Vindecarea prin sunete şi contestarea capitalismului, în topul tendinţelor pentru 2023. Marile provocări ale anului, zugrăvite de faimoasa Marian Salzman

Marian Salzman este unul dintre cei mai bine cotaţi trendspotters la nivel global, raporturile sale anuale de prognoză privind tendințele care marchează următoarele 12 luni atrăgând atenția întregii lumi.

O viziune optimistă din mijlocul incertitudinilor

Cu o experienţă de peste trei decenii în domeniul publicităţii şi relațiilor publice, Marian Salazar şi-a câştigat o faimă care o plasează în Top 5 mondial al celor mai apreciaţi trendspotters. Senior VP of Global Communications la Philip Morris International, ea şi-a făcut publice proiecţiile pentru anul pe care abia l-am început, motto-ul lui 2023 fiind “speranţă şi încredere”.

După ce am depășit o pandemie care ne-a schimbat vieţile, ne aflăm la începutul lui 2023 în mijlocul unei inflații galopante și în incertitudine economică, blocaje ale lanțurilor de aprovizionare și în plină criză energetică globală. În acest context al provocărilor, Marian Salzman a lansat Trends That Will Have a Special Impact in 2023, “raport în care am decis să împărtășim cinci macro-tendințe, fiecare dintre ele promiţând să ne influențeze pozitiv viața în acest an”.

“În general, ceea ce vom vedea în 2023 este o tendință spre speranță și încredere”, spune Salzman. “Pe măsură ce presiunile externe cresc, vom încerca să adoptăm atitudini care se potrivesc vieții pe care vrem să o ducem, cum ar fi chestionarea sistemului, normalizarea durabilității și transformarea caselor noastre în sanctuare de sănătate și bunăstare”, adaugă experta în comunicare.

Digi24.ro

VIDEO. Spargere transmisă în direct pe TikTok, în Prahova: „Sunt la furat! Vedeți?” Pedeapsa primită de cei doi protagoniști

Potrivit lui Salzman, privind către 2023 vedem atât motive de frică, cât și motive de speranță : “Pe de o parte, ne temem de natura din ce în ce mai efemeră a realității: diviziunile dintre bogații și săracii tehnologici și, mai recent, dintre cei informați și cei neinformați, sunt din ce în ce mai adânci”. Mai mult decât atât, ea consideră că am ajuns într-un punct în care ceea ce credem depinde, din ce în ce mai mult, nu de ceea ce este neapărat adevărat, ci mai degrabă de ceea ce acceptăm ca fiind adevărat în interiorul bulei noastre informaționale.

Cele 5 macro-tendinţe ale anului 2023

Pierderea controlului asupra realităţii

Trăim într-o societate în care tehnologia deepfake, influencerii virtuali, serialele produse de Inteligența Artificială și prietenii virtuali la cerere sunt la ordinea zilei. Întrebarea care se deschide în fața noastră și cu care ne vom confrunta în 2023 și în anii următori este foarte simplă: în ce și în cine putem avea încredere?

Cu noile tehnologii, în ce mai poți să ai încredere? Sigur, nu în ceea ce vezi sau auzi. Creșterea informațiilor false și a dezinformării este atât de gravă încât Națiunile Unite a îndemnat statele membre să adopte politici pentru a sprijini alfabetizarea digitală.

DPDR este o tulburare de sănătate mintală care îi face pe oameni să se simtă detașați și disociați de sentimentul lor de sine, mental sau fizic și/sau să aibă o percepție alterată a realității. Un tratament prescris în mod obișnuit este terapia prin vorbire sau psihoterapia, dar ce te faci când ajungi să folosești terapeuți AI prin chatbot? Rămâi fără glas…

Digisport.ro

O unguroaică a făcut un scandal monstru, dar nu s-a oprit și a exclamat: ”Urâm România!”. A primit cea mai dură sancțiune

Respingerea vechilor convingeri

În zilele noastre, oamenii nu mai acceptă orbește principiile tradiționale ale muncii și valoarea învățământului superior, ba chiar pun la îndoială și sistemul pe care se sprijină toate acestea: capitalismul. Acest sistem economic, care s-a instalat în Europa la începutul secolului al XIX-lea și s-a răspândit în întreaga lume, este acum citat drept cauza a tot felul de boli, de la schimbările climatice și distrugerea ecologică până la inegalitățile economice tot mai mari.

