Vosganian şi Videanu, urmăriţi penal de DIICOT? Vezi cum de s-a ajuns aici

Procurorii DIICOT cer avizele pentru începerea urmăririi penale a ministrului Economiei Varujan Vosganian şi a fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, în dosarul privind Romgaz şi pe omul de afaceri Ioan Niculae, patronul grupului de firme Interagro, care ar fi primit gaze la preţuri preferenţiale.

Cei doi sunt acuzaţi de complot şi subminarea economiei naţionale. Cererile de avizare a începerii urmăririi penale au fost înaintate Senatului, în cazul lui Vosganian, care este senator, şi Preşedinţiei, în cazul lui Videanu, ca fost ministru.

Procurorii DIICOT susţin că Varujan Vosganian, în perioada decembrie 2006-decembrie 2008, pe când era ministru al Economiei în guvernul Tăriceanu, şi Adriean Videanu, în perioada decembrie 2008-septembrie 2010, pe când era ministru al Economiei în guvernul Boc, “au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr 6 ordine, respectiv trei Memorandumuri, în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către învinuitul IOAN NICULAEşi au utilizat SNGN ROMGAZ SA (unitate naţională de interes strategic) în interesul privat al SC INTERAGRO SA, acordând discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către SC INTERAGRO SA, peste plafoanele practicate de SNGN ROMGAZ SA, precum şi gaze naturale doar din producţia internă, cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care SC INTERAGRO SA înregistra debite mari la plata gazelor consumate, cauzând un prejudiciu de  aproximativ 130 milioane USD”.

Vosganian şi Videanu au aprobat aceste acte normative în condiţiile în care Interagro avea o datorie reprezentând aproximativ 70% din bugetul anual al Romgaz. Au fost “grav afectate principalele activităţi ale SNGN ROMGAZ SA, societatea naţională fiind transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale”.

Prin activitatea celor doi miniştri şi prin vânzarea preferenţială de gaze către Interagro, firma respectivă “a fost plasată într-o veritabilă poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale”, susţin procurorii. Prin acest fapt, “s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României”, mai arată procurorii.

Afectarea activităţii Romgaz prin favorizarea Interagro s-a concretizat prin “alocarea unor resurse din bugetul public şi care erau la dispoziţia unei societăţi naţionale ce activează într-o ramură economică strategică, pentru un interes particular, deşi raţiunea legii este ca aceste resurse să servească la acoperirea riscului pentru economie şi populaţie şi să le protejeze faţă de o eventuală situaţie de criză energetică, activitate de natură să submineze economia naţională, prin starea permanentă de pericol în care a fost pus Sistemul Energetic Naţional”.

Romgaz a livrat în acest mod către Interagro gaze de producţie internă în valoare de circa 500 de milioane de dolari, din care 92 de milioane de dolari au reprezentat valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.

Pentru a ancheta mai în profunzime aceste fapte, procurorii DIICOT au cerut avizele pentru a-i urmări penal pe cei doi politicieni.

Digisport.ro

Cum l-a numit Anamaria Prodan pe Ronald Gavril: impresara nu s-a ferit să spună cum îl strigă pe boxer

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, pentru gândul: “Această sintagmă de subminare a economiei este specifică perioadei comuniste”

Fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu, sub mandatul căruia ar fi început favorizarea milionarului Ioan Niculae şi a companiei sale, Interagro, a explicat pentru gândul că nu îşi aminteşte toate actele care s-ai semnat pentru Romgaz, dar că exclude posibilitatea ca acestea să nu fi avut toate avizele necesare.

“Nu pot să-mi aduc aminte de numărul de ordine şi memorandumuri, nu ştiu dacă toate au fost adoptate în perioada în care eram eu prim-ministru. Este puţin probabil ca astfel de decizii importante să se ia fără ca toate structurile care participă la avizarea lor să nu sesizeze dacă ar fi cazuri de favorizare a unei companii sau a unei persoane”, a declarat Tăriceanu pentru gândul.

“Această sintagmă de subminare a economiei naţionale este specifică perioadei în care comuniştii încercau să aducă acuzaţii extrem de grave celor persecutaţi politic, pentru a primi ani grei de puşcărie”, a mai spus fostul premier liberal.

40 de persoane, urmărite penal în dosarul Niculae-Romgaz

În ianuarie 2012, procurorii DIICOT au început urmărirea penală faţă de 40 de persoane, funcţionari publici cu funcţii de conducere din cadrul Romgaz, Ministerului Economiei şi Comerţului, Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), inclusiv faţă de milionarul Ioan Niculae şi a companiei sale, Interagro.

