Semnificațiile vizitei Kamalei Harris în România. Ungaria lui Orban, ignorată de Washington. „A rămas singura portavoce a Kremlinului în UE”

Vicepreședintele Statelor Unite, Kamala Harris, a întreprins vineri o vizită oficială la București unde a reiterat mesajul de susținere pentru țara noastră și a subliniat că Washingtonul „va apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”.

Vizita Kamalei Harris în România și Polonia

Vizita Kamalei Harris în România vine la doar o zi după oprirea în Varșovia, unde a reiterat același mesaj de susținere pentru Polonia. Experții în politică externă sunt de părere că Washingtonul transmite astfel un mesaj important atât către Moscova, dar și către cele două țări, care sunt principalii aliați, atât din punct de vedere politic cât și militar, ai SUA pe flancul estic al NATO.

„Putem vorbi de o situație specială de securitate prin care trecem, însă este evident că prezența în zonă a ministrului de externe, în zilele trecute, și acum a vice-președintelui Statelor Unite, reprezintă un semnal de preocupare, în egală măsură, a Americii în ceea ce privește situația de securitate. Este un mesaj care se transmite și în flancul estic al NATO dar și către Moscova în ceea ce privește interesul și preocuparea Washingtonului. Deci, da, și după evaluările lor, situația aici este foarte complicată”, a declarat pentru FANATIK fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.

Vizita Kamalei Harris vine la doar trei zile după vizita Șefului Statului Major al armatei americane, generalul Mark A. Milley, care după ce s-a oprit în statele baltice și Polonia, a mers la baza militară de la Mihail Kogâlniceanu unde le-a transmis militarilor americani importanța misiunii lor. „Ceea ce faceți este cu adevărat important: Să asigurați România și ceilalți aliați că suntem aici. Statele Unite sunt aici”, a spus generalul american.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Astfel, în opinia experților în politică internațională se conturează tot mai clar ideea că România și Polonia reprezintă principalii aliați ai SUA pe flancul estic al NATO.

„Vizita Kamalei Harris reprezintă un mesaj de susținere puternică a României și Poloniei, care sunt principalii aliați pe flancul estic al NATO. Și din punct de vedere militar și din punct de vedere politic, sunt principalii aliați. Vizita ei e un mesaj politic, care se adaugă unor mesaje militare. Eu unul aș pune mai mult accentul pe misiunile pe care bombardierele B-52 le-au executat deasupra României. Pentru că, să trimiți un bombardier B-52, capabil să lanseze arme nucleare adânc în Rusia, atât de aproape de granițele rusești în acest moment este un mesaj extrem de puternic și care cu siguranță s-a auzit la Kremlin”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București și fost ambasador al României în Finlanda.

Reamintim că în urmă cu o săptămână două bombardiere strategice americane de tip B-52H au survolat spațiul aerian al României, executând mai multe treceri în apropiere de Brăila. Nu doar că cele două bombardiere strategice s-au apropiat de zona notificată de Federația Rusă pentru interzicerea zborurilor, dar a fost pentru prima oară de la declanșarea războiului din Ucraina când SUA a deplasat acest tip de aeronave în estul Europei.

Vineri, Kamala Harris a subliniat încă o dată angajamentul Statelor Unite pentru securitatea țărilor NATO. „România a demonstrat o generozitate și un curaj extraordinar. Toată lumea a văzut cum ați primit refugiații ucraineni. Azi am reafirmat tăria relației dintre SUA și România. Angajamentul SUA față de articolul 5 e de nezdruncinat. Un atac asupra unui membru NATO e un atac asupra întregii alianțe. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO. Sunt prezentă aici pentru a reafirma angajamentul SUA”, a transmis oficialul american într-o conferință de presă susținută alături de președintele Iohannis.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Ungaria lui Orban, ignorată de SUA

Ce poate fi remarcat din vizitele în serie ale oficialilor americani în țările de pe flancul estic al NATO este ignorarea Budapestei. De peste un deceniu, timp în care s-a aflat la conducerea țării, Orban a militat deschis pentru deschiderea către Rusia, blocând în același timp ambițiile Ucrainei de aderare la UE sau NATO în contextul disputei cu Kievul asupra drepturilor minorității maghiare din Ucraina.

