News

Viața grea a partidelor care nu au mai intrat în Parlament. Ce se întâmplă acum cu PMP, ALDE și Pro România

PMP, ALDE și Pro România au trecut prin transformări majore după eșecul de la alegerile din 2020, liderii vechi fiind înlocuiți cu alte figuri care să le ghideze în perioada opoziției extraparlamentare.
31.05.2021 | 18:41
Viata grea a partidelor care nu au mai intrat in Parlament Ce se intampla acum cu PMP ALDE si Pro Romania
Ce se întâmplă acum cu PMP, ALDE și Pro România. Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Ratarea intrării în Parlament reprezintă o amenințare serioasă la adresa existenței fiecărui partid care nu trece testul alegerilor pentru că pierde vizibilitatea conferită de reprezentarea în Legislativ.

În urma alegerilor de anul trecut, trei partide au ajuns în această situație, toate având lideri care au deținut cândva funcții de prim rang în  statul române: PMP-ul fondat de fostul președinte Traian Băsescu, ALDE condus de fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu și  Pro România, partidul înființat de fostul prim-ministru Victor Ponta.

ADVERTISEMENT

După inevitabila degringoladă produsă de rezultatele  de la alegeri,  acum fiecare dintre cele trei partide încearcă să strângă  rândurile și să-și  asigure supraviețuirea cu speranța că în 2024 vor reintra în  Parlament.

ALDE și Pro România au eșuat împreună, dar agonizează separat

Partidele conduse Călin Popescu-Tăriceanu și Victor Ponta au decis să fuzioneze în noiembrie 2020, cu o lună de alegeri. Decizia era cumva logică întrucât niciunul dintre partide nu era cert că va reuși să depășească pragul electoral de 5% la alegerile parlamentare din  6 decembrie. Împreună, persectivele lor  păreau ceva mai bune, sondajele publicate cu câteva zile  cotând Pro România (pe listele au fost incluși și candidații ALDE) la 7%.

ADVERTISEMENT

Însă testul alegerilor a fost unul brutal, partidul foștilor premieri obținând cu puțin peste 4% din voturile alegătorilor. Cum căsnicia din interes  dintre Pro România și ALDE  nu și-a atins obiectivul, continuarea procedurilor de fuziune dintre ele a devenit futilă astfel încât au mers fiecare pe drumul său. „Tăriceanu a supravieţuit la cinci căsătorii şi l-a omorât Ponta”, a comentat cu malițiozitate fostul premier Mihai Tudose.

Conform concluziilor prezentate în urma discuțiilor cu reprezentanții ALDE, BEx al PRO România a decis convocarea Congresului Național Extraordinar pentru întreruperea demersurilor de fuziune a celor două formațiuni politice. Acceptând și respectând diferențele doctrinare și de viziune, PRO România și ALDE se vor concentra să reprezinte cât mai fidel interesul electoratului propriu”, a anunțat Pro România, pe 26 ianuarie.

ADVERTISEMENT

Tăriceanu, de la partid la DNA

Pentru Călin Popescu-Tăriceanu, eșecul din alegeri a însemnat sfârșitul unei cariere politice începute acum 30 de ani. Profitând că fostul premier nu se mai află la adăpostul imunității parlamentare, procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva lui Tăriceanu pentru luare de mită în dosarul Microsoft, el fiind acuzat că ar fi primit 800.000 de dolari în perioada 2007-2008, utilizați apoi pentru finanțarea campaniei electorale a PNL. Dosarul a fost trimis la instanță la începutul lunii martie.

Cum Tăriceanu are probleme mai stringente decât partidul, cei din ALDE au trebuit să se descurce singuri. Catastrofa electorală a fost urmată de una financiară. În februarie, Autoritatea Electorală Permanentă a refuzat rambursarea a 3,9 milioane lei din cei 6,7 milioane ceruți pentru acoperirea cheltuielilor din campania de la localele din 2020.

ADVERTISEMENT

În acest context sumbru, mai toată garnitura de conducere a făcut un pas în spate. Alături de Tăriceanu, s-au retras din conducerea ALDE Varujan Vosganian, Norica Nicolai, Daniel Chițoiu sau Alexandru Băișanu, în afară de cei care s-au oploșit pe alte partide. Într-un congres desfășurat online pe  17 aprilie, președinte a fost ales Daniel Olteanu, fost deputat de Vaslui în legislatura 2012-2016.