Aceştia au fost învinuiţi că au prejudiciat statul cu aproximativ 130 de milioane de dolari, prin faptul că firma lui Niculae a contractat cantităţi considerabile de gaze naturale, la preţuri mult diminuate faţă de cele practicate de SNGN ROMGAZ SA, obţinerea de gaze naturale doar din producţia internă, cu eludarea reglementărilor legale în materie precum şi menţinerea facilităţilor acordate societatii, în condiţiile în care înregistra datorii semnificative la plata gazelor furnizate.

Procurorii DIICOT au susţinut atunci că Niculae îşi crease o reţea de influenţă la nivelul ministerului Economiei, prin care obţinea avantaje economice. Funcţionarii incomozi sau care nu se conformau ordinelor venite din partea afaceristului erau eliminaţi din funcţii.

Cum au ajuns Niculae, Vosganian şi Videanu să submineze economia naţională

Definiţia de “consumator întreruptibil”, sub umbrela căreia a intrat şi firma Interagro, şi în baza căreia o firmă putea obţine gaz la preţ redus de la Romgaz, a fost introdusă printr-un ordin de ministru iniţiat de Codruţ Şereş în 2006 şi menţinut pe vremea mandatului lui Varujan Vosganian, a arătat gândul în 2012.

Consumatorul întreruptibil este o firmă care “poate contribui decisiv la menţinerea funcţionării în deplină siguranţă a Sistemului naţional de transport al gazelor naturale şi a sistemelor de distribuţie, prin acceptarea reducerii consumului, până la oprire”. Firma respectivă trebuia să îndeplinească unele condiţii, printre care să aibă un consum orar constant de gaze de 30.000 de metri cubi, în intervalul octombrie-martie şi să îşi poată întrerupe activitatea în maximum 24 de ore, fără să-i fie afectată securitatea.

Un astfel de consumator, aşa cum era şi Interagro, primea de la Romgaz un “coş” de gaze format din gaz de producţie internă şi gaz de import, într-o cotă procentuală prestabilită. Compoziţia “coşului” de gaze trebuia să fie identică pentru toţi consumatorii “intreruptibili”.

În 2009, printr-un memorandum promovat de ministrul PDL al Economiei, Adriean Videanu, şi care s-a transformat în Ordonanţa de Urgenţă 54/2009, aprobată prin lege de Parlament, legea s-a modificat şi a devenit mult mai laxă.

Astfel, motivând că dificultăţile pe care criza economică le pune marilor consumatori sunt foarte mari, legea modifică structura “coşului” de gaze şi a stabilit că “intreruptibilii” precum Interagro vor primi doar gaze de producţie internă, care sunt mult mai ieftine decât cele de import. Mai mult, legea modifică şi definiţia “consumatorului intreruptibil”, acesta putând fi o firmă care are consum orar constant de minimum 5.000 de metri cubi în perioada ocotmbrie-martie.

Legea promovată de PDL s-a aplicat în perioada iunie 2009-octombrie 2010 şi nu se putea aplica firmelor care aveau datorii la plata gazelor.

Potrivit oficialilor din Ministerul Economiei, decizia a fost luată pe fondul scăderii consumului constant de gaze care s-a constatat în urma evaluărilor. O închidere a companiilor consumatoare de tipul celei a lui Niculae ar fi avut drept consecinţă scăderea cu apoape 40% a cifrei de afaceri a Romgaz, în condiţiile în care societatea are nevoie de un consum constant neavând capacitate de stocare, susţin aceleaşi surse.

Surse familiarizate cu domeniul gazelor au confirmat însă pentru gândul că datoriile pe care Interagro le avea la stat au fost eşalonate în 2008, ceea ce înseamnă că societatea nu era asimilată unui datornic. Acelaşi lucru îl susţine şi miliardarul Ioan Niculae.

O altă sursă, din fosta conducere a Ministerului Economiei, a precizat pentru gândul că acuzaţia procurorilor DIICOT ar putea să vizeze modul în care Interagro a folosit gazul oferit de stat la preţ redus. Structura “coşului de gaze” era stabilită de autoritatea din domeniul gazelor şi nu putea fi modificată, pentru că ar fi avantajat ilegal consumatorul (proporţia de gaze interne şi gaze de import trebuia să fie aceeaşi pentru toţi consumatorii).

Ioan Niculae a recunoscut, conform Mediafax, că în perioada 2009-2010, necesarul de gaze pentru combinatele pe care le deţinea a fost acoperit în proporţie de 55% cu gaz de producţie internă, iar restul din import. El a ales însă să folosească doar gazul românesc, pentru că era mai ieftin, şi a suspendat activitatea a trei dintre cele şase combinate de îngrăşăminte pe care le deţinea.

Sursa: Gîndul