Video. Fenomen spectaculos surprins pe cer, lângă Bucureşti. Explicaţiile ANM: “Apare rar!”

Un fenomen spectaculos a fost vizibil, joi dimineaţa, pe cer, în apropiere de Bucureşti. La scurt timp după ce soarele a răsărit, lângă el a apărut un cerc de lumină care părea să fie un alt soare.

Momentul a fost surprins de FANATIK, în jurul orei 8.00. Ceva similiar a mai fost văzut cu 3 ani în urmă deasupra oraşului Reşiţa.

Deşi la prima vedere poate părea un semn divin, în realitate vorbim despre un efect produs de razele soarelui şi norii formaţi din cristale de gheaţă.

Ce s-a văzut deasupra Bucureştiului şi cum se explică apariţia unui astfel de fenomen spectaculos

Fizicianul Cristian Presură a declarat pentru FANATIK că ce s-a văzut pe cer, joi dimineaţa, a fost un “Halou”, un inel luminos, multicolor, care poate apărea pe bolta cerească în jurul Soarelui sau al Lunii în condiții atmosferice propice. Se pare că aceste fenomene apar atunci când soarele strălucește prin nori subțiri compuși din cristale de gheață. Ele pot apărea datorită refracției luminii care trece prin cristale sau reflectării luminii de pe fețele cristalelor.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 30 de ani. Mărturia unui copil de 4 ani i-a dat de gol pe autori

Cristalele de gheață sunt în formă de coloană și slab aliniate. Razele solare trec prin fațete de cristal ale prismei, care sunt înclinate 60 ° unul față de celălalt. Datorită orientării slabe, culorile sunt împrăștiate considerabil, se suprapun și nu sunt foarte distincte. Lumina roșie este cel mai puțin refractată și, prin urmare, provoacă nuanța roșie sau maro-roșiatică la marginea interioară a cercului.

Florinela Georgescu, director executiv Administraţia Naţională de Medeorologie, a explicat pentru FANATIK când apar aceste fenomente optice.

„Este un fenomen optic rar, care depinde de felul cum sunt aşezate straturile cald – rece de aer din atmosferă. Apare în anumite situaţii când structura pe verticală a aerului favorizează difracţii, refracţii, lucruri care ţin de optică”, a explicat meteorologul.

Fenomentul Holou, observat în mai multe ţări

Fenomenele optice provocate de cristalele de gheață – halouri – apar destul de des, cel mai mult în Europa Centrală. Spre deosebire de curcubeu, cele mai multe halouri sunt observate privind în direcția soarelui. Lumina soarelui care intră în atmosferă este reflectată și refractată de particule de gheață din nori de cirrus și cirrostratus din troposfera superioară.

Digisport.ro

Luptătorul suspendat pe viață pentru gestul golănesc pe care l-a făcut către fata din ring a rupt tăcerea! Mai rău a făcut

În funcție de formă, orientare și mișcare a particulelor de gheață, lumina este împrăștiată diferit. Ca rezultat, fenomenele de halou sunt observate în multe variații diferite. O combinație de diferite halouri este mai puțin frecventă – cu atât mai mult dacă sunt implicate diferite tipuri de cristale de gheață.

Unul dintre cele mai faimoase fenomene de halou a avut loc la Danzig, Polonia, la 2 februarie 1661. Alte evenimente remarcabile au fost raportate din St Petersburg (1794) și Stockholm (1535).

Tipuri de halouri, cum se formează şi ce înseamnă acele culori

Moleculele de apă dintr-un cristal de gheață formează o rețea hexagonală; cea mai de bază formă a unui cristal de gheață este o prismă hexagonală. Se compune din două fațete hexagonale „bazale” și șase fațete dreptunghiulare „prismă”. Poate fi în formă de placă sau în formă de coloană, în funcție de suprafețele care cresc mai repede. Mai mult, poate apărea o compoziție atât a formelor piramidale, cât și a celor piramidale. Condițiile atmosferice, temperatura și umiditatea determină ce fel de cristale de gheață se formează. O combinație de plăci și coloane, de exemplu, este creată la aproximativ -30 ° C.

Lumina solară albă este o compoziție de șapte culori fundamentale. Când lumina soarelui lovește un cristal de gheață, fie este reflectată la una dintre fațetele cristalului, fie intră printr-o fațetă a cristalului și pleacă printr-o alta, cu sau fără reflexie internă. La intrarea sau ieșirea din cristalul de gheață în formă de prismă, lumina va fi refractată la un unghi de refracție de 60 grade sau 90 grade. Spectrul de culori este rezultatul diferitelor lungimi de undă ale celor șapte culori fundamentale, fiecare având propriul indice de refracție.

Forma, orientarea și mișcarea cristalelor de gheață sunt responsabile pentru marea varietate de halouri. Particulele foarte mici sunt aproape atâta timp cât sunt largi și se clatină prin atmosferă. Când particulele devin mai mari, rezistența aerului câștigă influență. Cristalele de gheață în cădere încearcă să-și mențină rezistența la aer cât mai mare posibil. Prin urmare, particulele mari în formă de coloană tind să aibă fațete de prismă orientate orizontal și pot crea un arc tangent superior. Dimpotrivă, cristalele în formă de placă își vor alinia fațetele de bază pe orizontală, rezultând, de exemplu, parhelia (câinii soare). Pentru a observa o mare varietate de halouri, trebuie să existe în același timp o mulțime de particule de gheață în formă diferită și orientate.

Fenomenele mai puțin frecvent observate, cum ar fi parhelia, stâlpii solari, arcele tangente, crucile solare și altele, sunt, de asemenea, atribuite reflexiei sau refracției luminii solare sau a lunii de către cristalele de gheață.