Vladimir Putin are prieteni și în UE. Viktor Orban merge la Moscova. Slovacia dă vina pe NATO pentru situația din Ucraina

Orbán, care și-a creat o reputație de cel mai apropiat aliat al lui Vladimir Putin în Uniunea Europeană, urmează să se întâlnească cu președintele rus exact în momentul în care alți lideri ai UE încearcă să stabilească o poziție coordonată cu privire la mișcările amenințătoare ale Rusiei în jurul granițelor Ucrainei.

Rusia are suporteri și în Slovacia, cea mai prorusă țară din UE, unde majoritatea populației dă vina pe NATO pentru situația tensionată de la granița Ucrainei, iar guvernanții sunt reticenți față de desfășurarea de trupe ale Alianței pe teritoriul țării.

Toți prietenii președintelui Putin. Cel mai apropiat aliat din UE, în vizită la Moscova

„În această situație tensionată, este pur și simplu o trădare să mergi la Moscova”, se arată într-un comunicat publicat duminică și semnat de reprezentanții celor șase partide de opoziție care și-au unit forțele pentru a se confrunta cu Orbán în alegerile din aprilie.

Viktor Orbán a ajuns pentru prima dată în atenția publicului în 1989, când, ca tânăr activist pentru democrație, a cerut trupelor sovietice să părăsească țara. Însă în perioada în care a fost prim-ministru în ultimii 12 ani, el a cultivat relații calde cu Putin, în timp ce relațiile sale cu Bruxelles-ul au devenit din ce în ce mai instabile.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Nathalie Loiseau, președintele subcomisiei pentru securitate și apărare a Parlamentului European, a declarat că este clar că Vladimir Putin încearcă să dividă Europa. „Sper din tot sufletul că Viktor Orbán este conștient de ceea ce este în joc și că rămâne la mesajul de unitate al UE”, a spus ea la o conferință de presă la sfârșitul săptămânii trecute, relatează The Guardian.

Péter Szijjártó, ministrul de externe al Ungariei, a declarat săptămâna trecută că agenda vizitei va include achiziții de gaze maghiare din Rusia, producția de vaccin rusesc contra Covid Sputnik în Ungaria și discuții despre o centrală nucleară întârziată pe care Rusia o construiește în țară.

În timp ce Franța și Germania au fost considerabil mai puțin războinice față de Rusia decât SUA și Marea Britanie, ele au condamnat cu voce tare manevrele militare agresive ale Kremlinului.

Orbán, pe de altă parte, a rămas foarte tăcut cu privire la consolidarea militară la granițele Ucrainei, cu excepția faptului că a spus că este „în favoarea păcii și a detensionării”, într-o declarație publicată după o reuniune a liderilor de extremă dreapta europeni desfășurată la Madrid în weekend.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Szijjártó a descris actuala confruntare cu Ucraina ca pe o dispută între Rusia și Occident la care Ungaria nu dorește să ia parte, în ciuda faptului că este membru NATO.

„Nimeni nu ne poate cere așa ceva”, a declarat Szijjártó unui ziar pro-guvernamental, comentând cererile ca Budapesta să răcească relațiile cu Moscova.

Ungaria, prima țară europeană care a achiziționat vaccinul Sputnik

Ungaria a fost prima țară europeană care a achiziționat serul Sputnik, care nu a fost încă autorizat pentru utilizare de către Agenția Europeană pentru Medicamente.

De asemenea, Budapesta a respins în mod regulat o cooperare mai strânsă între Ucraina și NATO, aparent din cauza preocupărilor cu privire la tratamentul minorității maghiare din țară.

În semn de cât de roz este relația cu Kremlinul, într-un moment în care majoritatea capitalelor europene descriu relațiile ca fiind la un nivel scăzut îngrijorător, în noiembrie anul trecut, Putin i-a acordat lui Szijjártó Ordinul Prieteniei în cadrul unei ceremonii la Moscova.

András Simonyi, un fost ambasador al Ungariei în SUA, care acum este nerezident la Consiliul Atlantic, a spus că anterior existau mulți oameni în ministerul de externe ungar care erau profund suspicioși față de comportamentul prietenos al lui Orbán față de Rusia, dar de-a lungul anilor acest lucru s-a schimbat, pe măsură ce criticii au fost înlocuiți treptat cu loiali ai premierului.

