Ce se va întâmpla cu pandemia. Va deveni virusul o boală sezonieră ușoară sau va aduce noi pericole omenirii?

Odată cu debutul pandemiei, la începutul anului 2020, unii experți au considerat că virusul SARS-CoV-2 nu va mai dispărea, ci va deveni endemic. Va fi, astfel, al cincilea coronavirus care se stabilește în viața oamenilor, celelalte fiind virusuri sezonale, care dau răceli, fiind prezente deja de câteva decenii în societate.

Jesse Bloom, biolog evoluționist, a privit către aceste virusuri mai vechi, pentru a înțelege care va fi viitorul SARS-CoV-2. Analizând mostre de sânge de acum câteva zeci de ani, pentru a le testa în privința anticorpilor, a descoperit că oamenii au imunitate la virusuri din trecutul recent, dar nu la cele din viitor, sugerând că virusul caută metode de a trece de sistemul imunitar.

Modul în care va evolua virusul în următoarele luni și în următorii câțiva ani va determina cum va arăta finalul pandemiei la nivel global. Experții urmăresc mutațiile virusului și se așteaptă ca acesta să devină la fel ca alte virusuri respiratorii, însă când se va întâmpla asta și cu ce infecție va semăna este neclar.

Apariția primelor variante de îngrijorare

În timpul cercetărilor, experții urmăresc două tipuri de schimbări ale virusului, referitoare la transmisie și la capacitatea de a ”păcăli” sistemul imunitar. Pentru că oamenii nu aveau imunitate la SARS-CoV-2 la începutul pandemiei, acesta a suferit mutații care l-au făcut mai infecțios. Totuși, adevăratele mutații de transmisibilitate au apărut în cazul variantelor Alpha și Delta. Estimările arată că multe dintre mutațiile timpurii au dus mai degrabă la o reducere inițială a infectivității.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Spre finele lui 2020 și în prima parte a lui 2021, au apărut noi variante îngrijorătoare, cele pe care le știm astăzi ca Alpha, Beta și Gamma. Acestea au mutații comune, iar cercetătorii au speculat că infecțiile pe termen lung permit virusului să ”exploreze” combinații diferite de mutații pentru a le găsi pe cele de succes.

Cele trei variante ale virusului au fost mai infecțioase decât cele pe care le-au înlocuit. Beta și Gamma aveau, însă, și mutații care reduceau efectul anticorpilor dezvoltați pentru variantele anterioare. Experții s-au așteptat ca varianta Alpha, sau mai degrabă un descendenta al acesteia, să dobândească noi mutații pentru a deveni mai de succes. Asta nu s-a întâmplat, însă, iar Delta a devenit varianta dominantă în următoarele luni.

Delta, surpriza din parcursul virusului

Această variantă a fost estimată ca fiind de câteva ori mai infecțioasă decât prima tulpină de SARS-CoV-2, fiind considerată ”un fel de super-Alpha” – asta i-a convins pe experți că virusul încă este în căutare de metode pentru a se adapta la gazda umană.

Delta se multiplică mai rapid și mai mult în căile aeriene umane, având potențialul de a depăși răspunsul imun inițial al unui individ. Astfel de progrese, însă, sunt estimate a deveni din ce în ce mai mărunte, deoarece un virus nu poate deveni mai transmisibil ”la infinit”, după cum sugerează Bloom.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Expertul arată că abilitatea virusului de a se împrăștia într-o populație nevaccinată și neexpusă la patogen se calculează cu un număr numit Ro, care este media numărului de oameni pe care îl va infecta o persoană infectată. Acest Ro a crescut de trei ori de la începutul pandemiei și până în prezent, dar la un moment dat va ajunge la un platou. Ro-ul variantei Delta este mai mare decât al coronavirusurilor sezoniere și al gripei, dar mai slab decât cel al poliomielitei sau al rujeolei.

Virusurile deja bine-cunoscute oamenilor nu mai fac aceste salturi de transmisibilitate, iar Bloom și alți epidemiologi consideră că și SARS-CoV-2 se va comporta la fel, eventual. Trevor Bedford, biolog evoluționist, spune că virusul trebuie să găsească un echilibru între abilitatea de a se înmulți cu cea de a-i ține pe oameni suficient de sănătoși ca să transmită virusul. Mai devreme sau mai târziu, virusul va trebui să ”aleagă” între capacitatea de replicare și cea de a trece peste barierele sistemului imunitar. Cu o agresivitate mai scăzută, virusul se poate asigura că va ajunge la mai multe persoane.

