100 ani de Romania

Viorica Viscopoleanu, campioană olimpică la săritura în lungime! A sfidat gravitaţia la JO din 1968

08.10.2018 | 11:57
Viorica Viscopoleanu campioana olimpica la saritura in lungime A sfidat gravitatia la JO din 1968

Viorica Viscopoleanu a fost campioană olimpică la săritura în lungime, performanţă obţinută la JO de la Mexico City din 1968. Sportiva reuşea să câştige medalia de aur, dar corecta în acelaşi timp şi recordul mondial al probei.

Născută pe 8 august 1939, la Storojineţ (localitate care se află azi în Ucraina), Viorica Viscopoleanu a practicat voleiul, gimnastica şi atletismul în timpul şcolii, însă marea dragostea era baletul. Până să ajungă la groapa cu nisip, viitoarea mare campioană a participat la concursurile de cros. La un antrenament a vrut să vadă cum este să sari în lungime şi a rămasă legată de această probă.

Viorica Viscopoleanu, campioană olimpică în 1968 la săritura în lungime

În 1964, Viorica Viscopoleanu participa la prima ediţie a Jocurilor Olimpice din carieră. În calificări a sărit 6,37 de metri şi se calfica în finala JO de la Tokyo cu al patrulea rezultat. Sportiva legitimată Steaua Bucureşti visa la o medalie, însă arbitrii i-au interzis şansa. “În 1964 nu era încă pistă sintetică de atletism, era zgură şi am plecat pe elan, am bătut pe prag şi, în acel moment, a căzut zgura pe plastilina pragului şi arbitrii au dat săritură depăşită. A venit şi arbitrul internaţional şi nu a putut face nimic şi aşa am rămas numai cu locul cinci, nu am fost pe podium”, avea să povestească Viorica Viscopoleanu într-un interviu acordat revistei Tango.

Ziua revanşei a venit după patru ani, la Jocurile Olimpice de la Mexico City. Între timp, Viorica Viscopoleanu domina cu autoritate proba în România, unde câştiga titluri naţionale pe bandă rulantă şi stabilea noi recorduri. În calificări, atleta a sărit 6,48 de metri din prima încercare şi s-a calificat în finală cu al doilea rezultat, însă o accidentare la genunchi îi dădea bătăi de cap. În finală, Viorica Viscopoleanu a sărit 6,82 de metri din prima, iar spectatori de pe stadionul „Olimpico Universitario” au amuţit pentru o secundă. Tabela electronică anunţa că recordul mondial, deţinut din 1964 de Mary Rand, a fost doborât de atleta din România. “Nu-mi venea să cred, până la ultima saritură nici nu m-am bucurat, pentru că dintre cele cinci sărituri pe care le mai avea fiecare concurentă, putea oricare dintre adversare să mă întreacă”. Viorica Viscopoleanu a câştigat medalia de aur cu prima săritură, fiind urmată de Sheila Sherwood (Marea Britanie), cu 6,68 de metri, şi Tatiana Talişeva (URSS), cu 6,66 de metri.

Viorica Viscopoleanu, argint la Europeanul din 1969

Un an mai târziu, Viorica Viscopoleanu a cucerit medalia de argint la Campionatul European de la Atena. Atleta sărea 6,45 de metri, cu patru centimetri mai puţin decât Miroslawa Sarna (Polonia), sportiva care a câştigat titlul de campioană europeană. În 1970, Viorica Viscopoleanu a câştigat medalia de aur la Campionatele Europene de atletism în sală. După ce a mai obţinut, un an mai tărziu, şi o medalie de bronz la aceeaşi competiţie, atleta a decis să se retragă din activitate în 1976. Nu a stat departe de atletism şi a început să antreneze la Steaua Bucureşti, unde a pregătit-o, printre altele, pe Monica Iagăr.

Viorica Viscopoleanu, campioană olimpică în 1968 la săritura în lungime
Viorica Viscopoleanu, campioană olimpică în 1968 la săritura în lungime