„Ungaria nu are o politică externă, Viktor Orbán are o politică externă. Toți cei din guvernul lui Orbán sunt doar angajați, iar acest lucru este valabil mai ales pentru politica externă”, a spus el.

Viktor Orban, sprijin pentru liderul sârbilor bosniaci

Sprijinul recent al lui Orbán pentru liderul sârb bosniac, Milorad Dodik, a stârnit, de asemenea, uimire în toată Europa și a fost văzut pe scară largă ca o favoare pentru Rusia.

Dodik a intensificat în ultimele luni retorica secesionistă în jurul entității Republica Srpska din interiorul Bosniei, spre alarmarea unei mari părți a comunității internaționale.

Orbán a zburat la capitala Republicii Srpska, Banja Luka, în noiembrie, pentru a-l întâlni pe Dodik, fără oprire la Saraevo. El a promis că se va opune oricărei sancțiuni UE împotriva lui Dodik.

„Nu există niciun stat membru al UE care să facă ceva nici măcar ușor similar: este o abandonare sistemică a alianței UE pentru politică externă”, a spus Péter Krekó, care conduce grupul de reflecție Capital politic la Budapesta.

Pe lângă ciocnirile sale cu Europa, Orbán are relații slabe și cu administrația Biden. Ungaria a fost singura națiune membră a UE care nu a fost invitată la recentul summit al democrației al lui Biden.

În schimb, Orbán a păstrat relații calde cu Donald Trump. La începutul acestei luni, Trump l-a susținut pe Orbán înaintea alegerilor din aprilie și există zvonuri că ar putea veni la Budapesta pentru a face campanie pentru premierul de extremă dreapta.

Revolta din 1956, care a fost zdrobită de tancurile sovietice, rămâne o parte vie a conștiinței naționale și este un factor care îi face pe mulți din țară neliniștiți cu privire la sprijinul lui Orbán pentru Putin, într-un moment în care ar putea fi posibilă o nouă incursiune rusă în Ucraina. .

„Un prim-ministru care, într-o astfel de situație, tace și se ridică să meargă la Moscova când i s-a cerut să facă acest lucru printr-un pocnit de degete, doar ca să stea pe marginea covorului de la Kremlin, trădează atât interesele Ungariei, cât și ale Europei”, se arată în declarația opoziției.

Ministrul britanic al apărării speră ca vizita lui Orban în Rusia să ajute la detensionarea situației din Ucraina

Aflat la Budapesta, ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat luni că este important să se dezamorseze criza dintre Ucraina și Rusia, deoarece un război va duce la o instabilitate mai mare, prețuri mai mari la combustibil și fluxuri de migranți.

Wallace și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru călătoria planificată a premierului ungar Viktor Orban în Rusia pentru discuții cu președintele Vladimir Putin, adăugând: „Trebuie să detensionăm situația și să susținem dreptul la suveranitate al Ucrainei”.

Este „important să-i semnalăm lui Putin că tocmai lucrul de care se teme, adică o mai mare prezență a NATO aproape de Rusia, ar fi consecința invadării Ucrainei…

Acesta este motivul pentru care Regatul Unit a oferit NATO mai multe forțe terestre, mai multă disponibilitate ca un factor de descurajare”, a mai declarat Wallace.

Marea Britanie pregătește sancțiuni dure pentru Rusia dacă invadează Ucraina

Pe de altă parte, Marea Britanie pregătește un nou pachet legislativ care să permită extinderea sancţiunilor ce pot fi aplicate împotriva Rusiei.

“Ceea ce ne permite noua legislaţie este să lovim o varietate mult mai mare de ţinte. Aşa încât nu mai poate fi nimeni care gândeşte că va fi imun la aceste sancţiuni”, a declarat ministrul britanic de externe Liz Truss.

Decizia Regatului Unit a fost salutată de ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba.

“Le cerem partenerilor să ia astfel de măsuri, pentru că ele sunt un factor important în a descuraja elita rusă de la decizii imprudente”, a declarat Kuleba.

“Când demnitarii ruşi îşi dau seama că este vorba despre activele, imobiliarele şi banii lor din străinătate, acolo unde îi ţin, ca patrioţi ruşi ce sunt, persoanele iritabile de la Kremlin se vor calma”, a mai spus el.

