De ce nu este transferat, de fapt, Mircea Lucescu în străinătate. „Vorbim de o inimă la capăt de drum”

Starea de sănătate a lui Mircea Lucescu este într-o situație extrem de delicată, iar prognosticul rămâne rezervat, potrivit unui renumit medic cardiolog contactat de FANATIK. Acesta atrage atenția că inima este profund compromisă și nu mai reușește să susțină funcțiile vitale ale organismului, ceea ce reduce drastic opțiunile terapeutice disponibile.

Explicații medicale despre starea lui Mircea Lucescu și opțiunile de tratament în cazurile critice

Ultimele informații despre starea de sănătate a lui Mircea Lucescu au fost oferite de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat gravitatea situației. „Din păcate, este în stare critică. Se află la ATI, iar în ultimele 24-48 de ore starea sa s-a degradat din punct de vedere medical”, a declarat acesta, precizând că este dificil de făcut un prognostic clar.

Anterior, reprezentanții unității medicale au prezentat evoluția pacientului: „Sâmbătă, pe parcursul serii, pacientul a repetat aritmii cardiace importante, prompt tratate de către echipa de gardă din Secția de Cardiologie. Duminică, în cursul nopții, aritmiile au devenit severe și nu au mai răspuns la tratament. Starea pacientului s-a înrăutățit, necesitând transferul în Secția de Anestezie și Terapie Intensivă. În prezent, nu sunt elemente noi de evoluție. Vom reveni public dacă situația va impune acest lucru. Facem apel la respectul tuturor pentru intimitatea și demnitatea oricărui pacient internat în SUUB”, acestea fiind, de altfel, cele mai recente date oficiale transmise de Spitalul Universitar de Urgență București, unde acesta este internat.

Ce înseamnă, de fapt, „nu mai răspunde la tratament” în cazul lui Mircea Lucescu

În acest context tot mai îngrijorător, FANATIK a urmărit îndeaproape evoluția stării de sănătate a lui Mircea Lucescu și, pornind de la cele mai recente informații oficiale, a încercat să explice ce se ascunde, de fapt, în spatele formulării „nu mai răspunde la tratament”, care ridică numeroase semne de întrebare. Pentru a înțelege mai bine cât de gravă este situația fostului selecționer al României, redacția noastră a stat de vorbă cu medicul cardiolog Dan Tesloianu, care a oferit o serie de explicații clare despre mecanismele medicale din spatele acestui tablou critic.

Digi24.ro

Cum s-a transformat jefuirea unui camion cu KitKat dintr-o veste proastă într-o oportunitate de aur pentru comunicarea de criză

„Am văzut că s-a precizat că au reapărut aritmiile cardiace și, probabil, a apărut și o afectare neurologică importantă. Are în istoric un alt infarct, acum mulți ani, deci este o inimă cu leziuni coronariene multiple. Plus că este un cerc vicios, pentru că nu știm dacă angioplastia care i s-a făcut a rezolvat toată ischemia miocardică. Poate că cea realizată în urgență a rezolvat doar o parte, fiind leziuni multiple, bănuiesc dificil, dacă nu imposibil, de abordat în totalitate. E ca atunci când ai o haină cu foarte multe găuri. Una este să ai una-două găuri, le cârpești și ai haina cât de cât utilă. Alta este să fie mâncată peste tot de molii. Oricât de mult ai cârpi-o, se rupe în altă parte. Cam așa și aici”, sunt precizările făcute de specialistul în cardiologie pentru redacția noastră.

Digisport.ro

În direct la TV! Fabio Capello a spus lucrurilor pe nume, după moartea lui Mircea Lucescu

Prognostic rezervat în cazul lui Il Luce. Limitele intervențiilor

În continuarea analizei privind starea medicală a lui Mircea Lucescu, cardiologul a punctat și complexitatea cazului și riscurile asociate evoluției clinice, subliniind că este unul extrem de sever și dificil de gestionat. Acesta a descris mecanismele posibile din spatele complicațiilor apărute, precum și limitările intervențiilor medicale în astfel de situații critice, atrăgând atenția asupra unui prognostic rezervat și a dificultății transferului pacientului în afara țării.

„De aceea spun, probabil, că vorbim de o ischemie difuză, cu leziuni multiple și practic imposibil de abordat intervențional, care generează în continuare aceste tulburări de ritm. Din ce am înțeles eu, severe. În urma unei tulburări de ritm, este posibil să fi făcut un stop resuscitat, cu fenomene neurologice secundare, adică intrarea în această stare de comă, probabil vegetativă, ceea ce înseamnă că depinde efectiv, la momentul actual, de ventilator. Prognosticul este nefavorabil. Nu știu dacă transferul în altă țară l-ar ajuta în mod deosebit. Și, mai important, nu știu dacă este transportabil. Pentru că, pentru a fi transportabil, trebuie să fie cât de cât stabil. Adică îl omori mai repede.

