dispune în momentul de față, Macron este capabil să obțină majoritatea pe principalele probleme, fără a organiza alegeri anticipate”, a subliniat politologul.

„L-ați vedea pe președintele Iohannis destabilizat, cu un PNL care întrunește 45% în Parlament?”

Deoarece invitatul nostru este un apropiat și un cunoscător al cercurilor politice occidentale, am dorit să aflăm care sunt, în opinia sa, alianțele posibile la care ar putea recurge Emmanuel Macron în acest moment.

„Din declarațiile doamnei prim ministru Elisabeth Borne am înțeles că va funcționa un Guvern de acțiune. Acesta va putea fi un Executiv minoritar, care va colabora cu republicanii pentru a reforma pensiile, care este cea mai importantă problemă în momentul de față, dar și cu alte partide care au tendințe centriste, sau în limbajul parizian sunt „macronocompatibili”, ne-a precizat Pîrvulescu.

Comentatorul de politică externă a precizat că, după părerea sa, pentru anumite politici ecologiste, președintele Macron „ar putea apela la „verzi”, pentru că atât ei, cât și socialiștii, spre deosebire de comuniști, au obținut grupuri în Adunarea Națională, iar Jean – Luc Melenchon nu a avut nici pe departe un succes. De altfel, singurul partid care a crescut semnificativ este Adunarea Națională, fostul Front Național, care a urcat de la 8 la 89 de deputați”.

Cristian Pîrvulescu este de părere că la recentele alegeri din Franța nu am avut de-a face cu nimic surprinzător, deoarece totul s-a petrecut exact conform predicțiile sociologilor, care au subliniat faptul că extremele se atrag.

„Alegătorii Alianței Ensemble (n.r fondată anul trecut de partidele de centru, care alcătuiau majoritatea prezidențială) au votat mai mult cu Adunarea Națională și invers… Alegătorii extremiști, care urăsc politica centristă, și-au luat revanșa. În acest context, este evident că am asistat la un vot de revanșă împotriva președintelui Macron, dar a spune că președintele este destabilizat, atunci când se bazează pe o majoritate de 45% în Parlament, este grav”, a precizat Cristian Pîrvulescu.

De altfel, interlocutorul nostru nu-și pierde nici simțul umorului: „Iertați-mă, l-ați vedea pe președintele Klaus Iohannis destabilizat, cu un PNL care întrunește 45% în Parlament?…”

Unde sunt „gaulliștii” de altădată?

Cum se împart, însă, laurii la Paris, după recentul scrutin? Există politicieni puternici, mânați de orgolii, iar miza a fost enormă, în ciuda popularității de care se bucură Emmanuel Macron, atât acasă, cât și… peste hotare.

„Doamna Le Pen nu a jubilat atât de tare precum domnul Melenchon, care nu avea niciun motiv să o facă, deoarece, în realitate, a obținut un scor mai mic decât se aștepta. A fost, totuși, singurul scor bun pentru partidul său, Franța Nesupusă, care, însă, are al doilea grup după Adunarea Națională”,  a explicat Pîrvulescu.

Comentatorul politic a adăugat că Adunarea Națională a izbutit să trimită pentru prima oară oameni în Parlament, dar că, în ce-l privește, este foarte curios dacă aceste personaje vor reuși, într-adevăr, să convingă.

„Sunt oameni tineri, iar până acum apropierea dintre dreapta și extrema dreaptă era evidentă. Vorbim despre transferul de electori „gaulliști” (n.r adepții doctrinei instaurate de partidul lui Charles de Gaulle, bazată pe naționalism echilibrat, dar mai ales pe pragmatism politic), deși acest fenomen nu mai poate fi numit „gaullism”. Gaullismul nu poate accepta extrema dreaptă”, a precizat intervievatul FANATIK.

Le Pen, un pericol… obișnuit

Să revenim, însă, la Marine Le Pen. Extrema dreaptă franceză a obținut un scor record, reușind să-și crească numărul de locuri în Parlament de aproape 11 ori, față de alegerile din 2017. Rassemblent National, formațiunea Marinei Le Pen poate deveni o forță de opoziție puternică, dar lucrurile nu sunt atât de grave, precum par la prima vedere.