Majoritatea slovacilor consideră NATO responsabilă pentru tensiunile din Ucraina

Peste 44% dintre slovaci cred că SUA și NATO sunt responsabile pentru escaladarea tensiunilor din Ucraina, în timp ce 34% cred că Rusia este de vină, a constatat un nou sondaj realizat de agenția Focus și citat de Euractiv.

Opiniile privind escaladarea conflictului din Ucraina variază în funcție de vârsta respondenților. Tinerii cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani tind să dea vina pe Rusia puțin mai mult (42%) decât pe NATO și SUA (39%). Dintre persoanele în vârstă de 65 de ani și mai mult, doar 27,5% cred că Rusia este responsabilă.

De asemenea, opiniile diferă între alegătorii diferitelor partide. Peste două treimi din suporterii Libertate și Solidaritate (Sloboda a Solidarita) a fostului europarlamentar Richard Sulík sunt convinși că Rusia este de vină, în timp ce doar 16% au arătat cu degetul către NATO.

Cifre similare au fost înregistrate în rândul celui mai puternic partid de coaliție OĽaNO și al Slovaciei Progresiste neparlamentare. Interesant este că majoritatea covârșitoare a alegătorilor din opoziție dă vina pe NATO.

Opoziția, în creștere în Slovacia

Partidele de opoziție sunt în creștere în Slovacia și, potrivit sondajelor de opinie, Hlas și SMER, conduse de fostul premier Peter Pellegrini și Robert Fico, sunt în prezent cele mai populare partide din țară.

Rezultatele sondajului nu sunt surprinzătoare, deoarece Slovacia este cea mai pro-rusă țară din regiune. Se remarcă un puternic sentiment pro-rus, mai ales în rândul persoanelor în vârstă, iar aceste opinii se reflectă în politică.

SMER al lui Fico, care și-a pierdut poziția dominantă în Slovacia după uciderea jurnalistului Ján Kuciak, și-a intensificat recent retorica anti-americană pentru a atrage noi alegători și a aduce înapoi pe cei vechi.

Potrivit sondajelor, această strategie funcționează, deoarece SMER crește din nou în popularitate, în ciuda numărului mare de acuzații de corupție.

Rusofillia este, de asemenea, o ideologie dominantă în cadrul partidelor de extremă dreapta Partidul Popular Slovacia Noastră și Republica, care a fost fondat de mai mulți foști membri ai Partidului Popular Slovacia Noastră.

Guvernul slovac, reticent față de primirea de trupe suplimentare ale NATO în țară

NATO analizează dacă să trimită un grup de 1.000 de militari în Slovacia, a confirmat ministrul de externe Ivan Korčok (SaS). Cu toate acestea, alți membri de rang înalt ai coaliției de guvernare consideră că aprobarea unei astfel de oferte este momentan imposibilă.

Potrivit unor surse guvernamentale citate de Euractiv, coaliția se teme de dezaprobarea publicului și de protestele ulterioare.

NATO are în vedere trimiterea de trupe în țările de la frontiera de est, inclusiv Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia. Potențiala desfășurare de trupe are ca scop consolidarea capacităților de apărare ale NATO în cazul unui atac al Rusiei asupra Ucrainei.

Korčok a subliniat că misiunea nu este o cerință a NATO, ci un răspuns la evoluțiile din timpul crizei. Ministrul a adăugat că sprijină desfășurarea, dar că guvernul nu a negociat o astfel de posibilitate.

Orice desfășurare de trupe străine pe teritoriul slovac trebuie să fie aprobată de parlament.

Surse de rang înalt din coaliție nu văd staționarea trupelor NATO în țară ca fiind realistă. Ei mai spun că Slovacia nu ar trebui să accepte oferta dacă vine.

Coaliția se teme că trupele străine ar provoca o opoziție puternică, ar crește popularitatea opoziției, care este în mare parte prorusă, și ar provoca proteste majore de stradă.

În ultimele două săptămâni, un acord de apărare cu Statele Unite a fost subiectul dominant în discuțiile publice. Chiar și acest simplu acord a provocat demonstrații.

Potrivit unui sondaj realizat de Globsec, Slovacia este cea mai prorusă țară din grupul Vișegrad. Peste 60% dintre respondenți nu se simt amenințați de Rusia și mai mult de jumătate consideră Rusia un partener strategic.

