Meningita bacteriană este o boală grea, în unele cazuri și mortală. Despre ea se vorbește tot mai des având în vedere focarul din Marea Britanie, care s-a lăsat și cu decesele a doi tineri. De asemenea, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a emis o informare cu privire la boală. Cu toate acestea, se vorbește mai puțin de consecințele acesteia pe care unii pacienți le resimt pentru o perioadă limitată de timp, ori chiar pe viață.
INSP a emis această informare în contextul focarului de meningită din Kent, Marea Britanie, care a ucis doi tineri. Instituția precizează că boala meningococică invazivă este o infecție bacteriană rară, dar severă, cauzată de Neisseria meningitidis (meningococ) și reprezintă o problemă importantă de sănătate publică la nivel global din cauza mortalității ridicate și a complicațiilor severe.
De asemenea, aceasta poate avea complicații atât de grave încât recuperarea să fie imposibilă. În România, în anul 2025 au fost confirmate 35 de cazuri de meningită meningococică, dintre care unul s-a soldat cu deces. În acest an, până în prezent, au fost confirmate 10 cazuri.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ una din șase persoane infectate va muri, chiar și cu îngrijiri medicale prompte și tratament cu antibiotice. Mai puțin se vorbește despre viața supraviețuitorilor. Astfel, o cercetare arată că viața mai multor persoane s-a schimbat în urma acestei boli. Au fost chestionate 16 persoane, zece dintre ele fiind intervievate la un nivel mai profund, conform sciencealert.com.
Participanții au declarat că după externarea din spital au experimentat multiple efecte, fiind nevoie de recuperare. Printre acestea s-au numărat oboseala, dificultăți de concentrare și memorie, dureri de cap persistente și probleme de mobilitate, vedere și auz. Pentru unele persoane aceste efecte au fost permanente, iar pentru altele au persistat ani, conform sursei menționate.
De asemenea, aceste complicații au avut un impact major pentru unii dintre participanți, care nu își mai pot trăi viața într-un mod normal. Fiindu-le afectate capacitatea de a munci, de a se întreține și de a menține relații, au apărut alte probleme, precum anxietate, depresie și chiar tendințe suicidare. Tot participanții la studiu au menționat faptul că le-a lipsit sfaturile medicale precise și utile cu privire la efectele ulterioare și recuperarea de după externarea din spital.
„Când am fost în cele din urmă externat, nu a existat niciun sprijin. Nu exista nicio broșură care să mă informeze că aș putea merge să vorbesc cu cineva sau o listă cu posibilele efecte secundare”, a declarat una dintre persoanele chestionate pentru studiu.
În acest context, FANATIK a luat legătura cu medicul Gindrovel Dumitra, coordonatorul grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei. Acesta a explicat faptul că meningita bacteriană este produsă de o paletă foarte largă de bacterii, multe dintre aceste forme putând fi prevenite prin vaccinare, cum ar fi meningita pneumococica, produsă de pneumococ, meningita meningococica, produsă de meningococ, meningita tuberculoasă, respectiv meningita produsă de haemophilus. Astfel, dr. Dumitra subliniază că aceste consecințe ale bolii sunt, de fapt, complicații.
„Ca și complicații ale meningitei, trebuie să ne gândim că orice, să zicem, modificare care se produce la nivelul meningelui, de fapt la nivelul encefalului, pentru că meningita presupune inflamația meningelui, acele pături care înconjoară creierul, dacă se asociază și cu encefalită, putem să avem parte de orice este posibil.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că în funcție de zona care este cea mai afectată, ca urmare a hipertensiunii intracraniană, sau ca urmare a inflamației produse acolo, pot să apară consecințe după aceea: tulburări de auz, tulburări de vedere, tulburări de gust, tulburări inclusiv ale personalității, tulburări de echilibru și uneori putem ajunge chiar la dificultăți în a controla acele funcții vegetative, cum ar fi respirația, digestia și așa mai departe. Tot ce este posibil, asta spun, inclusiv posibilitatea ca persoana respectivă să rămână imobilizată la pat, sau imobilizată într-un cărucior cu rotile pe tot parcursul vieții”, a declarat medicul Gindrovel Dumitra.
Întrebat cum putem grăbi recuperarea sau cum putem face să nu ajungem într-o situație în care consecințele să ne afecteze pe tot parcursul vieții, medicul Gindrovel Dumitra a declarat că, în primul rând, este esențial ca simptomele meningitei să fie recunoscute precoce. El a subliniat faptul că, de obicei, în meningita meningococică simptomatologia de debut este, de multe ori, nespecifică și apar semne precum febră, stare generală alterată, vărsături și alte simptome caracteristice pentru alte afecțiuni, chiar virale. După această perioadă apar și simptomele specifice.
„Esențial este depistarea precoce, administrarea cât mai precoce a antibioticului în situația în care este vorba de meningită bacteriană și, mai departe, un tratament adecvat, în funcție de cauză, adică de ce agent patogen este implicat acolo. Uneori e nevoie inclusiv de corticoterapie și, bineînțeles, de un tratament susținut inclusiv în perioada de recuperare. Aici, cel mai important lucru ca să nu se întâmplă treaba asta este, bineînțeles, prevenția. Adică cel puțin patru forme de meningită pe care eu vi le-am enumerat puțin mai devreme pot fi prevenite prin vaccinare”, a conchis medicul Gindrovel Dumitra.