Un sondaj global Edelman din 2019 a arătat că 56% dintre cetățeni au fost de acord că capitalismul, așa cum există astăzi, face mai mult rău decât bine în lume.

Angajații, în special cei mai tineri, refuză să facă sacrificiile acceptate de generațiile anterioare și nu mai acceptă ore lungi, prost plătite sau chiar neplătite, în condiții de muncă stresante. Recesiune sau nu, este era relaxării, iar ideea să îți dedici viața ca să crești profiturile corporative este din ce în ce mai puțin acceptată. Scenariul în care îți petreci zeci de ani urcând pe scara profesională ca să primești un ceas de aur la sfârșit nu mai este deloc ofertantă.

Respingem vechile convingeri în toate felurile posibile. Un exemplu, cresc în popularitate bicicletele și scuterele electrice, iar mișcarea „fără mașini” se intensifică.

Normalizarea sustenabilităţii

Preocuparea publicului cu privire la schimbările climatice a atins un nivel maxim. Conform unui sondaj GlobeScan din 17 țări, 65% dintre respondenți consideră situația ca fiind “foarte gravă” şi s-a ajuns chiar la un punct în care 4 din 10 participanți la un sondaj din 2022, realizat în 31 de țări, citează schimbările climatice ca un factor de descurajare pentru a avea copii.

În 2023 vom vedea mai multe inovații ecologice, cum ar fi noi modele de livrare, etichete cu amprenta de carbon pe alimente și produse și tehnici pasive de durabilitate, cum ar fi așa-numitul “asfalt însetat” pentru zonele predispuse la inundații, o nouă vopsea ultra-albă, care reduce nevoia de aer condiționat și pădurile urbane mici care promovează biodiversitatea, scad temperaturile și reduc poluarea. În mijlocul unei crize energetice globale și a inflației în creștere, tot mai mulți oameni vor evita călătoriile aeriene în favoarea călătoriilor pe timp de noapte cu autobuzul și trenul.

Oamenii își ajustează viețile ca să facă față amenințării globale. Trei din cinci persoane spun că riscurile climatice le-au influențat alegerea unde să locuiască, iar portalurile imobiliare au început să ofere date privind riscurile climatice alături de numărul de dormitoare și băi.

Utilizarea puterii sunetului

Tot mai mult, sunetul este văzut ca o potențială soluție pentru afecțiunile societății moderne. Băile sonore și cartografierea sunetului sunt prescrise pentru reducerea anxietății, iar unii folosesc „brown noise” pentru relaxare sau creșterea concentrării.

În 2023 vom continua să explorăm aplicații noi (și vechi) ale sunetului, cum ar fi relația dintre voce și boală. Cercetătorii de la National Institutes of Health adună date pentru o Inteligență Artificială care poate diagnostica boli — de la tulburări neurologice și autism, la cancer — doar pe baza felului în care vorbește cineva.

De câțiva ani, studiile demonstrează impactul muzicii asupra persoanelor care suferă de Alzheimer sau demență. Utilizarea sunetului a atins noi zone, de la erotica audio, la ASMR (Autonomous Sensory Meridian Response), declanșatoare ale senzației de euforie, calm sau chiar furnicături. Mărcile produc deja sunete originale pentru TikTok.

Crearea de microuniversuri personale

Oamenii creează lumi din ce în ce mai mici, centrate în mod hotărât pe casele lor , care astăzi sunt adesea și locurile lor de muncă. Pe lângă faptul că se simt confortabil, oamenii simt o nevoie crescută de protecție – împotriva tuturor, de la viruși mutanți și evenimente meteorologice până la piețe de muncă incerte și lanțuri de aprovizionare – și răspund prin fortificarea caselor cu tehnologie, stocarea de bunuri și opțiuni de divertisment care să-i ajute să treacă prin orice posibilă criză.

În 2023 vom vedea cum din ce în ce mai mulți oameni își transformă casele în sanctuare de sănătate și bunăstare . Se estimează că piața plantelor de interior va depăși 26 de miliarde de dolari până în 2029, față de mai puțin de 18 miliarde de dolari în 2021. Din ce în ce mai multe companii produc magazii modulare prefabricate care pot servi drept spații de meditație şi tot mai multe dușuri oferă experiențe multi-senzoriale cu tratamente hidroterapeutice , iluminare, sunete personalizate și multe altele.