Premierul naționalist maghiar Viktor Orban s-a întâlnit ,joi, cu fostul președinte american Donald Trump, la Florida, în SUA, după summitului NATO de la Washington și după deplasările sale la Kiev, Moscova și Beijing, unde a căutat, așa cum declara, să găsească o cale de soluționare a conflictului din Ucraina. Deocamdată a găsit doar critici vehemente din partea UE, liderul de la Budapesta fiind acuzat din nou de aliniere cu dușmanii democrației.
Vizita premierului ungar a avut loc la reședința fostului președinte american. El a promis apoi pe rețelele de socializare că Donald Trump va „rezolva problema” din jurul conflictului din Ucraina. „Am discutat despre modalitățile de a face pace”, a declarat Viktor Orban într-un mesaj publicat, joi seara, pe X, însoțit de o fotografie a întâlnirii dintre cei doi, la reședința Mar-a-Lago a lui Donald Trump, scrie Le Figaro.
„Vestea bună a zilei: el va rezolva problema”, a adăugat Obran, fără a da alte detalii despre această întâlnire. Donald Trump și Viktor Orban sunt legați de admirație reciprocă și s-au întâlnit deja în mai multe rânduri. Sloganul pentru cele șase luni de președinție ungară a UE este „Make Europe Great Again”, o inspirație directă din „Make America Great Again” al celui de-al 45-lea președinte al Statelor Unite.
În timp ce se afla la Kiev, Viktor Orban i-a dat sfaturi nesolicitate președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, îndemnându-l să accepte o încetare imediată a focului cu Rusia. El s-a deplasat apoi la Moscova pentru o altă întâlnire amicală cu Vladimir Putin, reluând afirmația liderului de la Kremlin potrivit căreia Europa este belicoasă. Și apoi la Beijing pentru recunoștință din partea Chinei și, fără îndoială, pentru a cere investiții suplimentare din partea gigantului asiatic, notează Politico.
„Numărul țărilor capabile de dialog cu ambele părți aflate în război este din ce în ce mai mic”, a declarat Orban la Beijing. „Ungaria devine treptat singura țară din Europa capabilă să vorbească cu toată lumea”, a adăugat el. Oare? Majoritatea membrilor UE au declarat că nu vor să aibă de-a face cu „boierul maghiar al lui Putin” și au precizat că acesta nu vorbește în numele lor la Kiev, Moscova sau Beijing.
Politico mai notează și schimbarea radicală a lui Orban, care și-a făcut un nume ca tânăr disident anticomunist, ținând un discurs antirusesc înflăcărat în 1989, la reînhumarea lui Imre Nagy, liderul revoltei maghiare din 1956 împotriva sovieticilor. Din 2008, Orban a trecut de la a fi libertarian la naționalist pro-rus și conservator anti-liberal, represiunea brutală a revoltei maghiare fiind, se pare, acum complet iertată și uitată.
În 2019, fostul disident chiar l-a primit cu bucurie pe Nikolai Kosov – fiul unui ofițer KGB trimis să ajute la zdrobirea revoltei conduse de Nagy – pentru a discuta despre relocarea unei bănci rusești, ea însăși impregnată de istoria Războiului Rece. Falsa misiune de pace a lui Orban face parte dintr-o tapiserie perfidă țesută la Moscova, Beijing și Budapesta și nu ar fi putut veni într-un moment mai prost – în ajunul summitului NATO și în timp ce Ucraina este implicată într-o criză bugetară, negociind cu creditorii suverani și multilaterali cu privire la vechile datorii care urmează să fie rambursate din nou în august.
Prin urmare, deplasările liderului maghiar nu pot fi văzute decât ca un demers calibrat pentru un efect maxim, conceput pentru a semăna îndoieli și mai puternice. Iar caracterul lor grotesc, după „misiunea de pace” a lui Orban la Moscova, a fost subliniat doar de atacurile masive cu rachete lansate de Rusia asupra mai multor orașe ucrainene, inclusiv asupra unui spital de copii din Kiev.
De la 1 iulie, Ungaria deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, un rol care coordonează activitatea legislativă, dar care nu îi permite să vorbească în numele europenilor pe scena internațională. La summitul de la Washington, liderul ungar, care a vorbit foarte puțin cu presa, a părut izolat, criticat de mai mulți lideri europeni care au condamnat deplasarea sa la Moscova săptămâna trecută, unde a avut discuții cu președintele Vladimir Putin.
„Este alegerea sa suverană, dar, făcând aceste vizite, nu ne-a angajat în niciun fel, deoarece nu ne-a informat în prealabil și nu a primit nici un mandat”, a declarat Emmanuel Macron presei vineri, după summit-ul NATO de la Washington. Cu o zi înainte, președintele finlandez Alexander Stubb declarase că nu vede „nici un rost în a merge și a discuta cu regimuri autoritare”, iar președintele Consiliului European, Charles Michel, adăugase că „nu este deloc de acord cu acest lucru”.
Umbra lui Donald Trump a planat asupra summitului NATO, iar vizita lui Viktor Orban acasă la fostul peședinte al SUA are loc pe fondul neliniștilor privind posibilitatea ca Joe Biden să nu mai candideze pentru un al doilea mandat, în noiembrie. În timpul summitului, președintele american a avut o serie de lapsusuri și câteva gafe îngrijorătoare, în special anunțându-l pe „președintele Putin” atunci când l-a întâmpinat pe Volodimir Zelenski, înainte, totuși, de a se corecta. „Bună treabă, Joe”, l-a ironizat Donald Trump pe rețeaua sa Truth Social.