Dintre cele 46, 9 miliarde de lei împrumutate de România în primele trei luni ale anului 2022, 9,6 miliarde au fost contractate prin Planul Național de redresare și Reziliență (PNRR).
Prin comparație, în anul 2009, atunci când guvernul de la București a aplicat tăierile de salarii și majorările de taxe, România împrumutase de la Fondul Monetar Internațional, de la Comisia Europeană și de la Banca Mondială doar 20 de miliarde de euro, aproximativ 84 de miliarde de lei.
Dobânda la care accesează România credite externe a crescut vertiginos pe parcursul anului trecut. Dacă în februarie 2021, ne împrumutam cu o dobândă de 2,65%, în decembrie dobânda ajunsese la 5,37%.
În aprilie 2022, dobânda este de 6,50%, adică de aproape trei ori mai mare decât cea din februarie 2021.
România este țara din Uniunea Europeană care se împrumută la cele mai mari dobânzi. Bulgaria, stat cu care ne comparăm în multe privințe, accesează împrumuturi cu o dobândă de doar 1,09%.
Croația se împrumută cu o dobândă de 2,08%, Cehia cu o dobândă de 3,53%. Polonia cu o dobândă de 4,83% și Ungaria cu una de 5,92%.
„Economia României a revenit la 5,9 procente în 2021, în ciuda problemelor în lanțul de aprovizionare, a creșterii semnificative a inflației și efectelor pandemiei.
Se estimează că economia României va crește modest în 2022, deși riscurile de recesiune pe care le generează criza din Ucraina sunt mari.
În ciuda unor măsuri de consolidare, deficitul fiscal va rămâne ridicat în 2022, la aproximativ 6,6 la sută din PIB. Se anticipează că sărăcia va scădea ușor la 10,1% în 2022”, se arată în cel mai recent raport privind situația economică a regiunilor din Europa și Asia Centrală al Băncii Mondiale.
Săptămâna trecută, Ministerul Finanțelor a anunțat că datoria publică a României a depășit pragul de 50% din PIB.
Potrivit economistului Bogdan Glăvan, riscul major pe termen mediu îl reprezintă o creștere a dobânzilor aferente acestei datorii, subliniind că nu este deloc exclus ca doar aceste dobânzi să ajungă în viitorul apropiat la circa 4% din PIB, adică dublul bugetului apărării.
„Riscul mare pe care îl văd vizează creșterea datoriei publice. După perioada pandemiei, când aceasta a crescut în toate țările, trebuia să o ținem în frâu. Acest lucru nu s-a întâmplat, nu se întâmplă nici acum, ea crește și problema este că dobânzile au început să crească serios și vor crește mult timp de acum încolo”, a declarat acesta pentru FANATIK.