Vladimir Putin și Adolf Hitler, în oglinda istoriei, la 77 de ani de la moartea dictatorului: “Ambii au vrut să schimbe ordinea mondială din temelii”

Specialistul în politică externă Șerban Filip Cioculescu este de părere că similitudinile sunt clare: „Hitler și Putin sunt lideri naționaliști cu aspirații revizioniste. Apoi, regăsim în cazul ambelor popoare, german şi rus, momentele umilitoare din trecut și soluția revanșei, care presupune tentaţia de a provoca înfrângerea celor care te-au umilit, de a-i doborâ din poziţia de hegemon sistemic”.

Șerban Filip Cioculescu: „Precum Hitler, Putin vrea să schimbe ordinea mondială. Crede că Rusia a fost umilită, așa cum afirmau în interbelic mulţi nemţi despre ţara lor!”

Dincolo de celebra dată de 9 mai,denumită de ruși „Ziua victoriei”, la 30 aprilie 1945, Adolf Hitler și Eva Braun s-au sinucis în „Führerbunker”, după ce se căsătoriseră cu o zi înainte. În aceeași zi, Armata Roșie a arborat, în premieră, drapelul sovietic pe clădirea Reichstagului din Berlin, iar invocarea acelui moment i-a prilejuit lui Șerban Filip Cioculescu comparația între liderul nazist și dictatorul rus Vladimir Putin, atât din punct de vedere istoric, cât și în materie de propagandă.

Șerban Filip Cioculescu și-a început discursul cu momentul 30 aprilie 1945, care ar putea fi exploatat de mașina de propagandă rusă în toiul războiului din Ucraina. Specialistul în geopolitică a amintit un lucru extrem de important, anume că sinuciderea lui Hitler a fost controversată.

„Multă vreme, Stalin nu a fost convins că Führerul chiar a murit. A trimis inclusiv echipe de anchetatori și de investigatori, până când i s-au adus rămășițele trupești ale lui Hitler. Ulterior, acestea au fost preluate de un camion al Armatei Roșii și îngropate într-o pădure. Mai târziu, osemintele au fost dezgropate şi probabil arse, pentru ca locul respectiv să nu devină un loc de pelerinaj pentru extremiştii neonazişti”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, Șerban Filip Cioculescu.

Digi24.ro

Surse: Horațiu Potra și neo-legionarul Eugen Sechila, întâlnire conspirativă, în județul Ilfov. Ce plănuiau

Interesantă este celebra comparație „la zi”, între Putin și Hitler. „Există similitudini clare între Adolf Hitler și Vladimir Putin. Prima este legată de revizionism. Precum Hitler, Putin dorește și el să schimbe ordinea mondială din temelii. De asemenea, Putin conduce o mare putere, o țară despre care consideră că, așa cum susțineau diverşi și despre Germania, ar fi fost umilită, înşelată”, a argumentat interlocutorul nostru.

Cioculescu a subliniat faptul că nemții s-au simțit umiliți după Tratatul de la Versailles și după dezarmarea forțată (însoţită de amputări teritoriale) care a avut loc la finalul Primului Război Mondial, atunci când Germaniei i s-a imputat declanșarea conflictului.

Ideologia „Űbermensch” versus „Homo Sovieticus”

În „oglindă” cu cele petrecute în Germania, specialistul în geopolitică a remarcat faptul că, „de asemenea, rușii de factură conservator–naționalist-religioasă se simt frustrați de destrămarea Uniunii Sovietice și de faptul că nu au putut împiedica acest fenomen. Ei percep URSS-ul drept creația elementului rusesc. Ironia istoriei, aceştia au preluat implicit ştafeta de la comunişti, iniţial cei mai afectaţi de această destrămare”.

Felul în care Putin, în calitate de etnic rus, s-a raportat la dispariția URSS ca la cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut arată că el și-a asumat faptul că, în realitate, Uniunea Sovietică a fost creată în primul rând de către ruși.

