Criză în Ucraina. Rusia a recunoscut republicile Donețk și Lugansk. UE cere revenire asupra deciziei. Putin vrea „demilitarizarea” Ucrainei

Problema așa-numitelor „granițe” ale republicilor separatiste Donețk și Lugansk vor fi decise de Rusia în viitor, a declarat marți purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova.

„Acum avem alte probleme de rezolvat. Dar și această problemă va fi rezolvată cândva”, a spus ea.

„Războiul durează de opt ani, iar problema granițelor nu a apărut acum. Nu este o problemă de demarcare frumoasă pe o hartă, ci o problemă de viață și moarte. Față de această linie se retrag trupe și peste ea au loc bombardamente. Problema a fost importantă în toți acești opt ani”, a mai spus Zaharova.

SUA au calificat recunoașterea de către Rusia a republicilor separatiste drept „începutul invaziei” şi a promis o amplificare a ripostei. Este o înăsprire a tonului, potrivit AFP, după reacția prudentă ulterioară anunțului de luni seara al lui Putin.

„Este debutul unei invazii”, a spus pentru CNN Jonathan Finer, un înalt oficial de la Casa Albă, după ce cu o zi în urmă Joe Biden spusese doar că decizia Kremlinului este o „încălcare flagrantă” a angajamentelor internaţionale din partea Moscovei.

Vladimir Putin a declarat, la scurt timp după ce parlamentarii i-au acordat formal dreptul de a deplasa trupe în afara țării, că acordurile de la Minsk au fost încălcate de Ucraina și, deci, acestea nu mai există.

„În legătură cu utilizarea de forţe armate în străinătate. Noi am semnat ieri acorduri, iar în aceste acorduri şi cu Republica Populară Doneţk şi cu Republica Populară Lugansk, conțin prevederi corespunzătoare, care spun că noi le vom acorda acestor republici ajutor inclusiv militar”, a afirmat Putin.

El a mai spus că, prin această decizie Rusia „arată clar că, în caz de nevoie, intenţionează să-şi respecte obligaţiile asumate”.

El a mai spus că cea mai bună decizie pentru Ucraina ar fi să renunțe la integrarea în NATO și că o soluție nu ar putea veni decât după o completă „demilitarizare” a sa.

Vladimir Putin a reluat și acuzațiile că Ucraina ar putea deveni o putere nucleară. Am auzit declaraţiile privind intenţiile Ucrainei de a primi din nou arme nucleare. „Înţelegem că aceste cuvinte ne-au fost adresate în primul rând nouă. Şi eu vreau să spun că noi le-am auzit”, a încheiat Putin.

Ungaria va desfăşura trupe în apropierea frontierei ucrainene, parţial ca pregătire pentru activităţi umanitare, a anunţat marţi ministrul ungar al apărării, Tibor Benko, în timp ce premierul ungar Viktor Orban l-a asigurat într-o convorbire telefonică pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski de sprijinul Ungariei faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

Anunţul desfăşurării unor trupe aproape de graniţa ucraineană a fost făcut de ministrul apărării la o conferinţă de presă după o reuniune a comitetului naţional de securitate, la care premierul Viktor Orban a cerut ca armata să ia măsuri de prevenire a oricărei posibile incursiuni armate dinspre Ucraina, scrie agenţia MTI.

Situaţia în Ucraina poate să escaladeze şi să afecteze de asemenea capitala Kiev şi Transcarpatia, prin urmare militarii ungari trebuie să fie pregătiţi inclusiv pentru gestionarea unor eventuale fluxuri de refugiaţi şi alte misiuni umanitare, a precizat ministrul ungar al apărării.

”Dacă situaţia escaladează în Ucraina nu doar că vor fi activităţi militare în estul ţării, dar acestea s-ar putea extinde şi către Kiev şi zonele frontaliere cu Ucraina”, a spus ministrul Tibor Benko.

El a precizat că primele unităţi vor fi desfăşurate în zona de graniţă încă din după-amiaza zilei de marţi, dar nu a dat detalii despre numărul militarilor şi al echipamentelor.

Tot marţi, premierul Viktor Orban a avut o discuţie telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a asigurat de sprijinul Ungariei faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, după ce Rusia a recunoscut luni cele două republici separatiste din estul acestei ţări, a declarat Bertalan Havasi, şeful biroului de presă al premierului ungar.

Conform acestuia, Orban i-a spus lui Zelenski că Ungaria, ca ţară vecină, priveşte cu îngrijorare situaţia din Ucraina, iar în cadrul unui răspuns european coordonat Ungaria va susţine eforturile Uniunii Europene pentru soluţionarea conflictului ucrainean şi guvernul de la Budapesta are constant consultări cu aliaţii occidentali.

Relaţiile dintre Kiev şi Budapesta au fost tensionate în ultimii ani, guvernul ungar acuzând Ucraina de încălcarea drepturilor minorităţii maghiare, în timp ce guvernul ucrainean acuză Ungaria că sprijină politicile Rusiei.

La o reuniune cu omologii săi din statele membre NATO desfăşurată în ianuarie, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a considerat “inacceptabil” faptul că guvernul de la Kiev foloseşte provocările din estul Ucrainei drept scuză pentru a continua să restrângă drepturile minorităţilor naţionale, inclusiv ale etnicilor maghiari din Transcarpatia.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, condamnă decizia Rusiei de a recunoaște independența regiunilor separatiste din estul Ucrainei.

“Considerăm că această decizie este inacceptabilă. Invităm părțile în cauză să se comporte în virtutea bunului simț și să se supună dreptului internațional”, a declarat liderul turc.

Decizia Rusiei este considerată ca fiind inacceptabilă și de secretarul american de stat, Antony Blinken.

“Condamnăm în cei mai puternici termeni această decizie și suntem alături de Ucraina, așa cum i-am spus, astă seară, ministrului ucrainean de externe”, a scris acesta într-o postare pe Twitter.

Persoana desemnată cu afacerile SUA în Ucraina, Kristina Kvien, a declarat marţi că acţiunile preşedintelui rus Vladimir Putin pun în pericol ordinea globală şi se bazează pe declaraţii ”delirante”, scrie Reuters. 

”Am auzit toţi discursul preşedintelui Putin transmis ieri (luni – n.r.). Declaraţiile sale scandaloase despre Ucraina şi poporul ucrainean au fost delirante, reflectând o viziune denaturată care te face să te gândeşti nu la un lider global, ci la cei mai răi autoritari”, a spus aceasta.

Decizia președintelui Vladimir Putin de a recunoaște independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi de ordonare a trupelor ruse să intre în aceste teritorii, sfidând Occidentul şi alimentând temerile privind izbucnirea unui război, a fost condamnată de comunitatea internaţională și văzută drept o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei.

Uniunea Europeană a propus marţi interzicerea accesului autorităţilor ruse la pieţele şi serviciile financiare europene, fiind vizate băncile care finanţează armata rusă şi alte operaţiuni militare ruse în regiunile separatiste din estul Ucrainei a căror independenţă Rusia a recunoscut-o luni seară.

Sancţiunile propuse de Uniunea Europeană urmează să fie adoptate marţi.

Orice escaladare militară semnificativă în Ucraina, după decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk, “creează un risc crescut de încălcări ale drepturilor omului”, a declarat marţi Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, scrie AFP.

Aceasta s-a arătat îngrijorată cu privire la acest risc.

“Fac apel la toate părţile (implicate) să pună capăt ostilităţilor şi să deschidă calea dialogului în loc de mai multă violenţă”, a precizat Michelle Bachelet.

Potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, prioritatea este de a evita escaladarea, victimele civile, strămutările şi distrugerea de infrastructuri civile.

“Continuăm să urmărim situaţia îndeaproape, de la instalaţiile noastre de pe ambele părţi ale liniei de contact în estul ţării”, a menționat aceasta.

Surse din departamentul militar al Federației Ruse au declarat că avioane de vânătoare Su-30SM, bombardiere Su-34, avioane de atac Su-25 și bombardiere de primă linie Su-24M din Districtul Militar de Sud al Federației Ruse au fost detașate în zona ocupată Crimeea, pentru a participa la manevre.

De asemenea, un detașament de elicoptere a fost mutat în peninsulă.

Potrivit acelorași surse, la manevrele care vor avea loc deasupra Mării Negre vor lua parte avioane și elicoptere. Piloții acestora vor trebui să elaboreze acțiuni comune cu aviația și navele Flotei Mării Negre.

NATO a convocat, pentru ziua de marţi, o reuniune urgentă cu cele 30 de state membre ale Alianţei. La reuniune va participa şi reprezentantul Ucrainei. Întâlnirea se ține în contextul recunoaşterii, de către Rusia, a celor două provincii controlate de rebelii separatiști pro-Kremlin din estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk.

Alianța nord-atlantică a anunțat că Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, va da o declaraţie de presă după „reuniunea extraordinară a Comisiei NATO-Ucraina”.

Stoltenberg a vorbit marţi și cu ministrul de externe polonez, Zbigniew Rau, despre situația creată de decizia lui Putin. „Este o încălcare deliberată a dreptului internaţional şi a acordurilor de la Minsk, care creşte dramatic tensiunile în Europa”, a notat secretarul general al NATO pe Twitter.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că respectă suveranitatea altor republici foste sovietice și că Ucraina este o excepţie, întrucât s-ar afla sub control străin.

Declarația vine după ce Rusia recunoscut, luni, independenţa autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk, zone controlate de rebelii pro-Kremlin. 

Într-o discuție cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, aflat în vizită la Kremlin, Putin a susţinut că nu vrea să reconstruiască un imperiu. El a mai declarat că vor exista „speculaţii” privind o astfel de intenţie a Rusiei, dar că „acest lucru nu este deloc real”.

Senatul Rusiei a ratificat, marţi, în unanimitate, tratatele cu republicile separatiste Doneţk şi Lugansk, după ce mai devreme Duma de Stat făcuse același lucru. Tratatele dintre Rusia şi autoproclamatele republici din Donbas prevăd apărarea comună a frontierelor şi posibilitatea stabilirii de baze militare pe teritoriul celeilalte țări.

Documentele vor fi în vigoare pentru 10 ani, dar cu reînnoire automată la fiecare 5 ani. 

Ministrul ucrainean al apărării, Olexei Reznikov, a declarat marți că, după anunțul lui Putin, toată lumea înțelege ceea ce Ucraina știe de opt ani. El a avertizat că țara sa va trece prin câteva încercări grele și că ar putea suferi pierderi considerabile. 

„Alegerea noastră este foarte simplă: să ne apărăm țara, casa, familia. Pentru noi nu s-a schimbat nimic. Acum se va vedea cine ne sunt prietenii”, a spus Reznikov. „Ce trăim noi de opt ani, acum vede toată lumea. Mulțumesc colegilor pentru profesionalism și dăruire. Planurile dușmanilor, care au pornit acest război sălbatic și care se ascund îndărătul femeilor și copiilor a fost în sfârșit dezvăluit. Au bombardat școli și locuințe. Au răpit și torturat. Au mințit și au intimidat. Ne-au jefuit și distrus țara. Ieri, și-au arătat adevărata față”, a mai spus Reznikov.

„E fața unui criminal care vrea să țină ostatică întreaga lume liberă. Conștient de crima sa și încercând să atragă alături de sine pe oricine. Pentru că se teme. Până la urmă, pedeapsa pentru crimă va veni. Ne așteaptă încercări grele. Vor fi pierderi. Va fi suferință, frică și disperare. Dar fiți siguri că vom învinge. Suntem în țara noastră și avem adevărul de partea noastră. Armata Ucrainei este susținută de popor. Încrederea oamenilor ne arată că ceea ce facem este bine”, a încheiat ministrul.

