Cine ar putea fi succesorul lui Volodimir Zelenski în cazul morții sau capturării sale. Scenariile de continuare a rezistenței ucrainene

Armata rusă continună asediul Kievului câștigând teren în zona metropolitană a orașului, chiar dacă într-un ritm foarte lent. În cazul în care Volodimir Zelenski nu ar reuși să scape din încercuire, lupta ucrainenilor va trebui condusă  de actual președinte al Radei Supreme („Verhovna Rada”), parlamentul ucrainean.

Zelenski rămâne președinte și dacă va fi capturat

Președintele Zelenski a câștigat simpatia Occidentului când a refuzat propunerea făcută de către oficiali americani de a-l evacua din Kiev, propunere făcută în primele zile ale invaziei. „Am nevoie de muniție, nu de un mijloc de transport”, a fost răspunsul lui Zelenski.

Însă dincolo de moralul crescut al soldaților ucraineni care știu că sunt conduși de un  președinte care stă aproape de linia frontului, în capitala țării, refuzul lui Volodimir Zelenski ridică probleme cât se poate de concrete în ce privește eventualitatea uciderii sau capturării sale.

Prevederile Constituției ucrainene oferă puține posibilități acest caz. La articolul 108 sunt prevăzute patru situații în care atribuțiile largi ale președintelui sunt preluate de către președintele Radei Supreme: demisie, incapacitatea exercitării funcției din motive de sănătate, demiterea de către Radă în cazul săvârșirii unor infracțiuni și moarte. Se observă că nu există nicio prevedere care să vizeze situația în care președintele este capturat, astfel că președintele Radei nu are temei constituțional să preia atribuțiile șefului statului în acest caz.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Ruslan Stefanciuk, succesorul legal al președintelui

În cazul decesului, lucrurile sunt mai clare, astfel că atribuțiile ar fi preluate de către Ruslan Oleksiovici Stefanciuk, actualul președinte al Radei Supreme. Născut în 1975, Stefanciuk îl cunoaște pe Zelenski încă din timpul facultății, ambii fiind absolvenți de studii juridice. De altfel, Stefanciuk a devenit apoi profesor universitar, iar în 2019 a fost unul dintre autorii programului cu care Zelenski a fost ales președinte. În același an, Ruslan Stefanciuk a fost numit reprezentantul președintelui în Verhovna Rada și a fost ales membru al acesteia din partea partidului Slujitorul Poporului.

Funcția de al doilea om în stat a obținut-o relativ recent, în octombrie 2021, când l-a înlocuit pe Dmitri Razumkov, care intrase în conflict cu președintele Zelenski din cauza unei legi care ar fi combătut influența oligarhilor asupra mediului politic din Ucraina.

Până acum, Stefanciuk a fost considerat mai mult un ideolog al partidului Slujitorul Poporului și un susținător ferm al apropierii Ucrainei de Uniunea Europeană și NATO, însă de la începutul războiului a apărut îmbrăcat în aceeași ținută kaki folosită de Zelenski și adoptat aceleași mesaje ferme de rezistență împotriva invadatorilor ruși. Împreună cu premierul Denis Șmihal, a stat alături de președintele Zelenski atunci când acesta a semnat cererea oficială a Ucrainei de aderare la UE, notează inews.co.uk.

Însă problema succesiunii nu este complet rezolvată. Stefanciuk a rămas la Kiev, alături de Zelenski, iar asta neliniștește cancelariile occidentale. Potrivit unor surse diplomatice citate de către Business Insider, autorităților de la Kiev li s-a cerut să-l transfere de la Stefanciuk într-o zonă mai sigură, însă oficialitățile ucrainene nu ar fi dat curs solicitării până acum.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Scenariu sumbru pentru Ucraina

În caz în care atât Zelenski, cât și Stefanciuk ar fi puși în imposibilitatea exercitării atribuțiilor, Constituția nu prevede alt succesor. Sunt prevăzute persoanele care pot să țină loc președintelui Radei Supreme, dar aceștia nu sunt trecuți în mod explicit și în ordinea succesiunii pentru funcția prezidențială.

Într-un scenariu negru pentru Ucraina, lipsa unui conducător ar duce nu doar la prăbușirea rezistenței împotriva Rusiei, ci ar pune și Vestul într-o situație delicată întrucât absența unui lider legitim ar crea dificultăți de ordin juridic pentru UE și NATO întrucât nu ar  fi discutabilă legalitatea asistenței oferite Ucrainei, fără ca aceasta să aibă conducători cu drepturi depline. În plus, Rusia ar putea clama dreptul de a instala un regim-marionetă la Kiev.

Se pare totuși că invazia a făcut ca autoritățile ucrainene să analizeze mai atent problema succesiunii prezidențiale. „Ucrainenii și-au făcut planuri despre care nu voi vorbi sau intra în detalii pentru a fi siguri că există ceea ce am numi „continuitatea guvernului” într-un fel sau altul”, a afirmat, pe 6 martie, secretarul de Stat american, Antony Blinken.

Rezistență în Munții Carpați

Pe lângă succesiunea prezidențială, încă de la începutul invaziei s-a speculat în privința măsurilor pe care le-ar lua ucrainenii dacă Rusia preia controlul asupra capitalei și al țării, în general. Într-o analiză publicată în The Hill de către doi analiști ai think tank-ului RAND Corporation, William Courtney și Kristina Holinska, sunt enumerate o serie de măsuri care ar putea fi dispuse în cazul căderii Kievului.

Scenariul cel mai probabil este relocarea autorităților în Ucraina de vest de unde să organizeze o insurgență cu baza în Munții Carpați. Rezistența ar urma să fi susținută de echipamentele primite prin Polonia. Tot în Polonia ar urma să fie relocate Banca Națională a Ucrainei, împreună cu rezervele acesteia, și Ministerul de Externe.