În fapt, Ungaria este singurul stat european care nu a trimis un ajutor militar Kievului după invazia declanșată de către Rusia. Mai mult, inițial Budapesta s-a opus chiar și tranzitării țării de către convoaiele cu tehnică militară destinate Kievului. Între timp, Ungaria a renunțat la această interdicție și chiar s-a aliniat sancțiunilor dictate de UE Rusiei, însă se opune categoric, alături de state precum Germania sau Bulgaria, interzicerii totale a importurilor de țiței și gaze naturale din Rusia. „Ungaria a acționat ca un parazit, bucurându-se de beneficiile apartenenței la UE și NATO, în timp ce a promovat interesele Rusiei și Chinei”, a declarat pentru AlJazeera, Daniel Hegedus, analist ungur la German Marshall Fund din Statelor Unite.

De altfel, presa de opoziție de la Budapesta a scris vineri că poziția ambiguă, ezitantă a lui Orban față de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a reușit să îndepărteze Polonia, aliatul Ungariei în disputele cu UE, care vede acum mult mai rațională o apropiere față de București.

„Războiul efectiv din ţara vecină şi pericolul rusesc apărut lângă graniţa Poloniei au trezit imediat la realitate guvernul de la Varşovia, care şi-a dat seama că sprijin şi apărare poate aştepta doar de la organizaţiile în care Polonia a devenit membru voluntar, respectiv de la UE şi NATO. În cercurile guvernamentale poloneze au fost auzite, cu siguranţă, cu consternare afirmaţiile lui Viktor Orbán potrivit căruia „cel care crede că NATO ne va apăra, greşeşte”. Varşovia ştie, de asemenea, că are nevoie şi de un aliat extrem de apropiat în regiune, așa că a acţionat rapid şi a schimbat brusc Budapesta cu Bucureştiul”, a scris publicația maghiară de opoziție NÉPSZAVA, citată de Rador, și care subliniază acum că Orban a rămas singur între statele membre UE și NATO.

De altfel, așa cum notează o analiză recentă a publicației Financial Times, Viktor Orban s-a pregătit pentru alegerile programate pe 3 aprilie pentru o campanie anti-UE, în care să sublinieze pericolul „agendei pro-LGBTQ” asupra țării. Însă războiul declanșat de Vladimir Putin pare să-i fi dat complet planurile peste cap iar apropierea sa față de liderul de la Kremlin reprezintă acum un handicap, în contextul în care și în Ungaria persistă încă teama în fața amenințărilor venite dinspre Rusia. „Obișnuiam să votez cu Orban, însă apropierea lui de Putin m-a deranjat mereu. E timpul să terminăm această poveste de dragoste. Rusia a simțit mirosul de sânge. Mi-am trăit majoritatea vieții sub influența Rusiei și nu am de gând să mă întorc acolo”, a declarat pentru FT un simpatizant FIDESZ prezent la un protest față de războiul declanșat de Rusia.

De altfel, așa cum scria publicația Politico într-un material publicat miercuri, Ungaria a devenit singura portavoce a Kremlinului în Uniunea Europeană. Sursa citată scrie că teoriile conspiraționiste care circulă la Moscova, „CIA a instalat actualul guvern de la Kremlin” sau „SUA au împins Rusia în a ataca Ucraina” – sunt acum preluate și distribuite de canalele de televiziune apropiate de FIDESZ-ul lui Viktor Orban.

Mai mult, același lucru se întâmplă și în România, unde minoritatea maghiară este expusă doar la canalele și presa controlate de către partidul lui Viktor Orban.

„Războiul din Ucraina este un subiect important și pentru membri minorității maghiare din România, însă am observat, în foarte multe cazuri, că preferă să preia cam tot ceea ce primesc gata plătit din partea presei din Ungaria. Chiar dacă Viktor Orban a încercat să vireze spre o colaborare cu Uniunea Europeană, presa aservită FIDESZ-ului nu a făcut aceeași mișcare. În continuare relativizează invazia Ucrainei de către Rusia, și cam asta aud și eu din partea prietenilor și cunoscuților din Cluj-Napoca.

