Cele cinci țări europene care cheltuie cel mai mult pentru apărare au făcut un apel pentru creșterea producției de profil. „Trebuie să plătiți pentru arme pentru a vă păstra libertatea”, se arată în mesajul lor de luni. Germania, Marea Britanie, Franța, Polonia și Italia doresc să stimuleze producția de apărare și să reducă reglementările în acest sector. Concomitent, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că Uniunea Europeană trebuie să își regândească prioritățile de cheltuieli pentru a spori bugetele de apărare.
Viitorul democrațiilor europene depinde de creșterea cheltuielilor militare, au declarat înalți oficiali din domeniul apărării din Germania, Marea Britanie, Franța, Polonia și Italia după o întâlnire, luni, în Polonia. „2025 va fi anul accelerării industriei de armament în Europa, al eliminării birocrației (care o încetinește) și al strângerii rândurilor, deoarece trebuie să dăm dovadă de unitate pentru a arăta că suntem serioși în ceea ce privește valori precum securitatea, despre care credem că este prioritatea numărul unu”, a declarat ministrul polonez al Apărării, Wladislav Kosiniak-Kamysz, în cadrul unei conferințe de presă după discuții.
Oficialul polonez știe despre ce vorbește. Polonia, care se învecinează atât cu Rusia, cât și cu Ucraina, intenționează să cheltuiască 4,7% din PIB-ul său pentru apărare în acest an – de departe cel mai ridicat nivel dintre toți membrii NATO. Marea Britanie, Franța și Germania cheltuiesc mai aproape de 2 % – obiectivul actual al NATO – în timp ce Italia se menține la 1,49 %. Aceste cifre mai mici vor fi o problemă odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, la sfârșitul acestei luni. Săptămâna trecută, el a cerut aliaților din NATO să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare – o cifră mult peste bugetul militar al Americii, de 3,38%, scrie Politico.
„Trebuie să cheltuim mai mult pe securitate pentru a menține prezența aliată a SUA în Europa”, a declarat Kosiniak-Kamysz. Omologii săi s-au concentrat mai mult pe modul în care sunt cheltuiți banii decât pe sumele brute care sunt atât de atrăgătoare pentru Donald Trump. „Da, trebuie să vorbim despre procentul din PIB pe care îl vom cheltui pentru apărare, dar trebuie, de asemenea, să ne intereseze foarte mult pe ce sunt cheltuiți acești bani, în special, eficiența reală a acestor cheltuieli”, a declarat ministrul francez al forțelor armate, Sebastien Lecornu.
Pentru ca acest lucru să funcționeze, au declarat miniștrii, Europa ar trebui să facă ca industria sa de apărare să fie mai puțin constrânsă de reglementări și să se asocieze pentru achiziții comune și un acces mai bun la credite. „Merită să scăpăm de barierele birocratice, deoarece există un război în Europa și nu poți trata industria de apărare în același mod în care ai trata, de exemplu, producția de lapte”, a declarat ministrul italian al apărării, Guido Crosetto.
De partea sa, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a respins solicitarea lui Trump de 5 %, afirmând că o astfel de creștere a cheltuielilor ar consuma aproximativ 40 % din bugetul guvernamental al Germaniei. Cu toate acestea, el a salutat efortul NATO de a anunța noile obiective de capacitate ale alianței în iunie, în loc de octombrie, așa cum era planificat inițial.
Miniștrii – care l-au ascultat pe ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, prin intermediul unei legături video – au întrebat, de asemenea, despre asocierile în participațiune cu întreprinderile ucrainene din domeniul apărării pentru a stimula producția de arme. Umerov s-a aflat la Londra unde s-a întâlnit cu ministrul britanic al Apărării, John Healey. Marea Britanie a fost reprezentată în Polonia de Luke Pollard, subsecretar de stat parlamentar al Regatului Unit pentru forțele armate.
Scopul este de a face Ucraina cât mai puternică posibil înainte de președinția lui Donald Trump, care a solicitat o încheiere rapidă a războiului. Gruparea celor cinci mari puteri europene în domeniul apărării, formată anul trecut și care s-a reunit, luni, pentru a doua oară, urmărește să consolideze coordonarea apărării într-o perioadă de creștere a pericolului geopolitic.
Kosiniak-Kamysz a declarat că la următoarea reuniune a grupului, care va avea loc la Paris, se va discuta mai detaliat despre modul de finanțare a dezvoltării industriei europene de armament, pentru a face din aceasta un „motor” al economiei continentului. El a adăugat că la Paris vor fi prezenți și secretarul general al NATO, Mark Rutte, șefa afacerilor externe ale UE, Kaja Kallas, și noul comisar pentru apărare, Andrius Kubilius. „Europa poate și trebuie să fie un lider în materie de securitate și apărare, dar trebuie să investească în acest sens”, a declarat oficialul polonez.
