Potrivit informațiilor oficiale prezentate de către Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), în acest sezon au fost depistate opt cazuri de infectări cu virusul West Nile care s-au soldat cu trei decese. Medicul urgentist Tudor Ciuhodaru prezintă care sunt semnele de alarmă în ce privește o posibilă infectare cu acest virus și cum poate fi ea prevenită.
„Sunt 5 semne de alarmă care impun prezentarea la urgență: febră ridicată însoțită de durere de cap intensă, vărsături, stare generală alterată, sensibilitate crescută la lumină apărute la 2-8 zile după înțepătura de țânțar”, a scris, pe Facebook, europarlamentarul Tudor Ciuhodaru.
Din păcate, nu există un tratament specific pentru virusul West Nile, însă internarea pacientului este obligatorie. În cele mai multe cazuri, infectarea este asimptomatică, dar în 1 din 150 infectări simptomele sunt destul de severe: febră, cefalee, grețuri, vărsături, dureri musculare și articulare, urticarie, rar limfadenopatie. Starea pacientului se îmbunătățește cam după 7-10 zile. În cazuri extreme, poate să apara encefalita West Nile, ce poate provoca decesul.
În aceste circumstanțe, prevenția este varianta optimă de evitare a spitalizării, iar măsurile preventive constă în esență în evitarea înțepăturilor de țânțar, întrucât insectele sunt vectorul de transmitere a bolii la toate mamiferele vulnerabile:
„a) Evitați înțepăturile de țânțar (chiar dacă ieșiți afară pentru scurt timp). Intervalul dintre apusul și răsăritul soarelui este perioada de activitate maximă pentru majoritatea speciilor de tânțari. Evitați activitățile în aer liber în această perioadă sau…
b) Folosiți pe pielea expusă substanțe care resping insectele. Substanțele pe bază de permethrin nu se aplică direct pe piele.
c) Purtați haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi și ciorapi. (!!!) Țânțarii pot înțepa și prin haine. Aplicarea de substanțe care resping țânțarii pe bază de pemethrin pe suprafața hainelor poate asigura un grad suplimentar de protecție.
d) Utilizați și verificați integritatea plaselor contra insectelor.
e) Puteți limita înmulțirea țânțarilor reducând locurile în care băltește apa (din jurul caselor și din subsolurile blocurilor)”, se arată în postarea lui Tudor Ciuhodaru.
Virusul nu poate fi transmis prin contact fizic (atingere sau sărut), dar transfuziile pot fi o sursă de infecție. Chiar dacă nu pot fi evitate cu totul înțepăturile de țânțar, este important ca acestea să fie limitate întrucât este puțin probabil ca West Nile să se declanșeze de la o singură înțepătură.
Riscul ca boala să capete forme severe care să ducă la deces este mai mare pentru persoanele de peste 50 de ani sau cu deficiențe imune. În formele grave, simptomele pot ține chiar mai multe săptămâni și există posibilitatea unor efecte neurologice permanente.
Perioada de supraveghere a infecției cu virusul West Nile în România a început pe 6 iunie, iar până pe 17 august s-au înregistrat 7 cazuri confirmate și un caz probabil de infecție. În toate cele opt cazuri pacienții aveau peste 50 de ani. Din nefericire, în trei cazuri boala a dus la decesul pacienților.
„În funcție de unitatea teritorială de expunere, cazurile de infecție cu virus West Nile au avut următoarea distribuție: Municipiul București (2) și județele: Dolj (2), Ilfov (2), Satu Mare (1) și Galați (1). Un caz de infecție cu virus West Nile a avut dublă expunere, atât în Municipiul București cât și în județul Tulcea. Au fost înregistrate decese în județele: Satu Mare (1), Ilfov (1) și Dolj (1)”, se spune în ultima informare a CNSCBT.