21 de presupuși ofițeri de informații, dintre care se crede că 13 sunt încă activi, au fost identificați de Maria Georgieva, Ali Fegan și Axel Gordh Humlesjö, jurnaliști ai emisiunii suedeze ”Uppdrag Granskning” (”Datoria de a examina”), difuzată pe canalul public Sveriges Television (SVT).
Totul cu ajutorul Dossier Center, ONG-ul fondat de Mihail Hodorkovski, om de afaceri și opozant al președintelui rus Vladimir Putin. Fost președinte al grupului petrolier rus Iukos, Hodorkovski a fost arestat în 2003, împreună cu principalul său asociat, cei doi fiind condamnați opt ani de închisoare.
În 2010, cei doi au primit pedepse de 14 ani cu închisoarea. Acuzațiile, evaziune fiscală, spălare de bani, furt de petrol și escrocherie, au fost controversate, unele voci denunțând persecuții politice ale Kremlinului. În 2013, Mihail Hodorkovski, cândva cel mai bogat om din Rusia, a fost eliberat în urma unui decret semnat chiar de Vladimir Putin, ulterior devenind un critic fervent al acestuia.
14 din acești spioni, care lucrează toți la ambasada rusă din Stockholm, aparțin Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse (SVR). Moștenitor al primei direcții generale a KGB, responsabilă pe atunci de spionajul politic în afara granițelor URSS, SVR îndeplinește cele mai ”subtile” misiuni.
Ofițerii de informații ai SVR identificați de ”Uppdrag Granskning” din Suedia sunt: Anton Konovalenko, Evgheni Umerenko, Mihail Kisselev, Lev Efimov, Serghei Mikhalev, Tatiana Umerenko – singura femeie de pe listă -, Kirill Yoskevich, Dmitri Abdulin, Evgheni Zenikov, Alexandru Khramov, Constantin Chentsov, Mihail Dubrovski, Pavel Mavrin și Vladimir Komarov.
Alte cinci persoane (Alexander Alekseenkov, Andrei Prokopiev, Nikolai Banatov și Vitaly Stanevka) lucrează pentru Direcția Generală de Informații (GU sau GRU) a Forțelor Armate ale Federației Ruse. Acest serviciu de informații militare rusești desfășoară cele mai periculoase și ilegale operațiuni în străinătate în numele Moscovei, cum ar fi otrăvirea fostului spion rus dublu Serghei Skripal și a fiicei sale, Iulia, în 2018. Sau distrugerea depozitelor de arme din Cehia și Bulgaria. De asemenea, GRU este suspectat de ingerință în alegerile prezidențiale americane din 2016.
Doar un singur ofițer, Andrei Gurov, lucrează pentru Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB). Deși FSB este principalul serviciu național de informații, acesta poate desfășura operațiuni în afara Rusiei, în special în fostele republici sovietice. Oficial, pentru a combate terorismul, traficul de droguri și crima organizată, scrie Korii.
Neoficial, pentru a viza adversarii liderului de la Kremlin, Vladimir și pentru a sprijini forțele pro-ruse din străinătate, de exemplu în Republica Moldova. FSB este, de asemenea, ținut responsabil pentru otrăvirea principalului opozant al lui Putin, Alexei Navalnîi, în 2020.
Afilierea unui ultim spion, Vladimir Lyapin, rămâne necunoscută. Nu mai puțin de o treime dintre diplomații ruși staționați în țările nordice (Suedia, Danemarca, Norvegia, Finlanda) sunt de fapt ofițeri de informații, potrivit serviciilor de contraspionaj ale acestor diferite state. Suedia, ca și alte țări europene, expulzează în mod regulat „diplomații” ruși care sunt prea curioși.
Până la o treime dintre angajații ambasadei Rusiei la Helsinki sunt agenți de informații deghizați, potrivit unui raport al unității de investigație a Societății finlandeze de radiodifuziune. Raportul a fost realizat de radiodifuzorii nordici, iar concluziile sale au fost confirmate de Serviciul de Securitate și Informații (Supo), care, într-un raport separat, a confirmat o creștere a spionajului rusesc anul trecut.
Serviciile de informații rusești și-au văzut activitățile slăbite „considerabil”, în special din cauza expulzărilor și a refuzului de acordare a vizelor, se arată în raport. Numărul ofițerilor de informații ruși care operează în Finlanda ar fi scăzut la aproximativ jumătate până în 2022.
Principala metodă a serviciilor de informații externe rusești este „activitatea de informații personală țintită, pe termen lung, sub acoperire diplomatică”, nu numai în Finlanda, ci și în întreaga lume, a declarat Mikko Porvali, inspector-șef al Supo. Se estimează că serviciile de informații externe ale Rusiei au între 13.000 și 15.000 de angajați.
Multe țări nordice au expulzat recent diplomați ruși și au făcut publice aceste cifre. Finlanda este în mod tradițional mai discretă în ceea ce privește măsurile sale, iar autoritățile nu au dezvăluit câți diplomați ruși au fost invitați să plece sau au avut permisiunea să rămână în țară.