Sporturi

VIDEO. Nick Kyrgios, reacţii halucinante la Wimbledon în şi după meciul cu Nadal. “Eşti o ruşine!”/”Da, am vrut să-l lovesc pe Rafa! La câţi bani are în bancă…”

05.07.2019 | 02:10
VIDEO Nick Kyrgios reactii halucinante la Wimbledon in si dupa meciul cu Nadal Esti o rusineDa am vrut sal lovesc pe Rafa La cati bani are in banca

Nick Kyrgios a pierdut în 4 seturi partida cu Rafael Nadal, din turul 2 de la Wimbledon, după un meci excelent în care n-au lipsit fazele memorabile, dar şi momente nesportive.

“Bad boy” Kyrgios şi-a dat în petic mai tare ca niciodată: s-a certat cu arbitrul minute în şir şi în momente diferite, căruia i-a spus că este o ruşine şi a încercat să-l lovească în piept cu o minge pe Rafael Nadal. Asta după ce, cu o seară înainte de meci, a petrecut într-un bar din apropiere de Wimbledon în care a sărutat o ziaristă pe care a recunoscut-o mai apoi la conferinţa de presă.

La conferinţa de presă de după meci, australianul a continuat showul. Urmăriţi mai jos transcrierea completă a conferinţei de presă, dar şi video cu părţile cheie atât din meci, cât şi din întâlnirea cu media.

Kyrgios a jignit un ziarist de la The Times, de la primul răspuns la conferinţa de presă: “Pari prea excitat când mă întrebi aşa ceva. Cred că ai o viaţă tare plictisitoare…”

– Faptul că ai fost în bar aseară, la o petrecere… crezi că ai fi jucat un pic mai bine azi dacă nu ai fi mers?

Nu. Pari mult prea excitat când mă întrebi aşa ceva. Cred că ai o viaţă tare plictisitoare…

– Cum crezi că ai jucat astăzi?

Cred că am început un pic cam greu meciul, dar Rafa a jucat foarte bine azi. Ştiam planul lui de meci, m-am adaptat destul de rapid. A direcţionat majoritatea serviciilor lui către forehandul meu. Nu prea a jucat aşa contra mea în trecut. Cu siguranţă este punctul meu slab pe retur. Rafa a încercat tot meciul să stea departe de backhandul meu pe retur. Dar, în momentele cheie, la punctele importante, a jucat foarte bine. S-a folosit excelent de forehand şi când Rafa joacă aşa, loveşte foarte bine cu forehandul. A fost în zi de graţie azi cu lovitura asta. De fiecare dată când redirecţiona mingea, o făcea aproape de linie, aşa că… A fost un meci de un nivel ridicat, cu două tiebreakuri. Am pierdut câteva puncte pe ici, pe colo, şi e de ajuns pentru a pierde când joci contra unui asemenea jucător cum este Rafa. A fost mult prea bun azi!

– Fantastic meci!

Mersi, colega! 🙂

– Rafa spunea că încă ai putea deveni un câştigător de Grand Slam. Mă întreb dacă astfel de partide ca azi, de nivel înalt, te inspiră să joci ca astăzi mereu, să ajungi să te baţi pentru un Slam, să crezi în asta sau te mulţumeşti cu câteva astfel de meciuri, ca cel cu Rafa?

Mdeaa.. ştiu abilităţile pe care le am. Depinde însă… Sunt un jucător grozav, dar nu sunt cel care să facă şi restul pentru a fi un jucător profesionist 100%. Nu mă antrenez zilnic, nu apar mereu la antrenamente, ci mă duc zilnic la cumpărături… Sunt multe lucruri pe care ar trebui să le îmbunătăţesc să ajung la nivelul lui Rafa, Novak sau Roger, nivel pe care ei îl au şi-l menţin de atâta titmp… Totul stă în cât de mult îmi doresc asta. Iar în acest moment, nu cred că pot să mă bat la un Grand Slam.

– Nu-ţi doreşti să câştigi un Grand Slam?

Asta e a doua ta întrebare consecutivă. Aşteaptă-ţi rândul!