El a adăugat că, în prezent, toate eforturile conducerii militare și politice se concentrează pe întărirea capacităților defensive. Reznikov a mai spus că, deși emoțiile ar putea împinge Ucraina spre decizii haotice, nu va permite așa ceva. „Forța noastră stă în unitate și încredere. Cu mintea limpede”, a încheiat ministrul, 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că nu va introduce legea marțială în Ucraina decât în cazul unei ofensive pe scară largă a Rusiei.

Declarația șefului de stat a fost făcută într-o conferință de presă ținută alături de președintele Estoniei, Alar Karis.

„Credem că nu va fi o acțiune în forță contra Ucrainei și nici o escaladare de mare amploare a situației din partea Federației Ruse”, a spus Zelenski, care a adaugat că, dacă așa ceva se va întâmpla, atunci va fi introdusă legea marțială.

Camera inferioară a parlamentului Rusiei, Duma de Stat, a aprobat așa-numitele „tratate de prietenie, cooperare şi ajutor reciproc” dintre Federația Rusă și autoproclamatele republici controlate de rebelii pro-Kremlin din Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei.

Votul în favoarea acestor documente a fost unanim. Tratatele au fost semnate în cursul serii de luni, de Vladimir Putin și de liderii separatiștilor, după ce anterior Rusia recunoscuse independența „republicilor” Donețk și Lugansk. 

 Autoritățile din Ucraina l-au rechemat, marţi, pentru consultări, pe însărcinatul său cu afaceri la Moscova, după ce preşedintele Vladimir Putin a decis recunoaşterea zonelor separatiste Donețk și Lugansk ca republici independente.

MAE ucrainean a anunțat că cel mai înalt reprezentant diplomatic al Ucrainei în Rusia, „însărcinatul cu afaceri Vasil Pokotilp, a fost rechemat în Ucraina pentru consultări”. 

În același timp, Kremlinul a reacţionat la anunţul făcut de preşedintele Volodimir Zelenski, potrivit căruia examinează solicitare primită de la Ministerului de Externe de ruperea a relaţiilor diplomatice cu Rusia, potrivit agențiilor de presă internaționale. Moscova a avertizat Ucraina că ruperea relaţiilor diplomatice, ca răspuns la recunoaşterea independenței teritoriilor controlate de rebelii separatiști proruși ar fi „un scenariu extrem de nedorit”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că un astfel de gest „va face totul mai complicat, nu doar pentru state, ci şi pentru popoarele celor două ţări”. 

În timp ce deputaţii ruşi se pregăteau să discute şi să supună la vot ratificarea tratatelor „de prietenie, cooperare şi ajutor reciproc” dintre Rusia şi regiunile controlate de rebelii separatiști din estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk, viceministrul de externe de la Moscova anunța că deocamdată Kremlinul nu discută despre înfiinţarea de baze militare în estul Ucrainei. Dar, a spus Andrei Rudenko, cele două tratate aflate în curs de ratificare în Duma de Stat ar permite acest lucru, iar Rusia va acţiona, dacă va fi necesar.

Tratatele pe care deputații ruși le pregătesc prevăd că fiecare parte îi acordă celeilalte „dreptul ca forţele sale armate să construiască, să folosească şi să îmbunătăţească infrastructura militară şi bazele militare pe teritoriul său”. Iar nota explicativă ce însoțește documentele arată că acestea creează o „bază legală” și pentru trimiterea de trupe ruseşti de „menţinere a păcii”.

O astfel de opțiune ar pute fi activată în cele două regiuni controlate de rebeli pro-Kremlin dacă vreuna dintre „republicile” separatiste va considera că îi este încălcatăm „suveranitatea”. 

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina ia în considerare întreruperea relațiilor diplomatice cu Rusia și a avertizat că recunoașterea celor două republici separatiste de către Moscova este doar mișcarea preliminară pentru un atac armat.

„Credem că, prin această decizie, Rusia a create baza legală pentru o agresiune militară asupra Ucrainei, cee ace violează toate obligațiile asumate international de Kremlin”, a spus președintele Zelenski.

El a adăugat că Ministerul de Externe i-a cerut să examineze întreruperea relațiilor diplomatice dintre Ucraina și Federația Rusă. Ceea ce va și face, în următoarea perioadă.
 

Republicile autoproclamate Doneţk şi Lugansk au votat în unanimitate ratificarea tratatelor de prietenie şi cooperare cu Rusia, conform agenţiei oficiale ruse TASS.

În ceea ce privește Doneţk, 97 de ”deputaţi” din cadrul Consiliului Poporului au votat favorabil, iar alți 46 au dat votul pentru tratatul de prietenie în regiunea Lugansk.

Cele două camere ale parlamentului rus urmează să ratifice marţi ambele tratate. 

Premierul Marii Britanii a avut o conversație telefonică cu Vladimir Zelenskiy, președintele Ucrainei, în care au discutat despre posibilitatea ca asistența militară din această țară să fie crescută.

„Prim-ministrul a spus că va analiza trimiterea de sprijin defensiv suplimentar Ucrainei, la cererea guvernului ucrainean”, arată un raport.

De asemenea, Boris Johnson i-a spus liderului de stat că „o invazie este o posibilitate reală în următoarele ore și zile”.

Reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite (ONU) a anunțat că Ucraina solicită anularea deciziei de a recunoaște Doneţk şi Lugansk ca regiuni independente, cu numele de Donetsk People’s Republic (Republica Populară Donețk) și Lugansk People’s Republic (Republica Populară Lugansk).

De asemenea, oficialul a cerut retragerea imediată și „verificabilă” a trupelor de ocupație de pe teritoriul Ucrainei.

„Rămâne la latitudinea Rusiei să abandoneze strategia de lungă durată împotriva Ucrainei și să se angajeze din nou în principiile fundamentale ale relațiilor pașnice consacrate în Carta ONU.

Cerem Rusiei să anuleze decizia de recunoaștere și să revină la masa negocierilor. Condamnăm ordinul de a desfășura trupe de ocupație ruse suplimentare în teritoriile Ucrainei.

Cerem retragerea imediată, completă și verificabilă a trupelor de ocupație”, a spus Serhiy Kyslytsya.

Secretarul Consiliului Apărării şi Securităţii Naţionale de la Kiev, Oleksii Danilov, transmite că Ucraina consideră  în continuare regiunile separatiste, Doneţk şi Lugansk, parte din teritoriul său.

În cadrul unei conferințe de presă, Danilov a punctat faptul că  Kievul va depune efort ”să-şi îndeplinească obligaţiile” faţă de ”toţi locuitorii” din Donbas.

Wang Li, ministrul de externe al Chinei, a spus într-o convorbire telefonică cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, că Beijingului face apel către toate părțile implicate să dea dovadă de reţinere, iar anumite disensiuni să le resolve prin dialog.

”Situația din Ucraina se deteriorează. China cheamă încă o dată toate părţile să dea dovadă de reţinere”  a afirmat Wang, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Beijing.

Wang Li a mai spus că China va  interacționa cu toate părţile implicate și a subliniat importanța păstrări suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Kievului.

Totodată, China și-ar dori un dialog direct al SUA cu Coreea de Nord, iar Taiwan-ul nu ar trebui să facă parte din strategic indo-pacifică a SUA.

Premierul britanic Boris Johnson a convocat o celulă de criză pentru a decide asupra unui “pachet important de sancţiuni” pentru Rusia, după decizia lui Vladimir Putin.

Totodată, într-o convorbire telefonică cu Volodimir Zelenski, Boris Johnson a afirmat că “crede că o invazie este o posibilitate reală în orele şi zilele următoare”, se arată întrt-un comunicat al Executivului britanic.

“El i-a spus preşedintelui Zelenski că Regatul Unit a stabilit deja sancţiuni pentru a-i viza pe cei care sunt complici la încălcări ale integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că aceste măsuri vor intra în vigoare mâine (…) Prim-ministrul a indicat, de asemenea, că va lua în considerare trimiterea de mai mult sprijin defensiv Ucrainei”, a adăugat comunicatul.

Statele Unite au decis să îşi retragă tot personalul diplomatic de la Kiev şi să-l trimită în Polonia, pe fondul anunţului făcut seara trecută de Vladimir Putin.

Linda Thomas-Greenfield, ambasadorul american la Naţiunile Unite, a catalogat decizia preşedintelui rus de a trimite “trupe de menţinere a păcii” în Donbas drept un “nonsens”.

“Vladimir Putin a anunţat că va desfăşura trupe ruse în aceste regiuni. Ei le numesc trupe de menţinere a păcii. Este un nonsens. Noi ştim ce sunt de fapt”, a acuzat Linda Thomas-Greenfield, în cursul reuniunii de urgenţă a Consiliului de Securitate ONU, informează Mediafax.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacţionat după anunţul lui Vladimir Putin.

“Cele mai noi acţiuni ale Rusiei sunt o încălcare a suveranităţii Ucrainei şi a integrităţii teritoriale a ţării noastre. Întreaga responsabilitate pentru consecinţele acestor decizii aparţine Rusiei. Noi nu ne temem. Frontierele ţării vor rămâne aşa cum sunt. Ucrainenii sunt pe teritoriul lor şi nu vor ceda nici cea mai mică parte a teritoriului. Aşteptăm din partea partenerilor paşi clari şi eficienţi de susţinere. Acum vom vedea cu adevărat cine sunt prietenii noştri”, afirmă Volodimir Zelenski, conform unui comunicat difuzat de Preşedinţia Ucrainei, citat de BBC.

Vladimir Putin a ordonat ”misiunii de menținere a păcii” în Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk, cele două teritorii din estul Ucrainei pe care Rusia le-a recunoscut luni, 21 februarie, ca regiuni independente, notează agențiile ruse de presă TASS și Ria Novosti.

Informația a fost publicată pe Twitter și de Max Seddon, trimisul Financial Times la Moscova.

Putin has ordered Russian troops into Ukraine.

The decrees on recognizing the Donetsk and Luhansk People’s Republics order the Russian armed forces to go into separatist territory on peacekeeping missions. pic.twitter.com/cjKMidlD4Q

— max seddon (@maxseddon) February 21, 2022

”Putin a ordonat trupelor ruse să intre în Ucraina.

Decretele de recunoaștere a Republicilor Populare Donețk și Lugansk ordonă forțelor armate ruse să intre pe teritoriul separatist în misiuni de menținere a păcii”, se arată într-un mesaj al jurnalistului.

Într-un discurs public făcut după ce Consiliul de securitate al Rusiei a votat recunoașterea independenței regiunilor Doneţk şi Lugansk, Vladimir Putin a vorbit jumătate de oră despre istoria Imperiului Țarist, a URSS și a Ucrainei.

Liderul de la Kremlin a subliniat faptul că o mare parte din Ucraina a fost creată de Rusia. Acesta a punctat că ”Lenin a fost creatorul Ucrainei sovietice”.

”E important să mergem înapoi la rădăcinile problemei cu Ucraina. Avem o problemă foarte importantă: de ce aveam drepturi asupra teritoriilor de la marginea imperiului rus? De ce au primit statut de teritorii naționale după Revoluția din 1917?

Vă întreb pe voi, de ce a trebuit să fim atât de generoși? Și apoi să dăm acestor republici dreptul de a deveni independente? A fost o nebunie

Ucraina sovietică a fost creată ca rezultat al Revoluției bolșevice. Lenin a fost creatorul Ucrainei sovietice. Vom fi pregătiți să vă arătăm ce înseamnă decomunizarea adevărată pentru Ucraina.

Lenin, apoi Stalin cu dictaturile lor nu au ajutat URSS. Acele republici nu aveau nici un drept suveran, era un stat centralizat. Stalin nu a modificat Constituția lui Lenin, principiile lui Lenin nu au fost revizuite. E o rușine că din această bază legală pe care a fost construit statul nostru nu au fost scoase aceste utopii.

