Vladimir Putin și România. „Idila” liderului de la Kremlin cu președinții României a durat doar câțiva ani

Vladimir Putin, care astăzi împlinește 70 de ani, se află de 23 de ani ani la putere, perioadă în care i-a prins în funcție pe toți cei patru președinți pe care i-a avut România după revoluția din 1989. Dacă în prima perioadă de după preluarea puterii, relațiile cu țara noastră tindeau să devină mai apropiate, în timp s-au deteriorat din ce în ce mai mult.

Relațiile cu Rusia, relansate de Iliescu

Putin a devenit prim-ministru al Rusiei în august 1999, pentru ca în mai 2000 să devină președintele ei. Pe atunci, Emil Constantinescu se afla în ultimul an de mandat, iar cei doi șefi de stat nu s-au întâlnit. La finalul anului 2000, Ion Iliescu s-a reîntors la Cotroceni, începând o perioadă în care s-a început normalizarea relațiilor grevate în precedentul deceniu de prezența militarilor ruși în Transnistria și de problema tezaurului românesc nerestituit de către Moscova. De asemenea, schimburile comerciale erau foarte reduse.

În iulie 2003, Iliescu a mers la Moscova unde a semnat „Tratatul privind relațiile prietenești și de cooperare dintre România și Federația Rusă”, prin care cele două țări conveneau să dezvolte relațiile bilaterale și să soluționeze pe calea negocierilor, în conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional, toate problemele generate în viitor. De asemenea, Rusia și România cădeau de acord ca fiecare dintre ele să-și aleagă în mod liber statutul politic și mijloacele de asigurare a propriei securități, ceea ce echivala cu faptul că Rusia nu se va opune aderării țării noastre la NATO, care atunci era iminentă.

De asemenea, cei doi lideri de stat au stabilit că este inadmisibilă folosirea forţei sau ameninţării cu forţa împotriva integrităţii teritoriale sau a independenţei politice a oricărui stat sau în orice alt mod incompatibil cu scopurile şi principiile ONU.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Problema tezaurului nu a fost rezolvată prin tratat, dar cele două părți au covenit constituirea unei comisii de istorici români și ruși care să studieze chestiunea, copreședinții ei fiind profesorul Ioan Scurtu și academicianul Aleksandr Oganovici Ciubarian. Comisia s-a reunit pentru prima dată în octombrie 2004, la București, însă progresele în rezolvarea chestiunii au lipsit, astfel că subiectul este încă nesoluționat.

„Un Putin imbecil, criminal”

Un an mai târziu, premierul Adrian Năstase mergea și el la Moscova cu obiectivul declarat al relansării colaborării pe plan economic cu Rusia. „Dacă nu ar vorbi cu mine, aș spune că vorbește în șoaptă, dar, oricât ar șopti, ceea ce spune are o greutate specifică a cuvintelor”, nota Năstase în jurnalul său, din care unele fragmente au fost publicat apoi de Q Magazine. Se pare că acea perioadă a reprezentat vârful colaborării ruso-române de după 1989, fiind urmată de o răcire treptată a relațiilor. „După semnarea și ratificarea Tratatului de bază cu Rusia, în 2003 exporturile românești în Rusia s-au dublat în 2004 și au crescut de patru ori în 2005”, nota Năstase.

După anexarea peninsulei Crimeea de către Putin, Ion Iliescu mai credea că Rusia nu mai este un pericol pentru țara noastră. „Noi am avut o anumită înţelegere chiar cu Putin în legătură cu normalizarea relaţiilor dintre ţările noastre. Nu-şi pot permite să treacă dincolo de nişte limite. Ei păstrează anumite reticenţe în legătură cu Moldova şi cu Transnistria, dar nu-şi pot permite mai mult. Iar ancorarea noastră în alianţa militară NATO şi alianţa politică europeană ne asigură securitate şi stabilitate”, declara, în mai 2014, fostul președinte al României, pentru Adevărul.

După invadarea Ucrainei, Iliescu nu a comentat public războiul. Contactat de România TV la telefon, în locul său a răspuns soția sa, Nina Iliescu, atunci când a fost întrebată de părere are fostul șef al statului despre Putin: „Aceeași părere pe care o au toți românii. Un Putin imbecil, criminal, criminal.”

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Idila dintre Băsescu și Putin s-a încheiat după trei ani

În perioada Băsescu, relațiile cu Rusia s-au deteriorat considerabil, Putin fiind iritat de amplasarea scutului de la Deveselu și de preocuparea României privind rezolvarea conflictelor înghețate din jurul Mării Negre. Însă în primă fază, relațiile ruso-române păreau să continue trendul ascendent. La scurtă vreme după ce Traian Băsesu a devenit președinte, Putin l-a invitat la Moscova, întâlnirea având în  februarie 2005. Într-un interviu acordat presei ruse, președintele român susținea chiar că au fost 15 ani pierduți în relațiile cu Moscova din cauza unor „complexe istorice” care acum trebuie depășite. Efectele vizitei au fost pozitive întrucât în 2008 schimburile comerciale ruso-române ajunseseră la 5 miliarde de dolari.

În aprilie 2008, România a organizat la București summitul NATO, un eveniment care are consecințe majore și astăzi. La reuniune a fost invitat și Vladimir Putin, ca participant la Consiliul NATO-Rusia. În marja evenimentului, președinții rus și român au o întrevedere separată.

„Vă mulțumesc mult pentru relațiile foarte bune pe care le-am avut din 2005, de la prima mea vizită la Moscova și până acum”, spunea Băsescu la începutul întâlnirii. „Aș vrea să menționez că, după vizita dumneavoastră la Moscova, relațiile s-au dezvoltat mult, îndeosebi în sfera economică”, îi răspunea Putin.