Întotdeauna e dificil să pierzi. Jucătorii reacţionează diferit la înfrângeri. Unii plâng, alţii se enervează. Tu cum reacţionezi după un meci pierdut? Cum te simţi?

Nu simt nimic. Pur şi simplu plec sau uit totul, mă deconectez de la ce a fost. Mâine joc dublu mixt, deci… N-am prea multe de făcut diseară. Nu ştiu ce-o să fac. Da, sunt dezamăgit că am pierdut, dar la cum am jucat azi, nu am de ce să am frustrări. Am uitat totul deja. Rafa e un campion. A jucat bine în momentele cheie. De asta e unul dintre cei mai buni din lume în acest moment.

– Când pleci de pe o arenă după un meci ca cel jucat azi cu Rafa, ce lucruri ai vrea să îmbunătăţeşti?

Nimic. Nici nu-mi doresc să mai calc pe un teren de tenis, în momentul ăla.

Faza zilei la conferinţă: Nick Kyrgios a recunoscut o ziaristă pe care o sărutase la barul la care a petrecut înaintea meciului cu Rafa Nadal: “Ce jenant…”

– Ai făcut un meci foarte bun…

Ha! (arată cu degetul) Tu ai fost aseară în barul în care am fost şi eu. Ce ironie! 🙂

– Da, ce ironie…

Ce jenant… (zâmbeşte)

– Lăsând la o parte meciul de la dublu mixt, ce vei face în următoarele săptămâni? Îţi iei o pauză? 

Nu ştiu… Am o casă în Bahamas.. Probabil voi merge acolo şi mă voi relaxa…

“E strigător la cer că i-au luat toţi banii lui Tomic doar pentru că nu pare foarte conectat la meci!”

– Ce părere ai despre amenda pe care şi-a luat Bernard Tomic azi– detalii aici A fost penalizat cu 100% din bonusul financiar pe care l-ar fi încasat pentru participarea în turul 1. S-a creat un precedent în sport…

E strigător la cer! E o decizie mult prea dură să îi iei toţi banii pe care îi avea de primit! În primul rând, Tsonga (n.r. adversarul lui Tomic din turul 1) e un jucător extraordinar. În al doilea rând, oamenii când se uită la Bernard, probabil se gândesc că se mişcă încet, că joacă moale, poate nu pare foarte conectat la meci, cum e Carreno Busta, nu se exteriorizează. Iar decizia a fost luată presupunând că Bernard nu vrea să joace, că nu dă 100% pe teren. Nu sunt deloc de acord să îl amendezi cu întreaga suma. Şi-a meritat locul pe tabloul principal, a jucat tot anul pentru asta şi a câştigat destule meciuri care să-i permită să participe la cel mai prestigios turneu din lume. E strigător la cer să-i iei toţi banii! Sper doar că Bernard e ok…

– Ai avut 2 lovituri de jos azi… cu două reacţii diferite din partea publicului. Le-a plăcut prima, serviciul, însă unii au huiduit la a doua lovitură. Dar amândouă au dat rezultate. De ce nu ai mai folosit serviciul acesta şi după?

Nu ştiu, omule. Dacă fac ceva ieşit din comun, mă distrugeţi în presă. M-am gândit să fiu şi eu profesionist şi să servesc normal, ca orice tenismen. La asta m-am gândit, nu glumesc! Nu am vrut să o mai lovesc şi pe a treia de jos… Hai, împuşcaţi-mă pentru că nu am mai servit o dată de jos, într-un meci contra lui Rafa, disputat pe terenul central la Wimbledon! Ce vreţi de la mine, oameni buni? Nu mai înţeleg ce vreţi de la mine…!

“De ce să-mi cer scuze lui Rafa? Da, am vrut să-l lovesc în piept! La câte Grand Slamuri are şi bani în cont nu poate încasa o lovitură în piept!?

– Îţi pare rău că nu ţi-ai cerut scuze pentru că l-ai lovit pe Rafa intenţionat în al treilea set?

De ce să-mi cer scuze!?

– Petru că așa e protocolul! 

Protocolul pentru ce?

– La tenis!

Serios?

– Da, dacă lovești pe cineva cu mingea!