Până la finalul 1991, datoria URSS trebuia împărțită între toate fostele republici sovietice, dar Rusia a preluat toată datoria lor.

Ucraina a acționat astfel încât să nu aibă obligații în relația cu Rusia, ci doar drepturi. Acesta nu e un parteneriat. Ucraina ne-a șantajat cu tranzitul gazelor spre Vest, ba chiar au furat gaze.

Toată ideea pro-occidentalismului în Ucraina a fost să ajute clientela occidentală care a furat zeci de miliarde de dolari din băncile ucrainene. Radicalii anti-ruși din Ucraina au  început să influențeze puterea slabă și coruptă din Ucraina. Corupția în Ucraina a devenit atotprezentă”, spune Putin.

Revenind mai aproape de prezent, Putin s-a referit la momentul 2014, atunci când Ucraina și-a pierdut parte din teritoriu. Referindu-se la ”maidan”, acesta a spus că la acea vreme a fost o lovitură de stat cu sprijin extern.

Putin a mai subliniat faptul că Ucraina ar deveni o amenințare pentru Rusia dacă ar adera la NATO.

”Maidanul din 2014 a fost o lovitură de stat sprijinită de-afară. În paralel, zeci de miliarde de dolari au fost scoși din Ucraina de regimul corupt al oligarhilor.

Maidanul nu a adus Ucraina mai aproape de democrație, ci a împins Ucraina în război civil și a dus la ruinarea țării. Prețurile la energie au crescut, oamenii nu mai au bani. De ce? Răspunsul e evident: tot ce au moștenit de la USRR a fost furat.

Colapsul economiei ucrainene e cauzat de faptul că e controlată din afară de occident. Ucraina nu mai are nici justiție suverană, a dat Ambasadei SUA dreptul de numi judecătorii la Curtea Supremă.

SUA, din 2014, au transferat miliarde de dolari și arme către Ucraina. Armata ucraineană funcționează cu consultanți străini, din NATO. Spațiul aerian al Ucrainei e deschis pentru NATO. Dacă Ucraina ar adera la NATO, ar fi o amenințare directă pentru Rusia.

NATO a promis foștilor lideri URSS în 1989 că NATO nu se va muta un centimetru spre Est, dar au fost doar minciuni. Rusia și-a îndeplinit toate obligațiile și și-a retras toate trupele din Europa de Est”, a mai punctat liderul de la Moscova.

Presa internațională anunță că Vladimir Putin le-a spus președintelui francez Emmanuel Macron și cancelarului german Olaf Scholz că va semna în scurt timp decretul privind recunoașterea celor două republici din regiunea separatistă Donbas.

Potrivit The Guardian, Putin le-a transmis celor doi lideri occidentali rezultatele reuniunii extinse a Consiliului de Securitate al Federației Ruse, care a analizat situația din regiunile separatiste.

”Ținând cont de toate acestea, președintele Rusiei a spus că intenționează să semneze un decret corespunzător în viitorul apropiat”, se arată într-un mesaj al Kremlinului.

Consiliul de securitate de la Kremlin a votat pentru recunoașterea independenței republicilor separatiste din Donetsk (DPR) și Lugansk (LPR).

Decizia a fost luată cu 10 voturi din 13, potrivit Antena 3. Președintele Vladimir Putin este așteptat să ia o decizie în acest sens. 

În cursul acestei zile, Vladimir Putin a convocat o reuniune neprogramată a Consiliului de Securitate al Rusiei. Acesta a declarat că va lua în considerare apelurile liderilor DPR și LPR de a recunoaște independența celor două regiuni din estul Ucrainei.

Autoritățile din Ucraina au cerut, luni, o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, pentru a discuta ameninţarea unei invazii a Rusiei și eventuala recunoaștere de către Moscova a independenței republicilor separatiste Lugansk și Donețk.

„La cererea preşedintelui Volodimir Zelenski, solicit oficial consultări imediate ale membrilor Consiliului de Securitate al ONU în numele articolului 6 al memorandumurilor de la Budapesta”, a scris pe Twitter ministrul de externe, Dmitro Kuleba, citat de Reuters.

Cererea Kievului este făcută în baza acordului din 1994, care garantează integritatea teritorială şi securitatea fostei republici sovietice, în schimbul renunţării la armele nucleare rămase pe teritoriul Ucrainei după destrămarea URSS.

Rusia este unul dintre membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU. Iar luni, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că va decide dacă va recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste din estul Ucrainei.

Președintele Vladimir Putin urmează să anunțe, luni, decizia privitoare la recunoașterea de către Rusia a republicilor separatiste Donețk și Lugansk. Anunțul a fost făcut de liderul de la Kremlin la finalul ședinței Consiliului de Securitate al Rusiei, în care șefii diplomației, armatei și serviciilor secrete i-au cerut președintelui să decidă recunoașterea republicilor rebelilor din Donbas.

Preşedintele Vladimir Putin consideră că Rusia se confruntă cu o ameninţare „serioasă” în Ucraina, în contextul tensiunilor în creştere cu ţările occidentale, care acuză Moscova că se pregăteşte să invadeze teritoriul ucrainean.

„Folosirea Ucrainei ca instrument de confruntare cu Rusia este o ameninţare foarte serioasă pentru noi”, a spus Putin în ședința extraordinară a Consiliului de Securitate. El a adăugat că obiectivul Rusiei „nu este confruntarea, ci securitatea”. Putin a adăugat că analizează cererea celor două republici separatiste din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk, de a le recunoaşte independenţa.

„Obiectivul întâlnirii de azi este de-a îi asculta pe toți colegii noştri, pentru a decide paşii noștri viitori în această problemă”, a mai spus Putin.

Jana Cernochova, ministrul apărării din Cehia, crede că în spatele deciziei preşedintelui rus Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei se află intenţia de a reface Uniunea Sovietică.

”Recunoaşterea de către Putin a republicilor separatiste din estul Ucrainei este o încercare de a reface Uniunea Sovietică în detrimentul ţărilor libere şi suverane’‘, a scris Cernochova pe Twitter. Ministrul este convins că ”pe această tablă de şah nu se află doar Ucraina, ci şi noi’‘.

Decizia lui Putin a fost condamnată și de premierul ceh Petr Fiala, care a declarat că Republica Cehă se află de partea unei Ucraine ”independente şi libere” și a adăugat că Cehia este pregătită pentru o posibilă întrerupere a lanţului de aprovizionare dinspre Rusia, dar şi pentru un aflux de refugiaţi.

O reacție a venit și din partea premierului Sloveniei, Janez Jansa, care a propus ca Uniunea Europeană să invite Ucraina să se integreze în clubul comunitar ca membru cu drepturi depline.

”UE trebuie să ofere Ucrainei perspectiva de a adera ca membru deplin”, a scris Jansa într-un comunicat de presă, publicat pe contul său de Twitter.

Liderii din Doneţk şi Lugansk, Denis Puşilin şi Leonid Pasetcinik , îl îndeamnă pe Vladimir Putin să recunoască independenţa acestor două teritorii separatiste, dar şi să creeze o “cooperare în materie de apărare”.

Martea trecută, deputaţii ruşi au votat în acest sens, mai ales că sunt contra armatei ucrainene de opt ani. Ulterior, miercuri, Kremlinul a transmis că o astfel de recunoaște nu ar fi conformă cu Acordurile de la Minsk .

Tensiunile la granița ruso-ucraineană par a se intensifica. Armata rusă a anunţat luni că a oprit două vehicule militare ucrainene care încercau să treacă frontiera şi a ucis 5 ”sabotori”, relatează Reuters.

”În cursul luptelor, 5 persoane care făceau parte dintr-un grup de sabotori şi de recunoaştere care a violat frontiera Rusiei au fost eliminate”, a anunţat armata, dând asigurări că incidentul a avut loc în regiunea Rostov, la circa 1.000 km sud de Moscova, la ora 06.00 dimineaţa (03.00 GMT), în apropiere de localitatea Mitiakinskaia.

”Două vehicule de luptă de infanterie ale forţelor armate ucrainene au intrat (în Rusia) de pe teritoriul Ucrainei pentru a evacua grupul de sabotori spre teritoriul ucrainean”, potrivit aceleiaşi surse. De asemenea, armata rusă precizează că niciun militar sau grănicer rus nu a fost rănit.

De cealaltă parte, Ucraina a respins informația, numindu-o ştire falsă, şi a declarat că nicio forţă ucraineană nu a fost prezentă în regiunea Rostov, unde se presupune că ar fi avut loc incidentul, potrivit sursei citate.

”Nici măcar unul dintre militarii noştri nu a trecut frontiera cu Federaţia Rusă şi niciunul dintre ei nu a fost ucis astăzi (n.r. luni)” a declarat presei un înalt responsabil al Ministerului de Interne, Anton Gheraşcenko.

Tot luni, de dimineață, Rusia a afirmat că un tir de artilerie ucrainean a distrus o mică clădire care ţinea de postul de frontieră din regiunea Rostov, ceea ce Ucraina a dezminţit.

Raportul Armatei ruse vine în momentul în care Kievul și Washingtonul au acuzat Rusia că a pus la cale operațiuni sub ”steag fals” pentru a vorbi de așa numite atacuri ucrainene, care să servească drept pretext pentru un asalt total.

Luptele între armata ucraineană şi separatiştii proruşi susţinuţi de Moscova au crescut în intensitate de trei zile în estul Ucrainei, regiune frontalieră cu Rusia.

Echipa de răspuns la amenințările cibernetice din Ucraina, CERT-UA, a lansat o alertă privitoare la un posibil atac informatic ce va avea loc pe 22 februarie. 

Experții în securitate cibernetică au anunțat că au găsit, pe siteul Raidforums, informațiile cu privire la posibilul atac, dar ulterior discuțiile au fost șterse.

Din discuțiile descoperite reieșea că atacatorii vor să închirieze servere pentru un nou atac asupra websiteuilor din sectorul public ucrainean, precum și cele din domeniile apărării sau financiar-bancar.

Potrivit mesajelor interceptate, atacul vizează ștergerea sau alterarea informațiilor de pe anumite pagini de internet din domeniu .ua (Ucraina).

Atacurile cibernetice ar putea fi parte din războiul hibrid al Rusiei contra Ucrainei, iar oficialitățile avertizează că aceste atacuri pot provoca panică sau confuzie, prin distrugerea sau modificarea paginilor oficiale de internet ale instituțiilor sau băncilor.

Cei 9.000 de militari ruși prezenți în Belarus, oricât de bine ar fi echipați, nu sunt suficienți pentru a ataca Kievul, consideră ministrul ucrainean al apărării, Olexei Reznikov.

„Potrivit datelor noastre, sunt 9.000 de reprezentanți ai Forțelor Armate ale Federației Ruse, plus echipamente, inclusive rachete etc. Dar vreau să spun, pentru cei care cred că va avea loc un atac asupra Kievului din Belarus, că o astfel de idee sună amuzant pentru mine. Dar amenințările, crearea unui astfel de context prin exercițiile începute la Pridnestrovie și distragerea atenției, da, funcționează”, a declarant Reznikov.

El a anunțat că a avut o convorbire telefonică cu omologul său din Belarus.

„Am stabilit cu el să rămânem în contact direct. I-am trimis ieri o scrisoare și, prin atașații noștri militari, i-am cerut să avem această convorbire pentru a-l întreba direct ce se petrece. El mi-a anunțat oficial că își doresc să continue exercițiul militar. „Exercițiul nu s-a terminat, pentru că trupele Rusiei sunt încă aici”, mi-a spus ministrul apărării din Belarus”, a mai declarant Reznikov.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, va discuta la telefon cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, în cursul zilei de luni despre tensiunile de la granița cu Ucraina, transmite Reuters.