SUA și Rusia, confruntare la Consiliul de Securitate al ONU

Statele Unite și Rusia s-au pregătit luni pentru confruntarea de la Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la criza din Ucraina, americanii promițând că îi vor face pe ruși să-și justifice masarea de trupe la granițele Ucrainei, iar diplomații de la Kremlin respingând întâlnirea drept o farsă.

Reuniunea consiliului celor 15 națiuni, solicitată de Statele Unite săptămâna trecută, reprezintă arena cu cel mai înalt nivel pentru cele două puteri pentru a influența opinia mondială asupra Ucrainei, fosta republică sovietică care a devenit un catalizator pentru cel mai de jos punct al relațiilor dinre SUA și Rusia de la Războiul Rece.

„Vocile noastre sunt unite în a cere rușilor să se explice”, a declarat ambasadorul american la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, citată de The New York Times.

„Vom merge pregătiți să-i ascultăm”, a mai spus ea, „dar nu ne vom lăsa distrași de propaganda lor și vom fi pregătiți să răspundem la orice dezinformare pe care încearcă să o răspândească în timpul acestei întâlniri”.

Fiind unul dintre cei cinci membri permanenți ai consiliului – alături de Marea Britanie, China, Franța și Statele Unite ale Americii – Rusia are puterea de a refuza orice decizie a majorității. Dar nu poate bloca întâlnirea în sine.

Diplomații ruși au ridiculizat întâlnirea

Diplomații ruși au ridiculizat întâlnirea ca parte a unui contratimp fabricat pe tema a ceea ce ei numesc temerile occidentale nejustificate, instigate de Statele Unite, că președintele Vladimir Putin se pregătește să invadeze Ucraina.

De asemenea, rușii au profitat de plângerile președintelui Ucrainei și ale altora că americanii seamănă inutil panică.

Dmitri Polianski, reprezentantul permanent adjunct al Rusiei la Națiunile Unite, a părut să ironizeze remarcile Lindei Thomas-Greenfield într-o postare pe Twitter, spunând că vede Consiliul de Securitate ca pe „un club de oameni îngrijorați, cu SUA spunându-le de ce să-și facă griji”.

Putin, care nu a vorbit public despre Ucraina din decembrie, a păstrat tăcerea. Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, a declarat luni reporterilor că președintele rus își va exprima părerile cu privire la situație „de îndată ce va decide că este necesar”.

„Nu vă pot da o dată exactă”, a spus Peskov.

Oficialii ruși au continuat să susțină că nu sunt de vină pentru tensiunile în creștere, insistând că Statele Unite inventează amenințarea unei invazii ruse a Ucrainei.

Acesta a fost un punct comun rar cu Kievul, unde președintele Vladimir Zelenski a învinuit și Statele Unite pentru că a semănat inutil „panică” în Ucraina.

„Spre regretul nostru, mass-media americană a publicat o cantitate mare de informații neverificate, distorsionate și în mod deliberat false și provocatoare despre ceea ce se întâmplă în Ucraina și în jurul acesteia în ultimele luni”, a mai spus Peskov. „Acest lucru devine evident pentru aproape toată lumea.”

Președintele Turciei, vizită în Ucraina pe 3 februarie încercând să joace rol de mediator

Recep Tayyip Erdogan, va vizita joi Ucraina pentru discuții cu președintele Vladimir Zelenski, menite să atenueze tensiunile dintre Kiev și Rusia, a declarat luni un înalt oficial turc, relatează Reuters.

Ankara are relații bune atât cu Kievul, cât și cu Moscova, dar se opune politicilor ruse din Siria și Libia, precum și anexării peninsulei Crimeea în 2014.

În timp ce cooperează cu Rusia în domeniul apărării și energiei, Ankara a vândut și drone sofisticate Ucrainei, stârnind furia Moscovei.

„Erdogan îi va transmite lui Zelenski mesaje privind menținerea păcii în regiune și prevenirea creșterii tensiunii și a conflictului fierbinte”, a spus oficialul citat.

El a mai precizat că se fac și planuri ca președintele rus Vladimir Putin să viziteze Turcia după Jocurile Olimpice de iarnă, care au loc în China în perioada 4-20 februarie.

„Ne aşteptăm ca ambele discuţii să fie eficiente în reducerea tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina”, a spus oficialul, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Săptămâna trecută, Erdogan a declarat că nu ar fi înțelept ca Rusia să atace Ucraina și, în acest caz, Turcia va face ceea ce este necesar ca membru NATO.