Digisport.ro

Emma Răducanu, în pragul dezastrului! Singura soluție pentru a evita o pierdere de 11.000.000 €: ”Totul se va termina”

Specialistul a precizat că, dincolo de „tezele” liderului de la Moscova, știm cu toții că atât Lenin, cât și Stalin, predecesorii săi, urmăreau să creeze așa numitul „Homo Sovieticus”, un cetățean care să nu se mai raporteze prioritar la etnia în cadrul căreia se născuse, ci la o identitate supranaţională artificială. Proletarul universal, omul în teorie perfect…

De asemenea, „Hitler făcea apologia Prusiei, dar, pe de altă parte, referindu-se la întregul popor german, discuta despre „Űbermensch”, adică despre rasa ariană, superioară, care, prin calitățile sale excepționale, era menită să conducă lumea”.

Șerban Filip Cioculescu a amintit însă că „Homo Sovieticus” nu era prezentat chiar entitatea menită să conducă planeta atunci, pe loc, ci mai ales ca un om al viitorului, cea mai bună combinație umană, realizată prin inginerie socială: „Nu era un om „natural”, ci unul realizat cel mai adesea prin acțiunea ideologică a statului, care cultiva voluntar brutalitatea extremă contra celor ce se împotriveau proiectului. Încă din copilărie, „HS” era socializat forțat, tipic ideologiei comuniste. „Homo Sovieticus” era ideologizat, i se „spăla creierul”, personalitatea îi era standardizată la extrem”.

Germania, rănită după Tratatul de la Versailles. Rusia, frustrată după destrămarea URSS

„Dacă nemții se simțeau umiliți după Tratatul de la Versailles, rușii lui Putin sunt frustrați din pricina faptului că Occidentul nu a ținut cont de voința Rusiei, extinzând NATO și UE, asistând la descompunerea URSS, de parcă ar fi putut s-o împiedice”, a continuat partenerul nostru de dialog.

Precum nemții, nici rușii nu au stat cu mâinile în sân. „Revanșa despre care vorbeam poate fi una morală, dar și politică, iar în cele din urmă se poate transforma într-o revanșă totală. Așa s-au petrecut lucrurile inclusiv în cazul aristocrației germane (din rândurile căreia provenea o bună parte din elita corpului ofiţeresc), după Primul Război Mondial, considerat drept o catastrofă istorică”, a punctat Cioculescu.

A urmat un nou recurs la istorie: „Să ne amintim care era sursa acestor stihii, precum și mitul cuțitului înfipt în spate, pe care îl propagau militarii nemți și politicienii de extremă dreaptă, și anume din faptul că Germania, deși nu fusese înfrântă, nu a fost ocupată, totuşi acceptase să depună armele. În aceste condiții, Hitler și apropiații săi au lansat acest mit politic, potrivit căruia țara lor ar fi fost trădată, ba de evrei, ba de plutocrați și de comuniști, în condițiile în care Germania mai putea lupta mult și bine”.

Intervievatul nostru a menționat, însă, că acest lucru era imposibil, după ce peste un milion de soldați americani debarcaseră în Europa…

Amintiri cu predecesorul Elțin, la cabana din pădure, și momentul destrămării Uniunii Sovietice

Similitudinile au continuat: „De asemenea, Rusia a pierdut Războiul Rece, dar nu a fost ocupată de vreo putere străină. Din acest motiv, sentimentul propagat de Putin este acela al unei înșelătorii, al unei mârșăvii comise din interior, cu sprijin extern interesat. Totuși, el forțează interpretarea istoriei”.

