Tanczos Barna a precizat că ANAF a adus la buget în 2024 un plus de 71 miliarde de lei față de încasările din 2023. Ministrul a mai precizat că, luni, a discutat cu partenerii ministerului pe care îl conduce despre perspectivele macroeconomice pentru 2025.
Ministrul Finanțelor a mai anunțat și că a început identificarea măsurilor prin care Direcţia Antifraudă şi Autoritatea Vamală pot creşte eficienţa activităţilor de descurajare a evaziunii fiscale.
„Deși e zi liberă, bugetul nu poate aștepta. Astăzi (luni n.r.) am avut mai multe întâlniri în care am discutat despre perspectivele macroeconomice pentru 2025, cu partenerii Ministerului Finanțelor.
Împreună cu conducerea ANAF am analizat modalitatea în care a atins un procent de realizare a obiectivelor de încasare de 98,9%, aducând în plus 71 miliarde de lei față de încasările din 2023.
Am început identificarea măsurilor prin care Direcția Antifraudă, respectiv Autoritatea Vamală pot crește eficiența activităților de descurajare a evaziunii fiscale.
Anul acesta va fi anul solidarității, anul în care statul trebuie să exercite un control riguros al cheltuielilor publice.
Reformele implementate de Guvern vor duce la crearea unui stat mai suplu, în slujba cetățeanului, un stat care este în același timp un partener corect al antreprenorilor.
Trebuie să continuăm măsurile de susținere a economiei, să menținem nivelul investițiilor și să protejăm cetățenii de creșterea prețurilor”, a scris Tanczos Barna pe pagina sa de Facebook.
Guvernul României trebuie să reducă deficitul bugetar prin generarea unor venituri suplimentare de 26,2 miliarde de lei. Executivul ar putea introduce și măsuri mai drastice, un „supliment de austeritate”, măsuri pe care le-a discutat deja cu Banca Mondială și Comisia Europeană.
Printre aceste măsuri ar fi majorarea impozitului pe venit de la 10% la 12%, creșterea impozitului pe profit de la 16% la 19%, majorarea TVA de la 19% la 21%, menținând cote reduse pentru alimente și medicamente sau trecerea impozitării proprietății la valoarea de piață.