Nu l-am lovit. Mingea a lovit racheta, nu? De ce să-mi cer scuze? Am câștigat punctul!

– Rafa nu părea foarte fericit…

Așa, și?

Părea destul de iritat de gestul tău…

Nu-mi pasă! De ce să-mi cer scuze? Pe bune, câte Slamuri are câștigate? Câți bani are în bancă? Cred că poate primi o minge în piept, frățioare! Nu am de gând niciodată să-i cer scuze pentru asta!

– L-ai lovit din plin. Așa ai vrut să dai? Direct în el?

Yeah… asta am urmărit. Am vrut să-l lovesc direct în piept. Dar are reacții rapide, a parat cu racheta…

– Înainte de Wimbledon spuneai că nu știi la câte turnee la Londra vei mai juca. Te vezi aici și în anii următori?

Yeah…

– Pe bune?

Aha… Am un record bun pe iarbă, nu? Deci, probabil, voi mai juca la Wimbledon.

– Între atmosfera de pe Terenul 3, de acum două zile, care a fost incredibilă, şi azi, pe Arena Centrală, cu oamenii care râdeau şi se distrau, toţi erau prinşi de meci, ce înseamnă pentru tine să aduci această atitudine într-un loc precum Wimbledon?

Da, a fost special. Mereu sunt gata să ies pe teren şi să încerc să fac spectacol. Sunt sigur că oamenii care au cumpărat bilete azi au avut o zi grozavă. Au fost multe meciuri bune pe acel teren. M-am simţit bine. Uneori, în timpul meciului, mă uitam prin tribune. Aşa este la Wimbledon, când joacă Rafa. M-am distrat bine. A fost puţin diferit, am folosit si o servă din mână. Mulţi oameni mă urmăreau. Mâine, când o să mă trezesc, sunt sigur că vor fi în presă chestii negative despre mine.

– Crezi că Rafa a tras de timp între puncte? Din cauza asta te-ai plâns arbitrului?

Nu, a fost destul de rapid.

– Ai vorbit despre dublu. Cum ai ajuns să faci pereche cu Desirae Krawczyk? A fost ceva neaşteptat

Habar n-am! Sincer să fiu, i-am trimis multe mesaje. Ea a fost ceva de genul: “ok, fie…”

– Ce admiri cel mai mult la Rafael Nadal?

Cred că abilitatea lui de a juca fiecare punct. Nu cedează deloc, niciodată, niciun punct. Am simiţit că suntem ca nişte poli opuşi. M-am chinuit să joc fiecare punct, având o rutină, urmând acelaşi drum. Serviciul şi lovitura de backhand ale lui Rafa sunt probabil cele mai multe lovituri din lume, în afară de cele ale lui Roger Federer. Abilitatea asta, de a fi competitiv în fiecare zi, asta e ceva special. Nu e uşor.

– Crezi că este nevoie de gestionare mai atentă a timpului?

Te referi între serviciu şi alte lucruri?

– Da.

E dificil. Este unul dintre cei mai buni jucători din toate timpurile, poate datorita acestui lucru are parte de o mai mare libertate din partea arbitrului.

– Crezi că jucătorii de top primesc un tratament preferinţial din parte arbitrilor?

Nu chiar. Ok, arbitrul de azi a fost oribil. Pe bune, a fost O-RI-BIL!!!

– Ce anume te face să spui că a fost oribil? Doar pentru că nu i-a spus lui Rafa să se grăbească?

Nu ştiu. Eu serveam, îmi începusem rutina normală. Rafa a spus stop. Regula este să joci la viteza celui care serveşte. De ce trebuie să aştept eu mereu ca el să-şi facă rutina? M-am enervat pe arbitru. El mi-a spus: “Nu, o să-i spun lui, doar ce vreau să-i spun”. Mi-am zis… “ok, vrea să arate cât de important este el decide aici, că stă în acel scaun. Nu ştiu, a fost oribil. Felul în care a gestionat meciul a fost urât. La primul challenge, mi-a spus că returul meu nu a influenţat cu nimic. Din cauza asta a primit Rafa punctul. Am cam cedat deliberat game-ul ăla, altfel îmi pierdeam capul. În fine, oricum, nu din cauza arbitrului am pierdut eu azi…

– Cât de mult te lupţi cu astfel de momente? Trebuie să treci peste toate. Sunt jucători care păţesc lucruri asemănătoare şi acceptă totul, merg mai departe.