Se vine cu argumente istorice, cum că Ucraina nu a fost întotdeauna în relații foarte prietenoase cu Budapesta și este pusă în evidență puternic situația minorității maghiare și folosirea limbii materne în învățământ. Cam despre asta se vorbește mai mult, și mai puțin despre cadavrele din Mariupol. Este narativul indus de către presa din Ungaria și respectiv, presa UDMR-ului. Din păcate asta e situația, eu nu zic că oamenii nu-și dau seama că aici ceva nu e în regulă, că prietenia dintre Orban și Putin a fost lungă de vreo 15 ani. Opoziția publică mereu acum fotografii cu Orban și Putin, mă rog nu chiar pupându-se, că nu sunt pupăcioși, dar cu strângeri de mâini și îmbrățișări. Și mulți însă spun acum „da, trebuie ascultată și vocea celeilalte părți” sau „adevărul e întotdeauna la mijloc” – ceea ce, în opinia mea, în situația dată, este o negare, o relativizare a războiului declanșat de Rusia”, a declarat pentru FANATIK fostul ministru și deputat UDMR, Péter Eckstein-Kovács, unul din intelectualii maghiari care în urmă cu cinci săptămâni a semnat o scrisoare publică prin care a condamnat politica UDMR-ului, ca simplu ecou al FIDESZ-ului lui Orban.

Gáspárik Attila, directorul general al Teatrului Naţional Târgu-Mureş și fost membru CNA, și el unul din semnatarii inițiativei, a declarat pentru FANATIK că premierul Viktor Orban face un joc duplicitar, fapt vizibil din modul în care presa maghiară, controlată de FIDESZ, prezintă conflictul din Ucraina.

„Din păcate se simte acea duplicitate pe care o face guvernul maghiar referitor la războiul din Ucraina. În opinia mea guvernul lui Orban joacă la egal, dacă îmi permiteți să folosesc o metaforă sportivă, – „da, e un fel de război, dar și ucraineni sunt vinovați că s-a întâmplat acest lucru”. Acest gen de narativ poate fi observat atât în presa maghiară cât și în comentariile oamenilor de pe rețelele de socializare. Mulți încearcă să împingă vinovăția și responsabilitatea și de partea ucraineană unde au un singur lucru de spus, și anume problema învățământului în limba maternă pentru minoritatea maghiară din Ucraina.

Din păcate Ungaria joacă un pic dublu, și acum aduc argumente referitoare la energie. În Ungaria cred că 90% din necesarul de energie provine din importurile din Rusia. Au avut 32 de ani să-și găsească alternative și niciun guvern nu a vrut acest lucru. A fost foarte comod. Acum vor să facă compromisuri însă riscă să nu mai fie în concordanță cu politicile europene”, a declarat Gáspárik Attila pentru FANATIK.

Analiștii politici sunt de părere că Viktor Orban plătește acum prețul pentru politica sa suveranistă, și subliniază că timpul pentru politicienii măcinați de ideile naționaliste a trecut, în special într-o Uniunea Europeană unită în fața agresiunii Moscovei.

„Cazul Orban este pe undeva tipic. Politician mărginit, betonat într-o agendă locală și incapabil să facă conexiuni pe scena internațională. Problema lui Orban este simplă: naționalismul. El crede că are ceva de împărțit cu Ucraina din motive istorice. Și asta îl face să aibă o poziție destul de incertă, pentru că nu putem spune că este încă pro-Putin. S-a raliat și el la sancțiuni, nu a blocat nimic, însă e clar că Ungaria este cel mai puțin entuziastă pe linia asta de confruntare cu pretențiile expansioniste ale Rusiei. De ce? Pentru că el își imaginează că are de reglat un scor istoric cu Ucraina. Vorbim de bufonerii istorice similare cu bufoneriile istorice ale lui Putin.

Cred că Viktor Orban nu gândește ca un politician european, el gândește ca un naționalist maghiar. Nu are altceva pe agendă. Se deschide agenda dimineața, și vede acolo: ne-au luat Ardealul, ne-au luat zona sub-carpatică, etc. Nu scrie altceva. Spre deosebire de Ungaria, în cazul României se poate observa că, cu excepția câtorva loviți cu tigaia de la AUR, niciun partid, nicio instituție, nici măcar opinia publică n-au reluat în aceste zile ideea că am avea un deferent cu Ucraina, că ne-ar fi luat ei Insula Șerpilor sau Bucovina. Nu, Slavă Domnului. Am trecut peste asta. Am înțeles”, a declarat Cătălin Avramescu pentru FANATIK.