Informația a fost oferită de purtătorul de cuvânt Steffen Hebestreit, acesta subliniind că situația dintre Ucraina și Rusia este extrem de periculoasă.

În plus, purtătorul de cuvânt a mai adăugat că sancțiunile economice și diplomatice despre care discută liderii occidentali vor fi impuse doar atunci când Rusia va încălca integritatea teritorială a Ucrainei.

Serviciul de securitate al Rusiei acuză că un obuz din Ucraina a fost lansat către un post de frontieră din Rostov, distrugând locația, dar fără a face victime. Ulterior, un purtător de cuvânt al forțelor armate din Kiev a intervenit și a negat totul, susținând că este vorba despre o informație falsă.

”Nu îi putem împiedica să lanseze astfel de informaţii false (…) Dar insistăm asupra faptului că nu tragem asupra niciunei infrastructuri civile sau asupra regiunii Rostov”, a declarat PavloKovalciuk pentru AFP. El a mai adăugat că ”nu există tiruri de artilerie asupra forţelor de ocupaţie rusă”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că Vladimir Putin va conduce o ședință a Consiliului Securității Rusiei. În această întâlnire se va discuta despre situația din estul Ucrainei.

Peskov a precizat că această la această ședință vor participa șefii din armată, dar și cei ai serviciilor secrete. Deși a confirmat că se va vorbi despre situația din Ucraina, purtătorul de cuvânt a evitat să declare, în mod clar, care este tema acestei întruniri.

Pe lângă această reuniune a Consiliului Securități, Vladimir Putin va avea și o serie de convorbiri telefonice cu lideri internaționali, a mai transmis Dmitri Peskov.

Separatiștii susținuți de Moscova din autoproclamata Republică Populară Donețk (RPD) au afirmat într-o declarație transmisă agențiilor de presă ruse că un „militar” local a fost ucis în timpul unui atac asupra regiunii separatiste de către forțele ucrainene, relatează Al Jazeera, care precizează că nu a putut verifica în mod independent afirmația.

Kremlinul a spus că Putin și Biden ar putea stabili un apel sau o întâlnire oricând, dar nu există încă planuri concrete pentru un summit.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor că, deși tensiunile cresc, contactele diplomatice sunt active.

Dar el a respins relatările conform cărora Rusia ar fi întocmit o listă de ucraineni pe care să-i captureze sau să-i ucidă după ce orice invazie ar fi fost o „minciună absolută”.

El a descris, de asemenea, drept „foarte neobișnuit” un avertisment al ambasadei SUA către americanii din Rusia că ar trebui să pregătească planuri pentru a părăsi țara dacă este necesar.

Alerta de securitate a citat surse din media spunând că au existat amenințări cu atacuri împotriva centrelor comerciale, stațiilor de cale ferată și de metrou și a altor locuri publice, inclusiv în Moscova, Sankt Petersburg și zonele din apropierea graniței Rusia-Ucraina.

Fostul președinte al României este de părere că Rusia nu are suficienți militari pentru a cuceri o țară de dimensiunea Ucrainei și că Vladimir Putin nu-și poate permite un război lung ce se va solda cu pierderi în rândul armatei ruse.

„Personal, nu cred că Rusia își poate permite să invadeze Ucraina. Poate, cel mult, să consolideze bazinul Donbasului, să facă o Transnistrie mai mare în estul Ucrainei.

Cred că la atât s-ar putea limita, fără însă să treacă frontiera Ucrainei, fără incursiune în cele două republici, deci nu un atac direct al armatei ruse, ci o consolidare a celor două așa-numite republici Donețk și Lugansk, din bazinul Donbasului. Cam la atât s-ar putea limita pentru moment”, a declarat Traian Băsescu la Digi24.

„În primul rând, discutăm de circa 150.000 de trupe ale armatei Federației Ruse masate în jurul Ucrainei. Cu tot cu cele 30.000 din Crimeea și cele 30.000 din Belarus. Fac și eu o medie între cifrele aruncate de diverse state care se vor a fi autorizate.

Or, cu 150.000 – 170.000 de oameni nu poți să ocupi o țară de dimensiunea Ucrainei. 

Armata ucraineană a primit echipamente militare de ultimă generație, echipamente defensive, ceea ce va face foarte riscantă viața armatei de tancuri a lui Putin în Ucraina, dacă ar intra; are echipamente de infanterie foarte moderne, deci armata rusă va avea pierderi și nu este tipul de intervenție care să-i aducă glorie lui Putin”, a mai declarat Traian Băsescu. 

Într-o analiză pentru Deutsche Welle, jurnalista Sabina Fati subliniază o tendință îngrijorătoare relevată de un sondaj realizat în ianuarie de INSCOP.

Potrivit cercetării, deși constată că majoritatea covârșitoare a românilor (77%) consideră că România trebuie să rămână pe direcția Vest (adică UE, SUA, NATO), menționează și încrederea de care se bucură Vladimir Putin printre români și care s-a stabilizat la 23%. Prin comparație, președintele american Joe Biden este cotat la 34%.

De asemenea din datele cercetării reiese că președintele rus „și-a consolidat imaginea de lider puternic preponderent în rândul populației tinere, sensibile la canalele media alternative precum TikTok”.

Europarlamentarul PMP Eugen Tomac a vizitat duminică românii din regiunea Cernăuți și s-a declarat îngrijorat de faptul că românii din Ucraina sunt direct expuşi, în cazul unei invazii ruseşti.

„Eu am fost ieri (duminică-n.r.) în Ucraina, împreună cu mai mulţi colegi, în regiunea Cernăuţi, acolo unde avem o comunitate numeroasă de români şi am fost tocmai pentru a discuta direct cu oamenii care sunt cei mai expuşi în faţa unui astfel de scenariu al invadării statului vecin.

Vă mărturisesc că am plecat destul de îngrijorat, pentru că am întâlnit oameni care pur şi simplu nu văd cu foarte multă speranţă o ameliorare a situaţiei.

După minoritatea rusă, a doua minoritate importantă din punct de vedere numeric este minoritatea română, concentrată în nordul Bucovinei şi în sudul Basarabiei. Deci ambele zone, cel puţin cea din regiunea Odesa este direct expusă, pentru că Rusia întotdeauna a avut drept obiectiv gurile Dunării (…). 

Nu pot să vă redau emoţia pe care am trăit-o în clipa în care am cunoscut o doamnă ieri de 84 de ani, care îmi spunea că s-a născut în 1937 în România, în timpul lui Carol al II-lea şi că nu şi-ar dori ca sfârşitul vieţii să şi-l petreacă în Rusia. O asemenea scenă m-a tulburat puternic şi m-a făcut să înţeleg cât de puternic afectată este comunitatea românească din statul vecin (…). 

Cred că este loc în continuare pentru a opri aceste ambiţii ale micului Stalin, cum îl numesc eu pe Putin astăzi, de a invada un stat pe care l-a recunoscut”, a declarat Tomac la RFI.

Ministrul apărării din Belarus, Viktor Gulevici,  a transmis că soldații ruși aflați pe teritoriul țării sale se vor retrage atunci când va exista o “necesitate obiectivă”. În plus, el a mai subliniat că acest lucru depinde de retragerea trupelor NATO din proximitatea Federației Ruse, transmite Reuters.

“Unităţile forţelor armate ruse vor reveni la bazele lor permanente doar atunci când va exista o necesitate obiectivă pentru aceasta şi când o vom stabili noi înşine. Este doar problema noastră internă”, a transmis ministrul.

Duminică, 20 februarie, autoritățile din Belarus au anunțat că, pe fondul tensiunilor din estul Ucrainei, trupele rusești vor rămâne pe teritoriul său, în continuarea exercițiilor militare comune.

Separatiștii pro-ruși au susținut că sunt implicați într-un schimb de focuri cu un grup de „sabotaj” ucrainean care a intrat astăzi în autoproclamata Republică Populară Donețk (RPD).

Ministerul Securității de Stat al RPD a susținut într-o declarație că ucrainenii au aruncat în aer un depozit de artilerie și muniție.

Al Jazeera nu a putut verifica în mod independent afirmațiile rebelilor, care vin după mai multe avertismente ale oficialilor occidentali de vârf că Rusia ar putea încerca să fabrice un „pretext” pentru invadarea Ucrainei.

Ambasadoarea SUA la Națiunile Unite, Bathsheba Nell Crocker, a trimis o scrisoare către Comisia pentru Drepturile Omului a ONU prin care atrage atenția că un război în Ucraina va duce la o catastrofă, notează Daily Mail.

Mai exact, aceasta susține că Rusia are o listă de persoane care urmează să fie ucise sau reținute după ce va invada Ucraina. În plus, sunt luate în calcul măsuri drastice în cazul unor proteste din partea populației ucrainene.

“Aș dori să vă atrag atenția asupra informațiilor tulburătoare obținute recent de Statele Unite, care indică faptul că sunt planificate încălcări ale drepturilor omului și abuzuri în urma unei noi invazii”, transmite ambasadoarea în scrisoarea sa.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a transmis că UE sprijină eforturile de identificare a unei soluții diplomatice în cazul tensiunilor dintre Ucraina și Rusia. Această poziție vine la scurt timp după ce autoritățile franceze au anunțat că Joe Biden și Vladimir Putin au acceptat să se întâlnească.

“Summituri, întâlniri la nivel de lideri sau la nivel de miniştri, orice format şi orice cale de discuţii şi de negocieri în încercarea de a evita un război sunt extrem de necesare”, a explicat Josep Borrell.

Între timp, SUA sunt convinse că Vladimir Putin a dat ordinul pentru ca Ucraina să fie atacată, susține presa americană.

Președintele Joe Biden este „convins” de acest lucru, în urma informațiilor primite.

Totuși, Casa Albă, Pentagonul şi Departamentul de Stat nu au confimat, dar nici infirmat acest lucru.

Emmanuel Macron le-a propus celor doi șefi de stat o întâlnire, cu care aceștia au fost de acord „în principiu”.

Astfel, președintele Franței a discutat cu ambii lideri și a propus să fie organizat un summit, care să fie urmat apoi de o „reuniune cu părţile relevante”. Tema discuțiilor este securitatea din Europa.

“Preşedintele Republicii a vorbit cu preşedintele SUA, domnul Joe Biden, şi cu preşedintele Federaţiei Ruse, domnul Vladimir Putin.

A propus organizarea unui summit al preşedinţilor Biden şi Putin, care să fie urmat de o reuniune cu părţile relevante, pentru a discuta despre securitatea şi stabilitatea strategică a Europei.

Preşedinţii Biden şi Putin au acceptat amândoi în principiu unui astfel de summit”, anunţă Preşedinţia Franţei.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, şi ministrul diplomației ruse, Serghei Lavrov, vor urma să discute despre conținut în cadrul întâlnirii lor de peste trei zile, de pe 24 februarie.

Informația privind întâlnirea dintre Biden și Putin a fost confirmată de administrația americană. O astfel de întâlnire va avea loc numai dacă Rusia nu invadează Ucraina.

„Preşedintele Biden a acceptat în principiu o întâlnire cu preşedintele Putin pe baza acestui angajament, repet, dacă nu se va produce o invazie. Noi suntem mereu pregătiţi pentru diplomaţie.

De asemenea, suntem pregătiţi să impunem rapid consecinţe severe dacă Rusia va opta, în schimb, pentru război.

Iar, în momentul actual, Rusia pare să continue pregătirile pentru un asalt de amploare asupra Ucrainei foarte curând”, a afirmat Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Prezent sâmbătă, 19 februarie, la Conferința de Securitate de la Munchen, ministrul de externe de la Beijing, Wang Yi, a spus că țara sa se poziționează în favoarea păcii în Europa.