Singurul lider care are o oarecare notorietate este Tudor „Tudi” Ionescu, ales printre cei patru prim-vicepreședinți ai partidului. Fost consilier general în București și candidat la primăria sectorului 6. Notorietatea și-a câștigat-o însă dinainte de intrarea în politică, pe când era amantul Oanei Zăvoranu, din cauza unui episod de autoerotism ce a ajuns public.

Retragerea temporară a lui Victor Ponta

În seara alegerilor din 6 decembrie, după ce devenise clar că Pro România nu va intra în Parlament, Victor Ponta dădea de înțeles că se retrage din politică, prin intermediul unei postări pe Facebook. „Mulțumesc din suflet tuturor celor care mi-au fost alături în acest proiect Acum este timpul pentru familie, pentru prieteni adevărați, noi proiecte și noi provocări! Numai bine prietenilor – numai bine tuturor celorlalți!”, a scris Ponta.

La două luni de la alegeri, Victor Ponta spunea într-un interviu acordat lui Ion Cristoiu că s-a angajat în domeniul privat lucrând în consultanță pentru afaceri pentru o companie din afara României.

Sunt în politică, dar nu în divizia naţională. M-am retrogradat. Am şi mers foarte mult la serviciu, lucrez online. La partid merg o dată sau de două ori pe săptămână, avem un secretar general, avem o echipă de conducere. Am zis: domne dacă vreţi să reconstruim ceva pentru 2024, apucaţi-vă de acum, dar cu nişte forţe proaspete”,  preciza Victor Ponta.

Pe de altă parte, Ponta nu și-a oficializat ieșirea din politică, el rămânând în continuare președintele Pro România. De altfel, spre deosebire de ALDE,  majoritatea membrilor conducerii partidului au rămas în funcțiile deținute: Corina Crețu, Nicolae Bănicioiu, Adrian Țuțuianu ș.a. După câteva luni de absență în spațiul public, de aproximativ o lună Ponta și-a reluat aparițiile la televiziuni.

E foarte greu să nu fii în Parlament. Încercăm să trecem peste o perioadă dificilă. Avem aleși locali destul de mulți care sunt, de obicei, aliați cu PSD. Este firesc…”, spunea Ponta într-un interviu pentru DC News.

Însă și pentru Pro România decăderea poartă semnele deriziunii. În loc să vorbească în interviuri despre ce se întâmplă în partid, care este poziția acestia în diverse chestiuni, Ponta comentează de pe margine ce fac alții sau deapănă amintiri despre perioada în care era premier. Mai mult, hackerii au spart site-ul partidului și nici după 10 zile Pro România nu a reușit să-l recupereze, pe prima pagina de pe  site-ul proromania.ro apărând mesajul de mai jos:

PMP și-a înlocuit președintele cu un politician vechi

Pentru PMP eșecul din alegeri a fost cu atât mai dureros cu cât i-a lipsit doar aproximativ 0,2% din voturi pentru a accede în Parlament. Imediat după alegeri, președintele Eugen Tomac și-a depus mandatul. Ca și Traian Băsescu,  Tomac a rămas cu funcția de europarlamentar, cel puțin până în 2024.

Într-un congres desfășurat pe 7 martie la Sinaia, ca președinte al partidului a fost ales Cristian Diaconescu, fost ministru de Justiție și de Externe. Diaconescu este departe de a fi o figură nouă a politicii, el având în „palmares” o candidatură nereușită la funcția de președinte al PSD în 2010 și calitatea de președinte de onoare al UNPR.

Diaconescu a fost chemat ca salvator al unui partid care nu l-a tratat foarte bine în trecut. În 2014, fusese desemnat candidatul PMP la alegerile prezidențiale în cadrul solemn al unui congres pentru ca numai câteva luni mai târziu,  printr-un puci în partid, să fie desemnată în locul său Elena Udrea. După câteva zile de furie, în timpul cărora anunțase că va candida independent, Diaconescu s-a resemnat cu ideea că nu va mai candida.

Deocamdată, Diaconescu a ajuns președinte cu promisiunea făcută militanților partidului că PMP nu va dispărea păstrându-și în continuare identitatea distinctă.

Ne-am întrunit aici să ne punem de acord în legătură cu ce facem în continuare, în legătură cu solidaritatea noastră, în legătură cu coeziunea noastră. Nu ne-am întâlnit aici să ieşim la tarabă pentru un alt partid politic”, spunea Diaconescu la Congresul PMP din martie.

Mai nou, Diaconescu a început un periplu prin organizațiile județene pentru a le mobiliza pentru anii lungi de opoziție extraparlamentară.

ADVERTISEMENT