Specialistul în politică internațională a argumentat prin faptul că, la întâlnirea dintre fostul președinte Boris Elțin cu liderul iniţial Balarusului, predecesorul lui Lukașenko, și cu liderul Ucrainei, „practic s-a stabilit punerea Uniunii Sovietice pe butuci”. Până la urmă, conducătorii celorlalte țări din fosta URSS s-au supus…

„Iar acum, Putin, care este urmașul lui Boris Elțin, spune că a fost vorba despre o catastrofă. Până la urmă, care este Rusia adevărată? Cea care a desfințat URSS și a fost mândră din postura de stat–națiune sau Rusia care visează la refacerea URSS? Pentru că, repet, Putin a fost instalat în funcție de Boris Elțin”, a declarat Cioculescu.

Mai sus, interlocutorul nostru s-a referit la celebra întâlnire de taină care a avut loc în ziua de 8 decembrie 1991, la o casă de vacanță aflată în pădurea Belavezha, de lângă granița cu Polonia. Acordul semnat de cei trei șefi de stat stipula faptul că URSS încetează să mai existe ca subiect de drept internațional și ca realitate politică.

Președintele Republicii Bielorusia (cum era numită Belarusul la acea vreme), Stanislav Șușkevici, a precizat că acordul încheiat cu Boris Elțin și cu președintele Ucrainei, Leonid Kravciuk, care a dus la formarea Comunității Statelor Independente, a marcat „o capodoperă diplomatică”.

De la degradarea Führerului la boala lui Roosevelt și… „stresul” lui Putin

Dincolo de asemănările care au dat naștere unor postări ce fac deliciul internetului, trebuie amintit că, în perioada finală a Celui de-Al Doilea Război Mondial, cancelarul german Adolf Hitler era vizibil marcat de spectrul înfrângerii. În zilele noastre, nu puține voci au afirmat, la vederea filmărilor cu Vladimir Putin, că liderul de la Kremlin este afectat psihic, tulburat psiho-somatic de modul neconvingător în care se comportă armata rusă pe frontul din Ucraina. Simte că legitimitatea de conducător i se clatină, că riscă debarcarea forţată.

Șerban Filip Cioculescu a comentat și acest aspect: „Cu siguranță, nu poți aprofunda un studiu psihologic decât intrând în contact cu respectivul subiect, adică lider. Însă, într-adevăr, au existat psihologi care au făcut asemenea remarci referitoare la Putin, privind la televiziune imaginile cu aceasta. Dar, întotdeauna va exista și o opinie contrară, spre exemplu că, de fapt, omul este stresat, obosit și supus unor incertitudini. Oricum, Rusia nu este genul de stat în care maladiile de care suferă liderul să fie anunțate public”.

În acest moment, a devenit necesar un alt recurs la istorie. Inclusiv în timpul negocierilor de la Yalta, când președintele american Franklin D.Roosevelt era foarte bolnav, americanii în mod logic s-au abținut de la orice tip de anunț de acest fel. Interlocutorul nostru a subliniat că acest lucru a devenit sesizabil ulterior, dată fiind calitatea proastă a negocierilor: „Faptul că un om bolnav a negociat cu Stalin, în timp ce se găsea în stare gravă, și nu a obținut decât parţial ce-și dorea, inclusiv din acest motiv, a fost vizibil!”.

Propaganda hitleristă, inspirată de Mussolini. Propaganda putinistă, „modelată” după tehnicile KGB-ului

S-a discutat foarte mult despre data de 9 Mai și despre felul în care ar putea fi speculată în zilele noastre, în contextul războiului vorbindu-se mai mult despre o „victorie totală” până la 9 mai.

Așadar, de ce nu, rușii puteau savura propagandistic nu doar „Ziua Victoriei”, ci și pe cea de 30 aprilie, data morții lui Hitler. Din acest motiv, am dorit să aflăm care sunt asemănările și deosebirile dintre aparatele de propagandă ale lui Adolf Hitler și Vladimir Putin.

Șerban Filip Cioculescu este de părere că „avantajul lui Putin față de Hitler stă în faptul că primul a moștenit un foarte bun aparat de propagandă și, mai ales, de fake news, de la Uniunea Sovietică. Încă din perioada interbelică, în lupta ideologică împotriva Occidentului, URSS pusese la punct organisme foarte bune de propagandă, de dezinformare și de ponegrire a adversarului, pe care Putin le-a redescoperit”.