”Suveranitatea, independența și integritatea teritorială a tuturor țărilor trebuie respectate și protejate”, a spus acesta. Mai multe detalii AICI.

Câteva sute de oameni au ieșit pe străzile din Capitala Poloniei, Varșovia, pentru a protesta față de agresiunea Rusiei și un posibil atac în Ucraina.

Participanții la miting au fluturat steagurile Ucrainei, Poloniei și UE.

”Suntem cu Ucraina”, ”Luați mâinile de pe Ucraina”, ”Stop agresiunii ruse”, ”Putin, la tribunal!”, au scandat protestatarii.

Manifestația din această zi vine după ce ministrul de Externe lituanian Gabrielius Landsbergis a cerut o apărare militară mai puternică a statelor baltice și a Poloniei, pe fondul temerilor că agresiunea rusă nu se va opri doar asupra Ucrainei, potrivit The Guardian.

O mică acțiune de protest pro-Ucraina a avut loc și la Moscova. Aici, 6 persoane au fost reținute de Poliție după ce au scandat ”Nu războiului cu Ucraina”.

Several protesters against #Russian involvement in #Ukraine are immediately detained by Moscow police#RussiaUkraine #UkraineRussiaCrisis @ChaudharyParvez 📽️ pic.twitter.com/V0G2MO38JZ

— Siraj Noorani (@sirajnoorani) February 20, 2022

CBS susţine că Vladimir Putin ar fi dat deja ordin comandanţilor să invadeze Ucraina, citând surse anonime din cadrul serviciilor secrete americane. Ambasadorul rus la Washington a negat zvonurile. “Nu există nicio invazie şi nu sunt planuri în acest sens”, a spus Anatoly Antonov, într-un interviu.

Timp de aproape 2 ore, Vladimir Putin și Emmanuel Macron au discutat punctual despre situația tensionată din estul Ucrainei. Cei doi lideri au convenit să încerce să asigure o încetare a focului în Donbas și să organizeze un summit urgent la cel mai înalt nivel privind viitorul Ucrainei, a anunțat Palatul Elysée într-un comunicat, scrie The Guardian.

Totodată, Kremlinul sugerează că Rusia ar putea fi dispusă să se retragă din zonă pentru a permite reînnoirea discuțiilor diplomatice.

Ministrul francez de externe, Jean Yves Le Drian, se va întâlni în zilele următoare cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a lucra la un posibil summit la cel mai înalt nivel cu Rusia, Ucraina și aliații. Kremlinul a anunțat că întâlnirea va avea loc în format Normandia, adică participanții vor fi Rusia, Ucraina, Franța și Germania.

Moscova mai anunță că liderul rus i-a cerut preşedintelui francez ca NATO şi SUA ”să ia în serios” cerinţele Rusiei în privinţa securităţii sale, aflate în centrul crizei actuale dintre Moscova şi Occident.

În paralel, șeful diplomației americane, Antony Blinken, spune că toate semnele indică faptul că Rusia este pe punctul de a invada Ucraina.

Totodată, secretarul american al SUA a spus că diplomația este posibilă ”până când tancurile sunt efectiv în mișcare”. Acesta a mai spus că, pentru detensionarea situației, Joe Biden este dispus să-l întâlnească pe Putin ”oricând, indiferent de format”.

”După cum a spus președintele Biden, tot ceea ce vedem ne spune că decizia pe care credem că a luat-o președintele Putin este de a invada Ucraina”, declară oficialul de la Washington.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut duminică o încetare imediată a focului în partea de est a țării, într-un mesaj publicat pe Twitter (Mai multe detalii AICI),

În contextul în care majoritatea liderilor din NATO spun că un atac al Rusiei în Ucraina este ”iminent” sau o ”chestiune de zile”, Kremlinul vine cu o reacție de ultimă oră.

Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că ”nu are rost ca Rusia să atace pe cineva”, îndemnând partenerii occidentali ”să revină la rațiune”.

”Vă îndemnăm să vă puneţi întrebarea: ce rost are ca Rusia să atace pe cineva?”, a declarat Peskov, într-un interviu pentru postul de stat Rossia 1, citat de The Guardian.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin a criticat, de asemenea, Occidentul pentru că ”nu este foarte bun la istorie”, afirmând că Rusia nu a invadat niciodată o altă ţară.

”Vă reamintim că Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni de-a lungul istoriei sale. Şi Rusia, care a supravieţuit atâtor războaie, este ultima ţară din Europa care vrea să vorbească, chiar să pronunţe cuvântul război”, a declarat Peskov.

Între timp, liderul de la Moscova, Vladimir Putin, a avut o discuție de aproape 2 ore cu omologul său francez Emmanuel Macron.

Liderul de la Paris ar fi avut o ultimă încercare diplomatică de a evita o invazie rusească în Ucraina, relatează France24.

Conform Palatului Elysee, conversația dintre Macron și Putin reprezintă ”ultimul efort necesar și posibil pentru a evita un conflict major în Ucraina”. Tot duminică, Macron va purta un dialog telefonic și cu cealaltă tabără din conflict, Ucraina.

”Convorbirea telefonică cu preşedintele Putin a durat o oră şi 45 de minute. Preşedintele Republicii discută în acest moment la telefon cu preşedintele Zelenski”, a anunţat preşedinţia franceză.

Ministerul Afacerilor Externe le recomandă cetăţenilor români să evite deplasările în Ucraina. MAE e emis o alertă de călătorie în care le mai recomandă românilor de pe teritoriul acestui stat să ia în considerare să părăsească ţara.

„În contextul ultimelor evoluţii de securitate din proximitatea Ucrainei şi din regiunea Mării Negre, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că a fost actualizat textul alertei curente de călătorie pentru Ucraina. Informaţii detaliate referitoare la actualizarea textului nivelului de alertă se regăsesc mai jos şi la linkul http://www.mae.ro/travel-alerts/24945. Conform textului actualizat al alertei curente de călătorie, prezentat mai jos şi la linkul indicat, MAE recomandă puternic cetăţenilor români evitarea oricărei deplasări în Ucraina, manifestarea unei atenţii deosebite şi, de asemenea, recomandă să ia în considerare părăsirea teritoriului acestui stat cât mai curând. 

Totodată, MAE continuă să recomande ferm evitarea deplasărilor în Peninsula Crimeea şi în zona de est a Ucrainei, respectiv în regiunile Doneţk şi Lugansk, precum şi în zona de frontieră a Ucrainei cu Federaţia Rusă şi Belarus, reamintind că situaţia de securitate se menţine tensionată şi fluidă. În egală măsură, MAE sfătuieşte cetăţenii români, inclusiv reprezentanţii mass-media, să fie vigilenţi, să evite aglomerările mari de oameni, să se informeze permanent din surse sigure şi să-şi ajusteze prompt planurile de călătorie, în funcţie de situaţia de securitate din zonă.

De asemenea, MAE recomandă cetăţenilor români care se află în Ucraina să manifeste atenţie sporită şi să respecte reglementările stabilite de autorităţile ucrainene. MAE, prin misiunea diplomatică şi oficiile consulare din Ucraina, este pregătit să acorde protecţie şi asistenţă consulară cetăţenilor români.”, arată comunicatul de presă al ministerului.

Casa Albă, prin purtătoarea de cuvânt Jen Psaki, a reiterat faptul că “Rusia poate lansa un atac asupra Ucrainei în orice moment”, în contextul în care situaţia devine din ce în ce mai tensionată în regiunile separatiste.

Autorităţile ucrainene au luat decizia de a închide dintre cele șapte puncte de trecere spre Donbas, pe fondul bombardamentelor separatiştilor pro-ruşi.

 UE a condamnat folosirea armamentului greu și bombardarea zonelor civile din estul Ucraina şi a cerut încă o dată Rusiei să retragă trupele de la graniţă pentru a calma tensiunile.

Premierul britanic Boris Johnson a declarat că Rusia se pregătește de cel mai mare război din Europa după terminarea celui de-al doilea război mondial, în 1945 (Mai multe detalii aici).

Pe de altă parte, Joe Biden a convocat Consiliul Naţional Securitate al SUA pe fondul situaţiei din Ucraina.

Într-un interviu acordat sâmbătă postului de televiziune german ARD, preluat de Bild, secretarul general NATO Jens Stoltenberg a precizat că ”riscul unui atac este foarte mare.”

”Toate semnele arată că Rusia plănuiește un atac total asupra Ucrainei”, a declarat secretarul general al alianței militare, sâmbătă seara, în cadrul programului  ”Tema zilei”, de la ARD.

În plus, șeful NATO a afirmat din nou că Moscova nu își retrage trupele de la granițele Ucrainei, așa cum susține. Afirmații similare a făcut și Pentagonul, care a spus că aproape jumătate din trupele ruse sunt în poziție de atac.

”Există dislocări masive de noi structuri militate și armament greu”, a spus Jens Stoltenberg, conform Libertatea.

În ciuda escaladării tensiunilor, secretarul general NATO crede în continuare într-o soluție politică a conflictului.

”Vrem să determinăm Rusia să-și schimbe planurile și să discute cu noi”, a declarat Jens Stoltenberg în interviul acordat sâmbătă postului de televiziune german ARD.

La Conferința de Securitate de la Munchen, la care participă și președintele Ucrainei, Jens Stoltenberg a avertizat Moscova că NATO va lua toate măsurile necesare pentru a-și proteja statele membre.

”Dacă scopul Kremlinului este să aibă mai puțin NATO la granițe, va avea de fapt mai mult NATO. Iar dacă vrea să divizeze NATO, se va trezi cu o alianță și mai unită”, a declarat Stoltenberg.

NATO a decis să închidă, sâmbătă, biroul de la Kiev, mutând personalul la Bruxelles şi orașul ucrainean Lviv, aflat la 70 de kilometri distanță de granița cu Polonia, informează Mediafax.

Mai multe explozii s-au auzit în noaptea de sâmbătă spre duminică în orașul Donețk, din estul Ucrainei.

Conform Reuters, au fost raportate cel puțin cinci explozii la periferia orașului.

În cursul zilei de sâmbătă, armata ucraineană a raportat că a pierdut doi soldați, iar alți patru au fost răniți în bombardamentele separatiștilor pro-ruși.

Există o activitate militară intensă în regiune, iar procesul de mutare a locuitorilor din Donețk și Lugansk pe teritoriul Federației Ruse, care se desfășoară de câteva zile, a fost accelerat.

Armata ucraineană a anunțat sâmbătă că 2 soldați au fost uciși și 4 răniți în bombardamentele separatiștilor pro-ruși care s-au intensificat în estul Ucrainei.

Acestea sunt primele decese în rândul militarilor ucraineni de mai bine de o lună. ”În urma unui atac cu obuze, 2 militari ucraineni au fost răniți grav de schije”, a declarat comandamentul militar, notează RTE.

Tot sâmbătă, armata ucraineană a mai anunțat, pe pagina oficială de Facebook, că a înregistrat 70 de încălcări ale încetării focului de către separatiști de la începutul zilei, comparativ cu 66 de cazuri în ziua precedentă.

Separatiștii au deschis focul asupra a peste 30 de așezări de-a lungul liniei frontului folosind artilerie grea, care a fost interzisă printr-o serie de acorduri internaționale.

Prezentă sâmbătă la Conferința de Securitate de la Munchen, Liz Truss, cea care ocupă poziția de ministru britanic de externe, a făcut declarații pe tema crizei din Ucraina.

Aceasta a spus că ”cel mai rău scenariu”, cel al invaziei ruse, ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare.

”Cel mai rău scenariu s-ar putea întâmpla încă de săptămâna viitoare. Realitatea este că Rusia vrea să de ceasul înapoi, vrea să-l dea înapoi de anii 1990”, a declarat Truss.