Înțeleg și dorința familiei de a încerca orice. Dar hotărârea pertinentă o poate lua medicul anestezist sau medicii anesteziști care îl supraveghează. Transferul în altă țară presupune un transport cu avionul sau terestru, cu ambulanța, care durează mult mai mult. Ori nu poți transporta un pacient care riscă, în orice moment, să intre din nou în stop. Un transfer durează câteva ore: până îl duci la avion, până îl urci în avion, până ajunge avionul. Adică nu e ca și cum l-ai teleporta. Durează două-trei ore”, a completat Tesloianu, în exclusivitate, pentru FANATIK.

Rolul defibrilatorului în aritmiile severe și limitele sale în cazul unui cord grav afectat

De asemenea, în discuție a fost adus și rolul defibrilatorului, iar cadru medical specializat în afecțiuni cardiace a detaliat atât utilitatea acestuia în controlul aritmiilor severe, cât și limitele pe care le are în cazul unui cord profund afectat. Acesta a clarificat că eficiența intervenției depinde direct de starea inimii și de frecvența episoadelor de instabilitate electrică: „Defibrilatorul despre care s-a spus că i s-a montat ar fi trebuit să-l protejeze sau să-l ajute în contextul acestor aritmii. Dacă pacientul face aritmie, aparatul descarcă niște șocuri. Însă, sunt situații când aritmiile apar din minut în minut sau din cinci în cinci minute, atunci defibrilatorul poate, la un moment dat, să genereze o stare de rău, descărcând continuu șocuri.

În plus, nu toate șocurile sunt eficiente pe o inimă foarte sever afectată. Probabil că vorbim de o inimă cu o contractilitate slabă, practic, deși sună neplăcut, la capăt de drum. Mai exact, inima nu mai poate. Aritmia malignă ventriculară este o formă de deces. Un om moare în momentul în care inima se oprește. Cea mai frecventă cauză de oprire cardiacă este o aritmie ventriculară malignă, adică o tahicardie ventriculară sau fibrilație ventriculară, iar inima nu mai bate”.

Tratament în cazurile severe ca ale lui Mircea Lucerscu: soluții „eroice” și limite reale ale medicinei

În ceea ce privește opțiunile de tratament disponibile în cazurile critice, specialistul în cardiologie a enumerat mai multe soluții considerate „eroice”, însă aplicarea lor depinde în mod esențial de stabilitatea pacientului și de posibilitatea reală de recuperare. Acesta a atras atenția că fiecare intervenție trebuie evaluată cu maximă prudență, în funcție de raportul dintre riscuri și beneficii, mai ales atunci când funcția cardiacă este sever compromisă.

„Se pot încerca tot felul de soluții eroice: pompă de contrapulsație aortică, dispozitive externe care să contribuie la creșterea contractilității. Dar, pentru a se face așa ceva, pacientul trebuie să fie cât de cât stabil. De altfel, aceste proceduri se pot face și în România, nu trebuie neapărat transferat în altă țară. Însă important este, de asemenea, să apreciezi dacă există șanse de rezultat. Nu are rost să faci o manevră foarte riscantă în sine, atât timp cât estimezi că rezultatul nu va exista. Trebuie să înțelegem că inima este o pompă. În momentul în care această pompă nu mai poate, este foarte, foarte greu să mai susții viața. Categoric, se încearcă suport inotrop, adică medicamente care stimulează contractilitatea, dar pe un mușchi cardiac epuizat, orice tratament poate avea riscurile lui. Inclusiv tratamentul poate induce aritmii”, a mai menționat, pentru FANATIK, Dan Tesloianu.

Mircea Lucescu, în stare critică. Explicațiile medicului despre deciziile dificile și prognostic

În situații medicale extrem de delicate, precum cea a fostului antrenor al Naționalei României, discuția ajunge inevitabil și în zona deciziilor etice și a responsabilității familiale, mai ales atunci când evoluția pacientului este critică și imprevizibilă. Tesloianu admite că astfel de cazuri ridică probleme complexe atât din punct de vedere moral, cât și legislativ, în absența unui cadru clar care să reglementeze deciziile privind continuarea sau limitarea tratamentului.

„Decizia cu privire la ce se va face mai departe este în mâna familiei. Iar dacă ne raportăm la o posibilă hotărâre de deconectare, este și mai dificil de luat. În România nici nu există, față de alte țări, o legislație clară în acest sens. Ca medic, fără discuție, nu poți lua această decizie. Și în cazul familiei, chestiunea este relativă. Poți avea unu, doi, trei copii, o soție. Întrebarea este: cine ia decizia? Pentru că poate un copil decide, iar altul să spună: „l-ai omorât pe tata”. Nu avem o legislație foarte clară, din păcate, iar acest lucru nu este în favoarea nici a medicului, nici a pacientului.

Eu mă aștept, dar îmi doresc să mă înșel, ca în cursul zilei de astăzi sau mâine dimineață să avem și o veste nu foarte plăcută, din ceea ce citesc în presă, repet, plecând de la expresia „nu răspunde la tratament”. Expresia „nu răspunde la tratament”, ca să fim corecți, nu face decât să prefigureze consecințele acestei situații. Adică, dacă nu răspunzi la tratament, înseamnă că șansele tale tind spre zero”, sunt concluziile cardiologul.