Cel mai longeviv parlamentar din actuala legislatură este Seres Denes (n. 1953) , care are opt mandate – patru de senator (1992-2008) și patru de deputat (2008-2024), însă acesta nu este singurul care a ajuns în Casa Poporului ca tânără speranță a politicii, iar acum este om cu părul alb, trecut de vârsta standard de pensionare.
Însă Seres Denes nu este singurul cu opt mandate la activ, același record fiind deținut de alți doi colegi de ai săi din UDMR: Marton Arpad, deputat între 1990 și 2020, și Verestoy Attila, senator între 1990 și 2020. Odată cu retragerea celor doi din politică, nu mai este deloc reprezentată generația celor care au făcut parte din prima legislatură democratic aleasă în 1990.
Contabilizarea mandatelor deținute de fiecare parlamentar arată că UDMR a fost formațiunea cea mai conservatoare, schimbând cu greu garnitura de deputați și senatori aleși în 1990 sau 1992. Schimbarea consistentă de garnitură a survenit după ce Kelemen Hunor i-a urmat la conducere lui Marko Bela, astfel că la alegerile din 2016 și 2020, Uniunea a venit cu o generație nouă de politicieni, inclusiv femei, un lucru nou pentru un partid falocrat timp de decenii.
Între timp, până și Kelemen Hunor, devenit deputat în 2000 la 33 de ani, pe vremea când era protejatul lui Marko Bela, a ajuns la șase mandate. Părul i-a albit și a fost membru al mai multor guverne, de diverse orientări politice.
Pe lângă schimbarea de generație din UDMR, alegerile precedente au marcat și un finalul de carieră pentru mulți membri marcanți ai PSD, ca urmare a tragerii pe linie moartă de către noul președinte Marcel Ciolacu. Astfel nu au mai fost puși pe liste social-democrați care ajunseseră deja la nu mai puțin de șapte mandate, precum Cristian Dumitrescu sau Eugen Nicolicea. O altă victimă a epurărilor a fost Ecaterina Andronescu, ce avea la activ șase mandate.
De asemenea, alegerile din 2020 au însemnat finalul carierei pentru două figuri proeminente ale liberalismului din România în perioada postdecembristă, Călin Popescu-Tăriceanu și Varujan Vosganian. Fiecare dintre ei avea șapte mandate, însă nu au reușit să acceadă din nou în Parlament.
Însă recordurile deținute de către aceștia ar putea fi doborâte de către unii deputați ai minorităților naționale care au adunat la activ deja un număr mare de mandate. Cel mai vechi este Varujan Pambuccian, reprezentantul armenilor, care are deja șapte mandate obținute succesiv din 1996 încoace. În Camera Deputaților, mai sunt alți patru deputați ai minorităților care au ajuns deja la al cincilea mandat: Ovidiu Ganț (germani), Ibram Iusein (turci), Ghervazen Longher (polonezi) și Dragoș Zisopol (greci).
Mai mult, în grupul deputaților care reprezintă minoritățile naționale altele decât cea maghiară a apărut tendința de transmitere ereditară a mandatului. Mircea Grosaru a reprezentant comunitatea italienilor timp de trei mandate, iar după moartea sa, această minoritate este reprezentată de fiul său, Andi Grosaru, ajuns deja al doilea mandat. Gheorghe Firczak a reprezentat rutenii în Parlament în 2000-2016, pentru ca apoi postul să fie preluat de fiul său Iulius-Marian Firczak. În schimb, Ghervazen Longher și-a lăsat nevasta, Victoria, să-i țină locul cald timp de un mandat. Longher fusese condamnat la 3 luni de închisoare cu suspendare pentru că și-a angajat la biroul parlamentar fratele și sora. Pentru că o pedeapsă complementară era și interdicția de a mai ocupa o funcție de demnitate publică, în 2016-2020, polonezii din România au fost reprezentați de soția lui Ghervazen Longher. După ce acestuia i-a expirat perioada de interdicție, acesta s-a reîntors în Camera Deputaților, ca urmare a alegerilor din 2020.
Mai există și politicieni care, după ce au stat multă vreme în Parlamentul României, au schimbat sala de plen de la București cu cea de la Bruxelles. Vasile Blaga (PNL ) și Dan Nica (PSD) au obținut câte cinci mandate de parlamentar român, iar apoi au devenit europarlamentari, Nica fiind deja la al doilea mandat. Un parcurs similar a avut și fostul premier Mihai Tudose. Și Adrian Severin a avut cinci mandate la București și apoi a obținut alte două la Bruxelles (2007-2014), însă dosarul de corupție în care a fost implicat a dus la condamnarea sa la trei ani și jumătate de închisoare
De obicei însă, „reconversia profesională” s-a făcut de la Camera Deputaților la Senat, atmosfera mai relaxată de la Senat potrivindu-se mai bine cu metabolismul mai lent cauzat de înaintarea în vârstă. Trebuie menționat că nu toți parlamentarii și-au dus toate mandatele până la capăt, unii preferând funcții mai bănoase în alte instituții ale statului (cum ar fi Eugen Nicolăescu la Banca Națională), alții fiind „inoportunați” de condamnări penale care a făcut necesară prezența lor în penitenciar, cum ar Adrian Năstase sau Miron Mitrea.
De asemenea, se constată că traseismul nu aduce beneficii pe termen lung, întrucât pe lista celor mai longevivi parlamentari sunt puțini cei care au trecut prin mai multe partide, fără să socotim sciziunile sau fuziunile. De exemplu Grațiela Leocadia Gavrilescu a obținut primele trei din cele cinci mandate din partea PNL, al patrulea din partea ALDE, iar pe ultimul ca membru al PPU-SL, partid care și-a oploșit reprezentanții pe listele PSD la alegerile din 2020.
Însă cel mai stupefiant caz este cel al lui Mircea Banias, care a avut două mandate de senator (2008-2016) și două de deputat (2016-2024), deși prin comparație și Iuda poate fi dat ca exemplu de loialitate. Banias intrat în politică în 1997 ca membru PNL, dar în 2002 a trecut la PD pentru ca în 2012 să revină la liberali contribuind prin trădarea sa la dărâmarea guvernului Ungureanu la schimb cu un nou mandat de senator. Când PNL a ieșit de la guvernare, Banias s-a dus la PC care rămăsese în guvernul Ponta. După fuziunea cu disidenții lui Tăriceanu, devine membru ALDE, de unde este exclus împreună cu Daniel Constantin, pe care îl însoțește în Pro România. Împreună cu acesta pleacă la PNL la sfârșitul anului 2019. Tot patru mandate a avut și un alt traseist notoriu, Octavian Bot, însă în afară de aceștia trei, niciunul nu a trecut de pragul a trei mandate, semn că trădările nu sunt uitate în sediile partidelor.
Prezentăm mai jos lista cu cei mai longevivi parlamentari din România, cu precizarea că anii menționați se referă la durata legislaturilor respective, fiind numeroase cazurile în care deputații sau senatorii menționați nu și-au dus mandatul la final.