Autorităţile din Ucraina au dat publicitățil înregistrări video în care se observă bombardamentele de la punctul de trecere Scheastia la nord de orașul Lugansk controlat de rebeli.

Potrivit publicației The Guardian, care citează informații ale Ministerului de la Externe de la Kiev, bombardamentele ar fi vizat un convoi umanitar al ONU. Acesta se întorcea de pe teritoriul controlat de separatişti.

Ucraina acuză că atacul a reprezentat o “încălcare gravă” a acordurilor internaţionale. Ministerul de Externe al Ucrainei a mai anunțat că formaţiuni armate au deschis foc de provocare pe toată lungimea liniei frontului în regiunea Donbass.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a propus, în cadrul Conferinţei de Securitate de la Munchen, o întâlnire cu omologul său, Vladimir Putin.

“Nu ştiu ce vrea preşedintele Rusiei. De aceea, propun să ne întâlnim”, a spus Zelenski la conferinţa de securitate de la Munchen, potrivit Le Figaro.

Liderul de la Kiev a mai cerut şi un calendar “clar şi realizabil” de aderare a Ucrainei la NATO şi a solicitat, totodată, ca Occidentul să nu fie blând cu Rusia şi să acorde ţării sale garanţii de securitate şi pace.

“Indiferent ce se va întâmpla, ne vom proteja ţara frumoasă”, a mai afirmat Zelenski.

Ministerul german de Externe și-a intensificat sâmbătă avertismentul de călătorie și securitate pentru Ucraina. Instituția i-a îndemnat pe toți cetățenii germani să părăsească țara estică din cauza riscului unei posibile confruntări militare.

Ministerul le-a cerut deja cetățenilor germani să părăsească Ucraina, dar cel mai recent avertisment este mai urgent. ”Cetățenilor germani li se cere urgent să părăsească țara acum”, se arată acum pe site-ul ministerului.

”Tensiunile dintre Rusia și Ucraina s-au intensificat după intensificarea prezentei militare ruse în apropierea granițelor Ucrainei. O confruntare militară este posibilă în orice moment”, se mai arată pe site-ul ministerului german.

Tot sâmbătă, cea mai mare companie aeriană din Europa, Lufthansa, a anunțat suspendarea temporară a zborurilor către Ucraina, începând cu 21 februarie.

”Lufthansa suspendă temporar zborurile de la și către Kiev. Acest lucru se aplică tuturor zborurilor de luni, 21 februarie, până pe 28 februarie inclusiv”, a spus compania aeriană într-un comunicat publicat pe site-ul său.

De asemenea, și Austrian Airlines a informat că își va suspenda zborurile către Kiev și Odesa din 20 februarie până la sfârșitul lunii.

Prezent la conferința de securitate de la Munchen, ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, a spus că îngrijorările Rusiei cu privire la Ucraina trebuie ”respectate” în acelaşi mod ca şi cele ale altor actori din această criză care ameninţă să degenereze în conflict.

”În ceea ce privește securitatea europeană, toate părțile își pot exprima propriile preocupări, printre care preocupările rezonabile de securitate ale Rusiei ar trebui respectate și luate în serios.

China se așteaptă ca toate părțile să găsească o soluție care să conducă cu adevărat la protejarea securității europene prin dialog și consultare”, a spus diplomatul, conform site-ului ministerului de la Beijing.

Pe de altă parte, China se poziționează în favoarea păcii în Europa și susține că ”suveranitatea, independența și integritatea teritorială a tuturor țărilor trebuie respectate și menținute”.

”Suveranitatea, independența și integritatea teritorială a tuturor țărilor trebuie respectate și menținute, deoarece acestea sunt normele de bază ale relațiilor internaționale, care întruchipează scopurile Cartei ONU și poziția de principiu pe care China a susținut-o întotdeauna și Ucraina nu face excepție”, a mai declarat Yi în conferința din Germania.

Aflat în Germania, la Conferința de Securitate de la Munchen, preşedintele Volodimir Zelenski a declaratcă Ucraina nu va răspunde provocărilor Rusiei, în vreme ce  Olaf Scholz, cancelarul german, a apreciat că un atac al Federaţiei Ruse în Ucraina ar fi “o greşeală gravă”.

Pe de altă parte, Kamala Harris, vicepreşedintele SUA, a ameninţat Rusia cu sancţiuni economice severe în cazul unei intervenţii militare în Ucraina, precizând, însă, că “Forţele americane nu vor lupta în interiorul Ucrainei, dar vor apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”. (Mai multe detalii AICI).

NATO a anunțat că îşi închide temporar biroul din capitala ucraineană Kiev. Organizația anunță că își mută personalul diplomatic la Liov, care se află la aproximativ 70 de kilometri de graniţa cu Polonia, notează publicația norvegiană VK.

”NATO şi statele sale membre monitorizează şi evaluează situaţia foarte îndeaproape şi iau toate măsurile de precauţie necesare.

Siguranţa angajaţilor noştri este o prioritate ridicată, aşa că personalul s-a mutat acum la Lviv şi la Bruxelles. Birourile NATO din Ucraina sunt astfel încă operaţionale”, anunță un purtător de cuvânt al NATO.

Recent, mai multe state și-au mutat sediile diplomatice de la Kiev în vestul Ucrainei.

Vineri, 18 februarie, Ambasada Marii Britanii a fost transferată de la Kiev la Liov. La Liov au mai fost mutate ambasadele SUA și Lituaniei.

Russia Today, o publicație finanțată de Kremlin, anunță pe site-ul oficial un bombardament raportat într-un oraș de lângă autoproclamata Republică Donețk din sud-estul Ucrainei.

Sursa citată informează că în regiunea în care se aflau corespondentul și echipa canalului RT (Russia Today) în limba arabă a fost vizată s-au semnalat tiruri de artileri.

”Corespondentul nostru a spus că incidentul a avut loc în orașul Zaitsevo, situat lângă linia de contact dintre cele două părți ale conflictului din Donbass”, a informat RT.

Potrivit redactorului șef al canalului, Maya Manna, reporterul Maxim Al-Toury, cameramanul și asistentul său sunt cu toții ”în viață și bine” și părăsesc urgent ”zona periculoasă”.

În plină criză ucraineană, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat începerea unor exerciţii nucleare strategice.

Manevrele militare se sâmbătă au implicat avioane strategice, rachete balistice intercontinentale și submarine purtătoare de rachete.

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, aflat la Moscova, a asistat alături de Putin la exerciţii, dintr-un centru de comandă de la Kremlin. Presa rusă a difuzat imagini cu cei doi şefi de stat urmărind prin videoconferința rapoartele generalilor.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că alianţa este una defensivă, însă “dacă scopul Kremlinului este să aibă mai puţin NATO la graniţele sale, va obţine doar mai mult NATO. Şi dacă vrea să împartă NATO, va obţine doar o alianţă şi mai unită”. 

De asemenea, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a clarificat poziţia României în conflictul dintre Rusia şi Ucraina (Mai multe detalii AICI).

Rusia a trimis către SUA o scrisoare oficială pe tema garanțiilor de securitate din estul Europei. În mesaj, Rusia susține că ”partea americană nu a dat un răspuns constructiv” solicitărilor sale și amenință că va lua măsuri cu caracter militar şi tehnic dacă SUA nu vor accepta garanțiile cerute.

În același document, Rusia este nemulțumită de faptul că, în ultimele săptămâni, ”SUA și aliații lor au împins spre est infrastructura lor militară”.

În aceste condiții, Moscova cere oficial ”retragerea tuturor forțelor armate americane și a armelor desfășurate în Europa Centrală și de Est și Țările Baltice”.

Pe fondul sosirii unui număr mare de refugiați din regiunile separatiste din estul Ucrainei, o regiune rusă de lângă graniță, a declarat sâmbătă, 19 februarie, starea de urgenţă, informează AFP.

“Având în vedere creşterea numărului de persoane care sosesc, ni se pare oportun să introducem starea de urgenţă”, a declarat guvernatorul regiunii Rostov, Vasili Golubev, citat de agenţiile de presă ruse, conform news.ro.

Liderii republicilor separatiste Lugansk şi Doneţk, din estul Ucrainei, au anunţat încă de vineri evacuarea în masă a rezidenţilor către Rusia. Kievul a fost acuzat că pregăteşte o invazie după izbucnirea unor ciocniri.

Un militar ucrainean a murit în această dimineaţă, ucis de un şrapnel. Incidentul s-a produs în apropiere de localitatea Mironivski, aproximativ 100 de kilometri nord-est de Donețk.

Între timp, presa rusă anunţă că un obuz a explodat în Rusia, în regiunea Rostov, de la graniţa cu Ucraina. „Obuzul a explodat în districtul Tarasovski, regiunea Rostov, la un kilometru de granița Rusiei cu Ucraina”, a precizat agenţia Tass.

În contextul evacuării populaţiei civile din regiunile pro-ruse din estul Ucrainei, Denis Puşilin, liderul separatiştilor din Doneţk, anunţă mobilizarea rezerviştilor şi pregătiri de luptă.

“Fac apel la concetăţenii rezervişti să se prezinte la birourile de încorporare. Astăzi am semnat decretul de mobilizare generală”, a declarat Denis Puşilin într-o înregistrare video.

Conform forţelor armate ucrainene, separatiştii pro-ruşi au încălcat armistiţiul de cel puţin 12 ori sâmbătă dimineaţa şi de 66 de ori în ultimele 24 de ore, după ce au deschis focul asupra a peste 20 de aşezări.

Un număr mare de persoane se află deja la granița dintre Rusia și Ucraina. A început o evacuare masivă în regiunile din Lugansk şi Donetsk. 

Între timp un responsabil al Pentagonului a transmis că peste 40% din forţele ruse de la frontiera cu Ucraina sunt în prezent în poziţie de atac. Acesta a precizat că faza de destabilizare a ţării dusă de Rusia “a început”, notează AFP.

“Între 40% şi 50% sunt în poziţie de atac. S-au desfăşurat în punctele de adunare tactică în ultimele 48 de ore”, le-a spus acesta unor jurnalişti, conform agerpres.ro.

Responsabilul a precizat că Kremlinul dispunea vineri, 18 februarie, de 125 de batalioane de infanterie în apropierea frontierelor cu Ucraina, faţă de 60 în timp normale şi 80 la începutul lunii februarie.

Potrivit aceleiași persoane, confruntările tot mai numeroase dintre separatiştii pro-ruşi şi forţele ucrainene, declaraţiile incendiare ale liderilor pro-ruşi şi Kremlinului cu privire la situaţia din regiunile rusofone Donbas şi Lugansk corespund “campaniei de destabilizare a Ucrainei (care) este în desfăşurare”.

Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a afirmat la postul ABC că nu crede că este o ”cacealma” și că Vladimir putin ”are la dispoziţie o serie de opţiuni şi ar putea ataca în cel mai scurt timp”, a spus el din Polonia, unde s-a întâlnit cu militari americani şi polonezi, conform Știripesurse.

Cozi uriaşe de oameni la frontiera din Ucraina şi Rusia 

Liderii republicilor separatiste Lugansk şi Doneţk au anunţat evacuarea în masă a rezidenţilor către Rusia. La punctele de trecere a frontierei spre Rostov s-au format deja cozi uriașe.

Primarul oraşului Doneţk susţine că există un număr mare de oameni care doresc să părăsească oraşul. 

În Doneţk au fost organizate 48 de puncte de evacuare. Vor fi deschise mai multe în timpul zilei, conform Antena3.

Șeful administraţiei oraşului Doneţk a declarat că evacuarea se desfăşoară într-o manieră organizată şi fără panică.

Peste 1.100 de persoane au trecut prin punctul de control în regiunea Rostov din Donbas

Autorităţile din regiunea Rostov au precizat că 373 de persoane au fost plasate în centre de cazare temporară.