De asemenea, o parte dintre foștii ofițeri KGB au intrat în aparatul de Securitate al Rusiei, alţii în structurile politico-administrative ale statului. Inclusiv liderul de la Kremlin provine din aceste structuri (faimoşii Siloviki) și le cunoaște tehnicile.

„În schimb, lui Hitler i-a fost mult mai greu. Apăruse NSDAP, numit iniţial Partidul Muncitorilor Germani, unde viitorul Cancelar fusese trimis de armata germană ca observator (agent de intelligence – Verbindungsmann) și abia ulterior a devenit ideologul principal. Nu a creat el partidul, ci un anume Drexler, azi aproape uitat. Însă, Hitler a fost pus rapid în situația de a inventa, de a breveta”, a observat partenerul nostru de dialog.

Așa cum a remarcat doctorul în științe politice, mai mult ca sigur „Hitler s-a inspirat, în primul rând, de la Benito Mussolini, dar și din propaganda comunistă. Așa cum au observat istoricii, între cele două curente ideologice a existat mereu o emulație, iar comuniștii erau mult mai versați în materie de propagandă, astfel că naziștii aveau surse de inspirație”.

De ce a mistificat istoria liderul de la Kremlin

Ulterior, însă, roata s-a întors, „iar Hitler a devenit un model de inspirație pentru Stalin. La rândul său, dictatorul sovietic îl și ura, dar îl și admira pe Führer. Este celebru cazul „Nopții cuțitelor lungi”, în timpul căreia Hitler s-a debarasat de adversarii politici. Așadar, există o conexiune istorică între cele două fenomene”.

Șerban Filip Cioculescu consideră că, într-adevăr, moartea lui Hitler și ocuparea Berlinului sunt „momente incluse în această mitologie politică a Uniunii Sovietice, pe care Putin dorește să o refacă. Drept dovadă, rușii nu folosesc termenul de „Al Doilea Război Mondial”, ci „Marele război de eliberare a patriei”.

„Trebuie subliniat, însă, faptul că Putin a modificat legile, pentru ca istoricii să nu mai poată spune adevărul. Dacă afirmi, în Rusia, că Al Doilea Război Mondial a pornit de la Pactul Ribbentrop – Molotov și că, de fapt, era vorba despre o înțelegere tacită între Germania și URSS, intri în pușcărie! De fapt, din punctul de vedere al lui Putin și al altora ca el, războiul a început în anul 1941, când Germania a atacat URSS”, a punctat politologul.

„Mereu, Rusia a „apărat” pe cineva care nu voia să fie apărat!”

Acesta a menționat faptul că propaganda rusă nu se referă la luna septembrie a anului 1939, când Polonia a căzut victimă celor două mari puteri revizioniste. „Este un mod teribil de a forța interpretarea istoriei. Este o manipulare colosală, iar rușii fac tabula rasa din toate evenimentele ce nu le convin. Dacă sunt întrebați ce au căutat în Polonia, ei afirmă că au ocupat estul țării de teamă că va fi invadată, în totalitate, de nemți”, a argumentat specialistul intervievat de FANATIK.

„La fel se întâmplă și astăzi, când Moscova camuflează ocupația militară în autoapărare. Întotdeauna, Rusia s-a comportat în acest mod. În secolul XIX, când a luptat împotriva Imperiului Otoman, invoca apărarea creștinilor din Orient. Mereu, rușii au trebuit să „apere” pe cineva care nu întotdeuna a cerut expres să fie apărat. Sub diversele sale forme, Rusia s-a autoproclamat apărătoare a creștinilor, a slavilor, a rusofonilor „neajutoraţi”…”, a pus degetul pe rană Șerban Filip Cioculescu.