„Vorbim, într-adevăr, despre un partid extremist. Dar, totuși, Marine Le Pen nu se calificase, în două rânduri, în turul 2 al alegerilor prezidențiale?… De această dată, republicanii doar au pierdut o parte din electorat în favoarea formațiunii politice conduse de Marine Le Pen”, a comentat Cristian Pîrvulescu.

„Când opoziția se mută în Parlament, dispar manifestațiile de stradă”

Situația rămâne complicată, dar, potrivit interlocutorului nostru, Emmanuel Macron va putea guverna.

„Cu siguranță era mult mai confortabil pentru Macron să conducă într-o altă ipostază, dar iată care este câștigul: Din cauza sistemului electoral francez, ce crează majorități fabricate, opoziția se mută în stradă. Așadar, nu era nimic surprinzător în faptul că „Vestele Galbene” protestează. Dar atunci când opoziția există în Parlament, dispar manifestațiile de stradă”, a adăugat politologul.

Acesta a sublinat: „În plus, din informațiile pe care le dețin, principala centrală sindicală va traversa o transformare, astfel că nu mă aștept să fie atât de activă, anul viitor. În plus, Emmanuel Macron a declarat că reforma pensiilor se va produce până în anul 2023. Așadar, mă aștept ca această reformă să treacă repede, fără proteste de foarte mare amploare. În concluzie, eu nu văd un dezastru, ci o oportunitate”.

Dacian Cioloș, primul politician român afectat de schimbare

Așa cum era firesc, am dorit să aflăm de la Cristian Pîrvulescu părerea sa referitoare la impactul recentelor alegeri asupra UE, mai ales în privința României.

Profesorul de la SNSPA ne-a precizat, în acest sens: „Probabil că, influențați de comentariile din mass-media, europenii vor fi mai degrabă dubitativi, iar poziția lui Macron, care era foarte puternică, va avea de suferit. Primul efect asupra politicii românești se va petrece asupra domnului Dacian Cioloș”.

„Dacă Macron nu-și va duce la îndeplinire ideile referitoare la grupurile politice din Parlamentul European, atunci Cioloș a făcut un pariu greșit, pentru că a mizat pe Macron și pe o modificare categorică a structurii Parlamentului European”, a detaliat Pîrvulescu.

Politologul susține că alegerile din Franța nu se pot, însă, răsfrânge asupra relațiilor cu România și nici cu NATO. Singura problemă ar fi apărut doar în momentul în care alegerile ar fi fost câștigate de Melenchon, „ceea ce știam cu toții că nu se va întâmpla. Doar el putea să-i mintă pe francezi în această direcție…”

„În Franța a existat mereu o tendință extremistă”

Teoria lui Cristian Pîrvulescu gravitează în jurul ideii că președintele Franței se gândește deja la conturarea unui grup centrist puternic în P.E, pentru alegerile din anul 2024. Totuși, analistul politic nu este convins că intențiile lui Macron de a izbuti acest lucru încă din acest an vor mai fi puse în aplicare…

„Dar, pentru a înțelege cel mai bine ceea ce reprezintă centrismul și de ce afirm că asistăm la o victorie a lui Macron, să ne referim la ziarul „La Croix” (n.r „Crucea”), o publicație catolică, în care poate fi observat un grafic ce reflectă ponderea partidelor de centru, din anul 1958 până în zilele noastre. În acel moment, vom realiza că surpriza făcută de Macron după 5 ani a fost stabilizarea centrului”, a argumentat interlocutorul nostru.

Cristian Pîrvulescu a încheiat pe un ton care oferă posibilitatea reflecției: „Faptul că ideile de centru rămân astăzi în Franța și că au fost reconfirmate reprezintă un pas impotant, pe care Macron îl va face către întărirea partidelor de centru. Dacă va reuși sau nu, rămâne de văzut… Însă, el are un program pe care nu-l putea împărtăși cu partidele, deoarece în Franța a existat mereu o tendință extremistă…”