”Vom solicita asistenţă Căilor Ferate Ruse pentru evacuarea locuitorilor din Donbas dacă situaţia din zona de conflict se va agrava”, a declarat Igor Guskov, prim-viceguvernatorul Regiunii Rostov.

Aproximativ 25.000 de persoane vor părăsi regiunea în procesul de evacuare, susţin separatiştii din Lugansk.

Joe Biden a prezentat concluziile discuției de vineri cu liderii mai multor state membre NATO. Președintele SUA a spus că este convins că Rusia va ataca Ucraina, dar și că i se pregătesc sancțiuni dacă va declanșa războiul.

De altfel, Biden a subliniat că Putin nu are decât două opțiuni: războiul și consecințele extrem de dure sau diplomația. Redăm principalele declarații:

”În ultimele zile am văzut o mulțime de încălcări ale acrodului de încetare a focului în Donbas din partea forțelor proruse. Un exemplu este atacul de la grădiniță.

Rusia continuă să răspândească acuzații false potrivit cărora ar urma să aibă loc un genocid în Donbas. Este o manipulare de manual, dar cunoaștem acest manual.

America este unită, Europa este unită, comunitatea transatlantică este unită, întreaga lume liberă este unită. Rusia nu are decât două soluții: războiul și consecințele extrem de dure pe care le va avea de suferit sau diplomația, care va putea să ofere o soluție mai sigură și un viitor mai bun pentru toată lumea”, a declarat Biden.

Întrebat dacă Putin va ataca Ucraina, Biden a răspuns simplu că: ” Da!”, adăugând și că ”Diplomația rămâne o opțiune până când vine atacul”.

Rusia ar deveni „un paria” pentru comunitatea internațională dacă va invada Ucraina, a transmis un înalt responsabil de la Casa Albă, conform AFP.

“Ea ar deveni un paria pentru comunitatea internaţională”, a spus consilierul adjunct al securității naţională pentru economie internaţională, Daleep Singh.

Conform acestuia, Rusia va fi izolată și din punct de vedere financiar. Țara ar fi “izolată de pieţele financiare mondiale şi lipsită de cele mai sofisticate aporturi tehnologice”.

Totodată, el a specificat că au fost luate măsuri pentru ca aprovizionarea cu energie electrică să nu aibă de suferit.

“Am luat măsuri (…) pentru a ne coordona cu cei mai mari consumatori de energie şi producători de energie pentru a ne asigura că avem aprovizionare continuă cu energie şi pieţe stabile de energie”, a mai spus Daleep Singh.

Apar acuzații între serviciile secrete din Ucraina și Rusia. Spionajul militar din Kiev transmite că cel din Moscova a plantat explozibil, la obiective de infrastructură din Donețk, scopul fiind acela de a-l arunca în aer.

”Serviciul de informații militare al Ucrainei are informații cu privire la minarea unui număr de obiective de infrastructură socială în Donețk de către serviciile speciale ruse pentru a le arunca în aer”, transmite spionajul militar ucrainean, într-un mesaj în limba engleză, postat pe Twitter.

S-a aflat ce vehicul a explodat vineri seară în Doneţk, la câteva ore după eveniment. Acesta aparține unui comandant al unui grup insurgent.

Din fericire, nimeni nu a fost rănit în urma acestei explozii, anunță presa locală, după ce, inițial, nu se știa dacă au existat sau nu victime.

Mai precis, cel al cărui vehicul a explodat este Denis Sinenkov, şeful miliţiei din autoproclamata „Republică Populară Doneţk.

Guvernatorul regiunii Rostov, Vasily Golubev, i-a cerut președintelui rus să îi acorde asistență de urgență în ceea ce privește fluxul mare de refugiați. 

Secretarul de presă al lui Vladimir Putin a fost cel care a făcut anunțul. Dmitri Peskov a precizat că liderul Rusiei a vorbit deja cu ministrul interimar al situațiilor de urgență să meargă la fața locului pentru a le oferi oamenilor cazare, hrană și asistență medicală.

„Putin a vorbit la telefon cu ministrul interimar al situațiilor de urgență, Alexander Chupriyan, și i-a cerut să zboare de urgență în regiunea Rostov pentru a organiza munca la fața locului, pentru a crea condiții pentru cazare, pentru a oferi mese calde și tot ceea ce este necesar, inclusiv asistență medicală”,  a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

El a mai anunțat și că guvernul rus va oferi 10.000 de ruble fiecărui refugiat care vine din Donbas.

„De asemenea, președintele Federației Ruse a instruit guvernul rus să asigure urgent plata a 10.000 de ruble fiecărui refugiat care sosește în regiune din Donbass”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Presa de stat rusă raportează o explozie „mare” în apropierea unei clădiri guvernamentale din centrul orașului Donețk, în estul Ucrainei.

Informația apare într-un tweet postat de Oksana Pokalchuk, șefa Amnesty International Ucraina și citat de The Guardian.

Publicația britanică precizează că nu a putut să verifice, încă, în mod independent aceste relatări.

Potrivit agenției de presă TASS, explozia mare a avut loc în apropierea unei clădiri guvernamentale din orașul separatist. 

Autoritățile separatiste din estul Ucrainei spun că o mașină a fost aruncată în aer în centrul orașului Donețk, a precizat TASS.

Agenția de presă Interfax din Rusia raportează că nimeni nu a fost rănit de explozie.

Explozia vine după mai multe avertismente din partea SUA și a altora cu privire la un incident de tip „steag fals”, care ar urma să fie folosit de Rusia ca pretext pentru a justifica un atac militar asupra Ucrainei.

Are loc la câteva ore după ce liderul Republicii Populare Donețk (DNR), Denis Pușilin, a anunțat că locuitorii vor fi evacuați din oraș în regiunea Rostov din Rusia.

Pușilin a spus că mișcarea este necesară din cauza unui atac iminent asupra teritoriului de către forțele ucrainene. Guvernul pro-occidental al Ucrainei a negat vehement afirmația și spune că s-a comportat cu reținere, în ciuda bombardamentelor puternice de joi și vineri de pe teritoriul controlat de rebeli.

Nimeni nu a fost rănit în explozia de vineri, care a fost provocată de o mașină-bombă, a informat presa rusă, citând lideri separatiști.

Videoclipul filmat de reporterii ruși la fața locului arăta un incendiu care arde. Mașina i-a aparținut șefului forțelor de poliție a DNR, Denis Sinenkov, se arată în relatările mass-media.

Vitali Klitschko, primarul Kievului, a făcut o pledoarie pentru mai multe arme defensive ministrului german de externe Annalena Baerbock și secretarului de stat american Antony Blinken, în cadrul Conferinței de securitate de la München.

„Este foarte important acum”, a spus Klitschko, recunoscând sprijinul din partea Germaniei și a SUA, „dar avem nevoie, chiar acum, de arme defensive. Fiecare agresor care încearcă doar să atace Ucraina trebuie să înțeleagă, trebuie să plătească un preț dureros. Suntem gata să luptăm”, a spus el.

Klitschko a numit anterior oferta Germaniei de 5.000 de căști Ucrainei o „glumă”, dar de data aceasta a mulțumit Germaniei pentru cele 5.000 de căști, dar a spus că acestea nu sunt suficiente.

„Nu ne putem apăra țara doar cu asta”, a spus Klitschko.

Baerbock a remarcat că ucrainenii au cerut căști și că există o nouă listă de solicitări din Ucraina, iar Germania se uită la ce mai pot face.

Numai în ultimul an, SUA au oferit 650 de milioane de dolari sub formă de asistență letală defensivă Ucrainei, iar această asistență va continua, a spus Blinken.

În timpul discuției, Baerbock a vorbit și despre constrângerile pe care le are Germania când vine vorba de vânzările de arme din cauza istoriei sale.

„De aceea avem o legislație foarte restrictivă privind controlul armelor”, a spus ea. „Din cauza istoriei noastre, avem această legislație care prevede că nu vindem arme tuturor din lume, ci doar partenerilor noștri, partenerii NATO. și partenerii Uniunii Europene.”

Blinken a spus că țările nu doar se coordonează între ele, ci și acționează într-un mod care este complementar unul cu celălalt.

Liderul celei de-a doua republici autodeclarate din estul Ucrainei a anunțat că se organizează evacuarea civililor în Rusia. Anunțul vine după o mișcare similară a autorităților pro-ruse din Donețk.

Leonid Pasechnik, cel mai înalt oficial din Republica Populară Lugansk, a declarat că „din cauza escaladării tensiunii pe linia de contact, a instruit șefilor teritoriilor Republicii să asigure evacuarea organizată a populației. .. și să ajute populația cu transportul la punctele de trecere la frontieră.”

„Federația Rusă este pregătită să ofere o primire organizată și cazare pe teritoriul său pentru locuitorii Republicii Populare Lugansk”, a mai spus Pasechnik, citat de CNN.

„Încă o dată, fac apel la toți bărbații care sunt capabili să țină armele în mâini, să-și apere pământul”, a adăugat Pasechnik.

El a acuzat forțele ucrainene că au încălcat regimul de încetare a focului de 29 de ori în ultima zi și a enumerat 13 orașe despre care a spus că au fost bombardate.

Analistul Michael A Horowitz a postat pe Twitter o imagine cu autobuzele care ar evacua civilii din Donețk și Luhansk și care provine de la publicația rusă Izvestia.

“Oamenii din Donețk și Lugansk vor deveni refugiați fără niciun motiv, în afară de a oferi Rusiei un pretext sau o pârghie. Gândiți-vă doar la cât de cinic este acest fapt”, scrie Horowitz.

Președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, a declarat că „iresponsabilitatea” liderilor occidentali față de Ucraina a lăsat Europa în „pragul unui conflict” care va implica întreg continentul, relatează Associated Press.

Lukașenko, vorbind după discuțiile de la Moscova cu președintele Vladimir Putin, a spus că oamenii fug deja din regiunea rusofonă Donbas din estul Ucrainei.

„Suntem în pragul unui conflict care va implica întreg continentul. Vedem că iresponsabilitatea unui număr de lideri occidentali a dus la această situație și vedem că acest comportament iresponsabil sau irațional al vecinilor noștri a dus la această situație.”

În imaginea făcută publică de la întâlnirea celor doi șefi de stat se poate vedea că Lukașenko nu a fost ținut la distanța creată de masa mare la care au fost așezați Emmanuel Macron și Olaf Scholz.

Putin a avertizat că situația din estul Ucrainei se „deteriorează” și a cerut guvernului Ucrainei să poarte negocieri cu separatiștii susținuți de Moscova care controlează unele zone din regiune.

Vorbind la o conferință de presă la Moscova alături de omologul său din Belarus Aleksandr Lukașenko, Putin a mai spus că Rusia este pregătită să urmeze calea negocierilor cu NATO cu privire la cerințele sale de securitate.

Dar el a susținut că alianța militară și Washingtonul nu erau încă dispuse să se discute despre preocupările cheie ale Moscovei – și anume ca Ucrainei să nu i se permită niciodată să adere la NATO și ca alianța să înceteze orice activitate militară în Europa de Est.

Țările de Jos intenționează să trimită echipamente militare în Ucraina, inclusiv puști, muniții, sisteme radar și roboți de detectare a minelor, a anunțat guvernul.

„Continuăm să urmărim o soluție diplomatică”, a spus ministrul de externe Wopke Hoekstra. „Dar, în același timp, Ucraina trebuie să fie capabilă să se apere împotriva unui posibil atac rusesc.”

Liderul separatist al autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD) din estul Ucrainei a declarat că autoritățile rebele vor începe să evacueze civili în Rusia, pe măsură ce temerile de un conflict pe scară largă cresc.