Da, da, am văzut. E foarte greu. Unii oameni negociază altfel aceste momente, au alt mod de a gestiona situaţia. Cu siguranţă, eu nu sunt genul care să se descurce cu lucruri de genul ăsta.

– Tenisul este foarte structurat… Tu faci lucrurile în felul tău. Eşti pe picioarele tale. Vorbeşte-ne despre asta. Îţi place? Te distrezi? Există o satisfacţie să faci totul în felul tău?

Mă distrez destul de mult. Ştiu de ce sunt capabil. Ştiu că pot ajunge la un anumit nivel. Poate nu m-am antrenat îndeajuns şi nu am stat multe ore pe teren. Nu am antrenor şi nu merg prea mult la sală. Ies în oraş şi încă pot să-mi duc jocul la nivelul celor mai buni din lume şi chiar să am şansa să câştig meciuri. Sunt foarte încrezător atunci când sunt pe teren. Poate sunt câteva lucruri pe care le-aş putea face mai bine. Omule, până la urmă e doar tenis. Chiar e atât de important?! Poate pentru voi, cei de aici, dar pentru mine nu e!

– Când ajungi la conferinţa de presă, după un astfel de meci, e clar că ţi-a plăcut jocul, dar urăşti că ai pierdut, care este atitudinea ta? Îţi plac întrebările noastre?

Frate, le iubesc! Le iubesc, le iubesc. Iubesc presa.

– Pe bune?

Da, voi sunteţi foarte drăguţi cu mine. E incredibil. Voi sunteţi cei mai tari!

– Faci mişto de mine?

Nu spălaţi creierul nimănui. Pe bune. Tot timpul e vorba de fapte. Iubesc totul. Uite, faţa lui Ben (n.r. Ben Rothenberg de la The New York Times) arată ciudat azi (zâmbeşte larg)

– Vorbeam zilele trecute cu o jucătoare, iar ea spunea că a ajutat-o mult faptul că vede tenisul ca pe un loc de muncă. Aşa justifică familiei, copilului, că este pe drumuri mai mereu. Te-ai gândit la tenis ca la un loc de muncă?

Da, este locul meu de muncă. Dacă pentru ea treaba asta merge, e foarte tare. Sunt fericit pentru ea şi familia ei. Nu am de ce să mă iau de ei sau să am o atitudine negativă.

– Se pare că toţi au părere despre tine, bună sau rea. Cum ţi-ai dori ca oamenii să-şi amintească de tine?

Primesc întrebări de genul ăsta la 24 de ani… Omule, nu ştiu. Cred că e prea curând să mă întrebi aşa ceva…

– Andy Murray a revenit pe terenul de la Wimbledon azi. Te gândeşti să mergi la meciurile lui? Ce zici te parteneriatul lui cu Serena?

Mă bucur că e pe aici. L-am văzut în vestiar. Ne-am distrat puţin, avea vreo cinci perechi de adidaşi. Probabil era puţin agitat că revine pe teren, cine ştie… 🙂 E un tip mişto, e bine că-l avem pe aici

“Dacă şi cu parcă nu-s de ajuns pentru Nick. El are un talent fantastic, dar trebuie să joace la fel ca azi toate meciurile. Uitaţi-vă la meciul lui din primul tur! O intensitate mult scăzută faţă de ce a fost azi… Ai nevoie de muncă multă şi seriozitate să devii campion. Da, ştiu că a vrut să mă lovească, pentru că sunt tenismen, îmi dau seama când cineva vrea să te lovească şi când nu. Şi nu e problemă, eu sunt profesionist şi mă descurc, ştiu să mă apăr într-un asemenea moment. Dar când dai cu putere în acest fel, mingea poate sări în orice direcţie. Poţi lovi un arbitru de linie sau un spectator şi atunci lucrurile devin grave!” – Rafael Nadal, după meciul cu Nick Kyrgios