Noua variantă a virusului SARS-CoV-2, Omicron, identificată în Africa de Sud, are un număr mare de mutații, iar acest lucru a atras atenția experților internaționali, îngrijorați că ar putea face ineficiente vaccinurile existente.
Mihnea Boștină, cercetător virusolog, care în prezent predă la Universitatea Otago din Noua Zeelandă, a explicat, pentru FANATIK, cât de periculoasă este această nouă variantă.
”Până acum, variantele precedente aveau un număr mic de mutații. Dacă vorbim doar de proteina Spike, cea responsabilă pentru interacțiunea cu receptorul celular și declanșarea infecției, acestea erau extrem de limitate.
Spre exemplu, varianta Alpha avea 3, varianta Beta avea 5, iar varianta Delta are 4. Mai mult decât atât, multe din aceste mutații sunt comune mai multor variante. Ceea ce știm, așadar, până acum, e faptul că avem un număr limitat de mutații, care în diferite combinații pot crea variante cu proprietăți diferite. În cazul Delta s-a văzut că o combinație câștigătoare poate înlocui aproape complet ceilalți competitori.
Ce vedem în cazul variantei Omicron este total neprevăzut. Avem o întreagă constelație de peste 30 de mutații doar în proteina Spike! Consecințele asupra structurii proteinei și implicit ale proprietăților derivate de aici sunt complet imprevizibile”, a adăugat Mihnea Boștină.
Experții în sănătate nu știu în mod clar cât de eficiente sunt vaccinurile, în acest moment.
”În primul rând, se pune întrebarea în ce măsură vaccinurile pe care le avem vor funcționa împotriva acestei variante.
Un răspuns scurt și ambiguu ar fi — nu știm. Un răspuns scurt și optimist ar fi— probabil, într-o anumită măsură. Pentru că, în general, vaccinurile oferă un anumit grad de protecție chiar pentru variante virale diferite.
Din păcate, numărul mare de mutații pe care le vedem împânzite pe toată suprafața proteinei sugerează că mare parte din anticorpii existenți vor fi puțin eficienți sau chiar își vor pierde cu totul afinitatea în fața acestei noi întrupări moleculare.
Din fericire, sistemul imunitar nu recurge exclusiv la anticorpi ca armă împotriv infecțiilor, iar restul arsenalului ar trebui să funcționeze în continuare la parametrii așteptați”, a mai spus Mihnea Boștină.
Soluția salvatoare ar putea fi un medicament sau noi variante de vaccin, consideră virusologul.
”În curând vom avea acces și la alte medicamente care nu vizează proteina Spike, ci alte proteine virale. Acestea sunt, în general, mult mai conservate și foarte probabil inhibitorii care le vizează nu își vor diminua efectul.
Doar dintr-un șir de mutații identificate în analizele genomice, nu putem prezice dacă această variantă va fi mai agresivă, dacă se răspândește mai rapid, sau cât de surprins va fi sistemul imunitar de noile mutații. Aici trebuie să așteptăm datele epidemiologice – cât de rapid se răspîndește și datele de laborator – care sunt proprietățile in vitro ale noii variante. Și, dacă e cazul, va trebui să așteptăm noi variante de vaccin adaptate acestei noi variante”, a concluzionat Mihnea Boștină.
“Varianta B.1.1.529 a fost raportată pentru prima dată la OMS de către Africa de Sud pe 24 noiembrie ”, au anunțat experții OMS, citați de BBC.
Prima infecție confirmată, cunoscută cu Omicron, provine dintr-o probă prelevată pe 9 noiembrie. În ultimele săptămâni, infecțiile în Africa de Sud au crescut brusc, iar acest lucru a coincis cu detectarea noii variante.
”Înțelegem că oamenii sunt îngrijorați. Lucrul bun este că avem sisteme de supraveghere în toată lumea pentru a detecta aceste variante foarte rapid. Niciodată, de la Delta, o nouă variantă nu a provocat atât de multă îngrijorare în lume”, a declarat Van Kerkhove (unul dintre membrii grupului de experți ai OMS).
Pentru a facilita dezbaterile publice, OMS denumește variantele folosind denumirile literelor alfabetului grecesc (alfa, beta, gamma, delta etc.), care sunt mai accesibile unui public neștiințific și care permite să se evite stigmatizarea ţării în care a fost descoperită iniţial această variantă.
Specialiștii virusologi au explicat că toți virușii (inclusiv SARS-CoV-2) suferă mutații în timp. Majoritatea mutațiilor au un efect redus sau deloc asupra proprietăților virusului.
Cu toate acestea, anumite mutații pot afecta proprietățile unui virus și pot influenţa, de exemplu, cât de ușor se răspândește, severitatea bolii pe care o provoacă sau eficacitatea vaccinurilor și medicamentelor.