Denis Pușilin a declarat că Rusia a fost de acord să ofere cazare persoanelor care pleacă și că femeile, copiii și persoanele în vârstă ar trebui să fie prioritare.

„De astăzi, a fost organizată o plecare centralizată în masă a populației în Federația Rusă. Femeile, copiii și bătrânii trebuie să fie evacuați mai întâi”, a declarat Denis Pușilin într-un mesaj video pe serviciul de mesagerie Telegram.

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea oficialilor ruși sau de la Kiev, iar o corespondență Reuters din capitala regiunii Donețk a relatat că nu există încă semne de evacuare.

Denis Pușilin a susținut că el crede că Ucraina intenționează să atace statul separatist și a spus că va începe vineri o evacuare în masă a cetățenilor săi în Rusia.

Republica Populară Lugansk, un alt stat separatist susținut de Rusia, a anunțat planuri similare.

Pușilin a mai susținut că președintele ucrainean, Volodîmîr Zelenski, plănuiește să lanseze o ofensivă și că armata va bombarda orașele și orașele din zonele separatiste susținute de ruși din sud-estul Ucrainei.

Ucraina a negat imediat afirmațiile lui Pușilin, precum și altele din mass-media susținută de Rusia, care susțin că armata ucraineană vizează o instalație chimică.

„Infirmăm categoric rapoartele rusești de dezinformare cu privire la presupusele operațiuni ofensive ale Ucrainei sau acte de sabotaj în instalațiile de producție chimică”, a declarat Dmytro Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei.

„Ucraina nu efectuează și nu planifică astfel de acțiuni în Donbas. Ne angajăm pe deplin doar soluționării conflictelor diplomatice.”

Armata ucraineană spune că doi dintre militarii săi au suferit răni ca urmare a „focului inamic” de-a lungul liniilor frontului din estul Ucrainei.

Operațiunea Forțelor Comune a anunțat că cei doi membri ai serviciului au fost răniți în acțiune. Ambii se află în spital, se spune, cu unul dintre soldați în stare gravă, dar stabilă.

Oficialii au mai anunțat că, până la ora 11.00, separatiștii susținuți de ruși au comis 33 de încălcări ale încetării focului, inclusiv 22 de incidente în care au tras cu arme interzise de Acordurile de la Minsk.

Războiul din estul Ucrainei a început în 2014 și a luat viața a peste 14.000 de oameni. Luptele intense din 2014 și 2015 au lăsat părți din estul Lugansk și Donețk în mâinile separatiștilor susținuți de Rusia.

Acele zone controlate de separatiști din regiunea Donbas a Ucrainei au devenit cunoscute drept Republica Populară Lugansk (LPR) și Republica Populară Donețk (DPR).

Guvernul de la Kiev afirmă că cele două regiuni sunt de fapt ocupate de ruși. Republicile autodeclarate nu sunt recunoscute de niciun guvern, inclusiv de Rusia. Guvernul ucrainean refuză să discute direct cu oricare dintre republicile separatiste.

Acordul de la Minsk din 2015 a condus la un acord de încetare a focului fragil, iar conflictul s-a transformat într-un război static de-a lungul liniei de contact care separă guvernul ucrainean de zonele controlate de separatiști.

Acordurile de la Minsk (numite după capitala Belarusului unde au fost încheiate) interzic armele grele în apropierea Liniei de Contact.

SUA susțin că numărul trupelor rusești la granițele Ucrainei este semnificativ mai mare decât se știa anterior.

Michael Carpenter, ambasadorul SUA la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a declarat că numărul s-ar putea să se fi dublat aproape de la sfârșitul lunii trecute. 

“Evaluăm că Rusia a acumulat probabil între 169.000-190.000 de angajați în și în apropierea Ucrainei (cu referire la zonele din estul Ucrainei controlate de separatiști susținuți de ruși n.r.), comparativ cu aproximativ 100.000 la 30 ianuarie. Aceasta este cea mai importantă mobilizare militară din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Carpenter.

Premierul bulgar, Kiril Petkov, a declarat că țara sa susține pe deplin sancțiunile UE împotriva Rusiei dacă Moscova ar ordona o invazie a Ucrainei – o mișcare pe care a catalogat-o drept „aproape de nebunie”.

Petkov, care a participat la primul său summit UE de când a devenit prim-ministru al Bulgariei în decembrie anul trecut, a declarat pentru The Guardian că gravitatea oricărui atac rusesc va determina amploarea răspunsului UE.

El a precizat că, în ciuda dependenței sale de gazul rusesc, Bulgaria va sprijini sancțiunile dacă Ucraina ar fi invadată.

“Suntem una dintre cele mai dependente dintre națiunile UE [de] gazul rusesc. Uneori suntem 100% dependenți, ceea ce este uluitor.”

Între timp, Bulgaria are un plan de urgență pentru a face față oricărui deficit în aprovizionarea cu gaze, a spus el, promițând, „nu veți vedea o diminuare a pozițiilor din cauza fricii de sancțiuni”.

Orice invazie a Ucrainei de către Rusia ar fi „aproape de nebunie”, a adăugat Petkov.

“Nu poți fi complet izolat de întreaga lume, de unde provin majoritatea veniturilor tale.

Continuând să ridic tensiunea, încercând să negociez așa cum este acum, înțeleg mișcările strategice din acea parte. Dar să intru în Ucraina, asta pentru mine ar fi aproape de nebunie dacă ai o invazie cu drepturi depline.”

Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a anunțat că va participa la supravegherea exercițiilor militare viitoare împreună cu omologul său rus Vladimir Putin, potrivit unui raport al agenției de presă ruse RIA Novosti.

Lukașenko a făcut această remarcă la discuțiile cu Putin la Moscova. Nu a spus ce exerciții. Minsk și Moscova organizează în prezent exerciții comune în Belarus.

Se așteaptă ca Putin să supravegheze exercițiile forțelor nucleare ale Rusiei sâmbătă.

Polonia este pregătită să ajute oamenii care ar fi forțați să părăsească Ucraina în cazul unei invazii ruse, a declarat ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak.

“În ceea ce privește criza care ar fi provocată cu siguranță dacă Rusia ar ataca Ucraina, vreau să subliniez că suntem gata să îi ajutăm pe cei care vor fi forțați să părăsească Ucraina”, a declarat Blaszczak în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său american, Lloyd Austin.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a anunțat vânzarea planificată a 250 de tancuri Abrams Poloniei, pe măsură ce Washingtonul încearcă să consolideze apărarea unui aliat european cheie pe fondul unei amenințări tot mai mari de război între Ucraina și Rusia.

“Aceasta este cea mai modernă versiune a lui Abrams și va oferi Poloniei capacități foarte avansate. De asemenea, ne va consolida interoperabilitatea cu forțele armate poloneze, sporind credibilitatea eforturilor noastre de descurajare combinate și a celorlalți aliați ai noștri NATO”, le-a declarat Austin reporterilor din Varșovia.

Austin se află într-o vizită oficială în Polonia pentru a consolida cooperarea bilaterală în domeniul securității și pentru a aprofunda parteneriatul polonez-american.

Vladimir Putin va supraveghea personal exercițiile forțelor strategice de descurajare ale Rusiei, inclusiv lansări de rachete balistice și de croazieră menite să simuleze un atac nuclear.

Exercițiile strategice anuale Grom vor avea loc sâmbătă „sub supravegherea comandantului suprem al forțelor armate ruse, Vladimir Putin”, a anunțat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat. „Rachetele balistice și de croazieră vor fi lansate în cursul exercițiilor.”

Guvernele occidentale au avertizat că Rusia intenționează să organizeze exerciții nucleare strategice luna aceasta, mai degrabă decât la sfârșitul verii, așa cum este de obicei.

Exercițiile coincid cu ultima zi a exercițiilor militare ruse Allied Resolve din Belarus, pe fondul îngrijorării că Rusia pregătește o invazie a Ucrainei.

Exercițiile rusești vor „implica forțe și hardware aparținând Forțelor Aerospațiale, Districtului Militar de Sud, Forțelor Strategice de Rachete, Flotei de Nord și Flotei Mării Negre”, a mai spus ministerul.

“Un exercițiu programat al forțelor strategice de descurajare are ca scop verificarea pregătirii comenzilor militare și a echipajelor sistemelor de rachete, navelor de război și bombardierelor strategice pentru a-și îndeplini misiunile și verificarea fiabilității armelor forțelor strategice nucleare și convenționale”, a mai precizat instituția.

Într-o alertă postată pe Twitter, Agenția France Presse susține că efectivele masate de Rusia la granițele Ucrainei numără în prezent 149.000 de militari.

Forțele guvernamentale ucrainene și rebelii susținuți de ruși din estul țării au făcut schimb de noi acuzații de bombardamente și alte încălcări ale încetării focului, pe măsură ce tensiunile continuă să crească.

Agenția de știri rusă Interfax a raportat că autoproclamata republică rebelă Luhansk a raportat mai multe incidente cu focuri de mortiere în această dimineață.

Cu toate acestea, guvernul de la Kiev a răspuns, spunând că rebelii au tras de patru ori cu artilerie sau mortiere vineri.

Separat, armata ucraineană a precizat într-o declarație joi seara că nu intenționează să lanseze o ofensivă asupra pozițiilor rebelilor sau să bombardeze civilii și că vor „adera strict la acordurile de la Minsk și la normele dreptului internațional umanitar”.

„Acțiunile noastre sunt pur defensive”, a spus comandantul-șef al forțelor armate ale Ucrainei, general-locotenent Valeri Zalujni.

Ministrul german de externe Annalena Baerbock a spus că Grupul celor Şapte (G7) este pregătit să poarte „un dialog serios” cu Rusia.

Într-o declarație emisă înaintea conferinței cheie de securitate de vineri de la München, ea a spus că Berlinul și partenerii săi din grup – Canada, Franța, Italia, Japonia, Regatul Unit și SUA – vor folosi evenimentul pentru a „pentru a transmite un mesaj de unitate”.

„Suntem pregătiți pentru un dialog serios privind securitatea pentru toți”, a spus ea. Rusia nu este programată să participe la conferința anuală, care se desfășoară până duminică.

Președintele american va discuta astăzi cu liderii țărilor aliate din NATO, printre care și Klaus Iohannis, despre cele mai recente evoluții în criza ucraineană.

Un oficial de la Casa Albă a confirmat pentru The Guardian conferința dintre statele aliate..

“Președintele va vorbi mâine (vineri n.r.) după-amiază cu liderii transatlantici la un apel telefonic despre acumularea de trupe militare de către Rusia la granița cu Ucraina și eforturile noastre continue de a urmări detensionarea și diplomația”, a precizat oficialul.

Armata ucraineană spune că a înregistrat 60 de încălcări ale încetării focului de către separatiștii pro-ruși în ultimele 24 de ore, un soldat fiind rănit.

Într-un raport, armata a precizat că separatiștii au deschis focul asupra a peste 10 așezări, folosind artilerie grea, mortiere și un tanc.

Rusia a declarat că a început să retragă mai multe tancuri și alte vehicule blindate din zonele din apropierea graniței cu Ucraina, după ce a organizat exerciții militare.

„Un alt tren militar care transporta personal și echipament militar aparținând unităților armatei de tancuri din districtul militar de vest s-a întors la bazele permanente din regiunea Nijni Novgorod după ce a finalizat exercițiile programate”, a anunțat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, citat de Al Jazeera.

Separat, a spus că 10 avioane de război au fost retrase din peninsula anexată la Moscova.

Anterior, agenția de presă rusă Interfax relatase că mai multe unități de infanterie mecanizată care au participat la exerciții în Crimeea s-au întors la bazele lor, citând același minister.

Trupele s-au retras în regiunile Daghestan și Cecenia în urma exercițiilor, a raportat Interfax.