Însă idila dintre Rusia și România s-a terminat atunci. La acel summit, Ucraina și Georgia au cerut să fie incluse în Planul de Acțiune pentru accederea la NATO, demers sprijinit de Statele Unite, dar la care s-au opus Germania și Franța. Însă NATO a decis atunci că, la un moment dat, cele două țări vor deveni membre al NATO. Totodată, alianța a decis să sprijine proiectul SUA de amplasare a scutului anti-rachetă în Europa, decizie care a dus la crearea bazei de la Deveselu.

Deciziile l-au alarmat pe Putin, iar răspunsul a venit câteva luni mai târziu prin războiul ruso-georgian, prin care Moscova a intervenit în sprijinul republicilor separatiste Osetia și Abhazia, semn clar că Rusia nu intenționa să renunțe la statele-marionetă pe care le susținea în zona Mării Negre de la dizolvarea URSS în 1991. Era clar că acest lucru că acest lucru contravenea cu un obiectiv important al politicii externe promovate de București, anume rezolvarea conflictelor înghețate din regiune.

Băsescu și „lacul rusesc”

De altfel, dinainte de summit și de războiul din Grecia, Traian Băsescu trimisese unele săgeți în direcția Rusiei. Astfel, într-un discurs susținut în septembrie 2005 la o universitate americană, președintele spunea: „E timpul ca Marea Neagră să înceteze să mai fie un lac rusesc”. Un alt episod care a făcut vâlvă a avut loc în ianuarie 2006, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, când un reprezentant al Rusiei i-a cerut preşedintelui Băsescu să spună dacă instalarea bazelor americane în România contravine sau nu tratatului forţelor convenţionale în Europa. „După cum am înţeles, dumneavoastră reprezentaţi Federaţia Rusă. 30 de ani aţi stat în Romania şi nu v-am întrebat niciodată de ce aţi stat”, a răspuns Traian Băsescu.

Tot în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, dar în 2011, Băsescu a replicat temerilor exprimate de un parlamentar rus, care se temea că România vrea să anexeze Moldova, afirmând: „Vă rog să notați, domnule parlamentar, că România nu are niciun fel de experiență în anexarea altor state.” În 2014, când Rusia a anexat Crimeea, relațiile bilaterale au devenit glaciale. Ultima întâlnire dintre Putin și Băsescu a avut loc în octombrie 2014, al Milano, în marja summitului Asia-Europa. Spre deosebire de precedentele întrevederi, Kremlinul a dat publicității un comunicat sec în care doar anunța întrevederea, fără detalii legate conținutul discuției.

Din partea Rusiei, nemulțumiri periodice au fost exprimate față de scutul de la Deveselu, pe care îl consideră o amenințare directă la adresa securității sale, deși scopul scutului este unul defensiv. S-a ajuns în care situația în care Putin a recurs la amenințări la adresa țării noastre. „Dacă ieri în aceste zone din România oamenii pur și simplu nu ştiau ce înseamnă să fii în raza de acțiune, de astăzi suntem forțați să luăm anumite măsuri pentru a ne asigura securitatea”, a declarat Putin în mai 2016.

Deși nu mai era președinte, Băsescu a reacționat cu duritate. „Categoric este un mesaj pentru populaţie şi nu pentru oamenii politici avizaţi. Oamenii politici avizaţi ştiu foarte bine că obiective industriale strategice, aglomerări urbane sau obiective militare din România au devenit ţinte posibile pentru armata Federaţiei Ruse imediat după intrarea ţării în NATO. Faptul că pe teritoriul României şi Poloniei se dezvoltă un sistem defensiv de apărare antirachetă pentru cele două ţări şi pentru spaţiul european nu este decât o reacţie de răspuns, o reacţie de apărare, o reacţie de descurajare a agresivităţii posibile a Federaţiei Ruse. Oare de ce o fi ţinut Vladimir Putin să coboare la nivelul unui propagandist care are ca obiectiv dezinformarea românilor?”, a scris, pe Facebook, Traian Băsescu.

Klaus Iohannis l-a evitat pe Putin

Klaus Iohannis este președinte al României de aproape opt ani, dar nu s-a întâlnit nici măcar o dată cu Vladimir Putin. Iohannis a fost ales în contextul în care anexarea peninsulei Crimeea și sprijinul Rusiei față de separatiștii din Donețk și Lugansk au făcut ca relațiile dintre Moscova și București să devină încordate. Acest lucru este demonstrat și de faptul că, în mesajul trimis de Rusia după alegerea lui Iohannis în 2014, se spune că Rusia spera la o modificare de atitudine a României.

„Sperăm că se va ajunge la o schimbare majoră și se va depăși pauza provocată de atitudinea pe care au avut-o autoritățile române, criticând poziția Rusiei nu numai în contextul crizei ucrainene, dar și al altor probleme internaționale”, afirma purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukașevici.

Schimbarea scontată nu a avut loc. Iohannis a evitat contactul cu liderul de la Kremlin și, deși s-a abținut de la declarații foarte dure la adresa Rusiei, el s-a numărat printre liderii din Europa de Est, precum cei polonezi și din țările baltice, care au cerut cu insistență consolidarea flancului estic al NATO, ca replică la agresivitatea Rusiei față de Ucraina, de la Euromaidan încoace. Iohannis a fost promotor al Formatului București B9, care reunește țările din flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.

Când Putin a spus că amplasarea scutului de la Deveselu a transformat populația României într-o potențială țintă a Rusiei, Iohannis a replicat că Moscova „nu ne poate intimida”, adăugând că amenințările nu fac decât să confirme că este corectă consolidarea securității țărilor NATO ca reacția față de atitudinea Rusiei în zona Mării Negre.