Tot luni, secertarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut Uiunii Europene să își regândească prioritățile de cheltuieli pentru a spori bugetele de apărare. „În medie, țările europene cheltuiesc cu ușurință până la un sfert din venitul lor național pentru pensii, sănătate și sisteme de securitate socială, iar noi avem nevoie doar de o mică parte din acești bani pentru a face apărarea mult mai puternică”, le-a spus Rutte deputaților europeni. Majoritatea țărilor UE fac parte și din NATO, iar în ultimul deceniu Alianța le-a cerut să cheltuiască cel puțin 2% din PIB pentru apărare; 24 din cei 32 de membri ai NATO îndeplinesc în prezent acest obiectiv.
Dar Donald Trump a crescut miza, cerându-le aliaților să cheltuie mai mult. Pentru multe țări, atingerea procentului de 2% a fost o sarcină dificilă – iar 5% pare inaccesibil. Mark Rutte nu a adus vești bune politicienilor care sperau la o amânare. Obiectivul final al cheltuielilor NATO, le-a spus el parlamentarilor, ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7% din PIB, cu excepția cazului în care fac o treabă mai bună în ceea ce privește achiziționarea în comun de arme și echipamente, precum și inovarea. Chiar dacă acest lucru se întâmplă, bugetele de apărare „vor fi net superioare procentului de 2 la sută”, a avertizat Rutte.
În ciuda îngrijorprilor crescânde față de Trump, care a amenințat independența Canadei și nu a exclus folosirea forței pentru a prelua Canalul Panama sau Groenlanda, Rutte a insistat că Europa este încă legată de SUA pentru nevoile sale de securitate. El consideră că este o „iluzie” să se creadă că Europa se poate descurca singură în materie de apărare. Acest lucru se referă, de asemenea, la construirea propriei industrii de apărare a Europei. Rutte a aplaudat Programul european pentru industria de apărare al UE (EDIP) , un fond de 1,5 miliarde de euro care va fi destinat stimulării producției locale de arme, numind sectorul actual al armelor din Europa „prea mic, prea fragmentat și prea lent”.
Există o dispută cu privire la faptul dacă întreprinderile din afara UE ar trebui să aibă acces ușor la EDIP, dar Rutte a avertizat că acesta nu ar trebui să fie utilizat pentru a exclude aliații „Implicarea aliaților din afara UE în eforturile industriale de apărare ale UE este vitală, cred eu, pentru securitatea Europei”, a spus el. „Cooperarea industrială transatlantică în domeniul apărării ne face pe toți mai puternici”.
În prima sa apariție în Parlamentul European în calitate de șef al NATO, Rutte a declarat că scopul este de a „aduce NATO și UE mai aproape împreună” pentru a contracara o „campanie de destabilizare” a Kremlinului, împreună cu amenințări care variază de la Iran și China la atacuri cibernetice și proliferare nucleară. „Suntem în siguranță acum, dar nu și peste patru sau cinci ani”, a spus el, adăugând ulterior că, dacă cheltuielile nu vor crește, europenii ar trebui „să scoată cursurile de limba rusă sau să meargă în Noua Zeelandă”.
„Sunt profund îngrijorat de situația securității în Europa”, a spus el. „Nu suntem în război, dar nici nu suntem în pace. Aceasta înseamnă că trebuie să investim mai mult în apărare și să producem mai multe capacități. Acest lucru nu poate aștepta. Trebuie să sporim rezistența societăților noastre și a infrastructurii critice”, a declarat șeful NATO.O parte esențială a acestei securități este consolidarea cooperării dintre NATO și UE. Deși ambele instituții au sediul la Bruxelles, timp de mulți ani acestea au avut o relație de la distanță. NATO s-a axat pe apărare și pe relațiile transatlantice, în timp ce UE s-a ocupat de chestiuni precum comerțul, agricultura și clima. Dar invazia Rusiei în Ucraina a schimbat această situație.
Dominația NATO în toate aspectele legate de apărare se schimbă rapid, UE numind primul său comisar pentru apărare și Parlamentul European creând o comisie de apărare completă. Acest lucru riscă să provoace noi tensiuni. Într-o scrisoare laconică adresată anul trecut președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, predecesorul lui Rutte, Jens Stoltenberg, a scris că este „îngrijorat de potențiala suprapunere” cu activitățile UE. Dar, spre deosebire de Stoltenberg, a cărui țară, Norgevia, nu este membră a UE, Rutte, care a fost timp de mulți ani prim-ministru olandez, are o viziune din interior asupra modului în care funcționează blocul comunitar. „NATO și Uniunea Europeană au multe de făcut împreună”, a declarat el – menționând în mod special efortul de a ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei.
Cu toate acestea, Rutte a fost precaut în ceea ce privește intruziunea UE prea mult pe teritoriul NATO, menționând că Alianța „este puternică” în chestiuni precum stabilirea standardelor pentru muniția de artilerie, dar că piața internă a UE va fi crucială în stimularea producției militare. În ceea ce privește Ucraina, el a insistat că pacea poate veni doar dintr-un acord care servește intereselor Kievului. Aceasta înseamnă „mai multe arme și mai rapid, astfel încât Kievul să se poată apăra mai bine și să negocieze un acord bun pentru Ucraina, pentru Europa și pentru lume”, a spus el.