Virusurile și vaccinurile ar putea fi ajutorul nesperat în lupta cu bacteriile rezistente la antibiotice

Bacteriile rezistente la antibiotice fac din ce în ce mai multe victime în fiecare an, iar cercetătorii caută noi metode de luptă împotriva acestora.

Dr. Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei, a avertizat încă din timpul discursului de acceptare a premiului Nobel că bacteriile vor deveni rezistente dacă sunt expuse la cantități neletale.

”Nu este dificil să creăm microbi rezistenți la penicilină în laborator, trebuie să îi expunem la concentrații insuficiente pentru a-i ucide, iar asta se întâmplă ocazional și în corpul uman”, spunea acesta acum 75 de ani.

Trei sferturi de secol mai târziu, avertismentul s-a dovedit unul real, având în vedere că multe bacterii sunt rezistente la mai multe antibiotice, punând viețile pacienților în pericol.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

În fiecare an, 700.000 de persoane mor din cauza acestor bacterii rezistente la antibiotice, iar situația va fi din ce în ce mai gravă. OMS avertizează că cifra va ajunge la 10 milioane de decese anual până în 2050.

Mai rău este că noi antibiotice nu apar pe piață suficient de repede. Sunt 43 de astfel de medicamente în lucru, dar niciunul nu este potrivit pentru un grup prioritar de bacterii rezistente la antibiotice. În fapt, nicio nouă clasă de antibiotice apărută după anii ’80 nu rezolvă problemele acestor noi agenți patogeni.

Virusurile care distrug bacteriile în siguranță

Alternativa poate consta în crearea unor virusuri bacteriofage (ce se hrănesc cu bacterii), cunoscute și mai simplu ca ”fage.” Odată ce un astfel de virus ajunge pe o bacterie, o injectează cu ADN și începe să se multiplice în interiorul său, iar ulterior, alte noi virusuri bacteriofage apar din aceasta și fac saltul către alte bacterii.

Compania Pherecydes se ocupă de astfel de fage, pe care le administrează pacienților ce suferă de bacterii rezistente la antibiotice. Aceste fage distrug trei bacterii cunoscute pentru reziliență: Staphylococcus aureus, Escherichia coli și Pseudomonas aeruginosa.

Digisport.ro

Cum l-a numit Anamaria Prodan pe Ronald Gavril: impresara nu s-a ferit să spună cum îl strigă pe boxer

Aceste virusuri bacteriofage, deși pot părea amenințătoare din cauza numelui, nu sunt periculoase pentru om deoarece nu interacționează cu celulele umane. În plus, fiind foarte specifice, nici nu atacă microbii ”buni” din flora intestinală umană.

Terapia cu fage nu a fost încă aprobată de către Agenția Europeană a Medicamentului, însă Pherecydes tratează pacienți care suferă din cauza unor infecții de la bacterii rezistente la antibiotice, apărute în urma operațiilor la genunchi sau la șold.

Compania se folosește de principiul accesului extins la tratamente, prin intermediul căruia este permisă folosirea de tratamente neaprobate, după ce alte opțiuni luate în calcul au eșuat.

Pherecydes a folosit virusuri bacteriofage pentru a trata mai bine de 26 de pacienți, majoritatea din spitalul din Lyon. Cu ajutorul poriectului PhagoProd, a și creat un proces sofisticat de manufacturare pentru fage.

Până acum, e vorba de o producție ce se măsoară în litri, dar planul este să se ajungă la cantități de zeci de litri. Doar un mililitru din substanța cu încărcătura virală poate conține 10 miliarde de fage.

Și mai îmbucurător este faptul că acestea se multiplică în interiorul bacteriilor atacate. Astfel, poate fi suficientă o singură doză pentru ca un pacient să se vindece de infecția cu bacterii rezistente la antibiotice.

Vaccinurile anti-bacterii, o alternativă la antibiotice

Un alt proiect, BactiVax, încearcă să rezolve problema bacteriilor rezistente la antibiotice cu ajutorul vaccinurilor, arată horizon-magazine.eu.

Aceștia încearcă să învingă bacteria Pseudomonas aeruginosa, care are un genom foarte mare, cu ajutorul căruia se poate adapta rapid. Astfel, poate dobândi rapid rezistență la antibiotice. Cercetătorii încearcă de câteva decenii să creeze un vaccin împotriva acestei bacterii, însă fără succes.

Irene Juradu, doctorand la University College Dublin, este implicată în acest proiect și investighează proteinele pe care bacteriile le folosesc pentru a se atașa celulelor pulmonare. Aceasta ar putea oferi componente cruciale pentru un vaccin, la fel cum proteinele spike din SARS-CoV-2 sunt folosite pentru vaccinuri anti-Covid.

Din păcate, spre deosebire de SARS-CoV-2, această bacterie e mult mai dificil de învins, deoarece are zeci de proteine la exterior. Astfel, e mai puțin evident ce ar trebui să conțină vaccinul împotriva acesteia.

Totuși, cercetătorii sunt de părere că un vaccin merită eforturile de cercetare, deoarece prevenția ar fi mult mai potrivită decât încercările de  tratament.