Dacă virusul ar evolua astfel, ar deveni mult mai puțin periculos, dar nu putem avea o certitudine că se va întâmpla asta. ”Există această prezumție că ceva mai transmisibil devine mai puțin virulent, dar nu cred că ar trebui să abordăm problema astfel neapărat”, spune Francois Balloux, biolog la University College London. Realitatea este mai complexă de atât, după cum spune și Andrew Rambaut, biolog evoluționist la University of Edinburgh, iar teoria că ”virusurile evoluează pentru a fi mai blânde este un mit.”

Omicron a dat predicțiile experților peste cap

Mulți cercetători se așteptau ca următoarea variantă dominantă să fie un descendent al Delta, însă Omicron i-a luat pe toți prin surprindere. Creșterea rapidă a cazurilor din Africa de Sud sugerează că varianta are un avantaj important față de Delta.

Imaginea noii variante este încă neclară și va mai dura câteva săptămâni până când Omicron va fi înțeles pe deplin. Totuși, dacă varianta se împrăștie deoarece are capacitatea de a scăpa de protecțiile sistemului imunitar, pare că evoluția virusului este similară cu modelele teoretice prezise pentru SARS-CoV-2.

Modurile în care va evolua virusul ca răspuns la imunitate are implicații pentru transformarea acestuia într-unul endemic. Cel mai probabil, acesta va continua să creeze focare și epidemii de dimensiuni diferite, așa cum gripa și alte infecții respiratorii comune o fac.

Cel mai optimist scenariu, dar și cel mai puțin probabil, este ca SARS-CoV-2 să urmeze calea rujeolei. Infecția sau vaccinarea oferă protecție pentru întreaga viață, iar virusul circulă mai degrabă datorită noilor nașteri ce au loc în lume. ”Chiar și un virus ca rujeola, care nu are abilitatea de a evolua pentru a depăși imunitatea, este încă prezent în lume”, arată Bloom.

O altă posibilitate, încă optimistă și mai probabilă, este ca virusul să devină similar cu virusul sincitial respirator (VRS). Majoritatea oamenilor se infectează cu acesta în primii doi ani de viață, iar VRS e o cauză principală de spitalizare a bebelușilor, însă majoritatea cazurilor din copilărie sunt ușoare.

Scăderea imunității și evoluția virală fac ca noi variante de VRS să infecteze oamenii în fiecare an în întreaga lume, dar aceștia au simptome minore sau inexistente, datorită expunerii din copilărie. Dacă SARS-CoV-2 merge pe această cale, ”ajutat” de vaccinuri care păstrează protecția împotriva formelor grave, ar putea deveni ”un virus de copii”, spune Rambaut, conform scientificamerican.com.

Virusul poate urma și calea gripei, fie că vorbim de varianta A sau B a acestei boli sezoniere. Varianta A e mai transmisibilă și evoluează de la an la an, ducând la epidemii sezoniere în rândul adulților. Vaccinurile reduc severitatea simptomelor și rata transmisiei, însă acestea nu sunt întotdeauna conforme pentru variantele în circulație. Varianta B este mai lentă, astfel că duce mai degrabă la infecții în rândul copiilor, care au mai puțină imunitate.

Sunt și scenarii mai pesimiste, rezultate din scenariile văzute până acum. Transmisibilitatea Delta, apariția Omicron și realitatea inechității accesului la vaccin înseamnă că virusul încă are spațiu pentru a face salturi evoluționare impotante.

Un document pregătit de un grup de analiză din Marea Britanie sugerează că SARS-CoV-2 încă poate deveni mai sever sau poate ”evada” de răspunsul imun dat de vaccinuri prin recombinaea cu alte coronavirusuri. Momentan, încă, oamenii au posibilitatea de a controla viitorul evoluției virusului prin vaccinare, pentru a împiedica SARS-CoV-2 să evolueze în noi moduri periculoase.