Confruntat cu presiunea în creştere din partea administraţiei Trump, atacurile opoziţiei interne şi oboseala opiniei publice, Volodimir Zelenski pare să fi acceptat organizarea de alegeri prezidențiale în Ucraina în următoarele luni. Potrivit Financial Times, care citează surse ucrainene şi europene familiarizate cu această chestiune, liderul de la Kiev urmează să anunţe calendarul electoral pe 24 februarie, când se împlinesc patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina.
Oficialii occidentali spun că planul evidențiază dorința lui Zelenski de a-și maximiza șansele de realegere, oferindu-i în același timp asigurări lui Donald Trump că regimul de la Kiev nu tergiversează semnarea un eventual acord de pace. Persoane din anturajul liderului de la Kiev au declarat că preşedintele și echipa sa i-au transmis administrației Trump că sunt deschiși unui calendar extrem de rapid, în ciuda dificultăților logistice implicate de organizarea alegerilor în timp de război.
Atât alegerile prezidenţiale, cât şi un referendum privind un eventual acord de pace cu Rusia ar urma să fie organizate până pe 15 mai, în caz contrar Kievul riscând să piardă garanțiile de securitate oferite de SUA, mai spun sursele. „Organizarea de alegeri ar marca o schimbare politică dramatică pentru un președinte care a susținut în repetate rânduri că astfel de scrutinuri sunt imposibile atât timp cât țara rămâne sub legea marțială, milioane de ucraineni sunt strămutați și aproximativ 20% din țară se află sub ocupație rusă”, scriu analiştii de la Financial Times. Coform calendarului constituţional, alegerile prezidenţiale la termen în Ucraina ar fi trebuit să fie organizate pe 31 martie 2024, însă din cauza războiului ele au fost amânate pentru o perioadă de timp nedeterminată.
Experţii avertizează că această cronologie ar putea fi însă dată peste cap dacă Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii critice a Ucrainei, iar ofensiva terestră a ruşilor se intensifică. Putin a insistat că va continua să urmărească obiectivele sale maximaliste, inclusiv ocuparea Donbasului, dacă Kievul și Occidentul nu îi vor respecta cerințele, în ciuda faptului că Trump și trimisul său special, Steve Witkoff, susțin că îl consideră pe liderul rus pregătit să încheie un acord.
Conform calendarului de lucru, parlamentul Ucrainei ar urma să petreacă lunile martie și aprilie lucrând la modificările legislative necesare pentru a permite votul în condiții de război, în contextul în care legea marțială interzice Ucrainei să organizeze alegeri naționale în timp de război. Experții avertizează că un proces accelerat de pregătire a scrutinului ar însemna organizarea de alegeri în timp ce sute de mii de soldați sunt desfășurați pe linia frontului și milioane de ucraineni sunt strămutați, ceea ce ar pune sub semnul întrebării legitimitatea votului.
„Șase luni de pregătire în organizarea alegerilor reprezintă timpul minim”, spune Olha Aivazovska, președinta consiliului de administrație al OPORA, un think-tank cu sediul la Kiev care consiliază autoritățile cu privire la guvernarea democratică, legislația electorală și reforma parlamentară. „Un aspect crucial este că, fără un armistițiu, Rusia ar putea perturba cu ușurință procesul de votare. De exemplu, omniprezența dronelor rusești pune secțiile de votare din Ucraina în pericol”, adaugă ea.
Mulți politicieni sunt, de asemenea, împotriva organizării de alegeri înainte de realizarea unui acord de pace susținut de garanții solide de securitate, deoarece o astfel de mișcare este susceptibilă să exacerbeze diviziunile politice interne. „Competiția politică în timpul războiului este dificilă. Putem distruge țara din interior, iar acesta este obiectivul Rusiei”, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko, pentru Financial Times. Însă apropiați președintelui au declarat că acesta crede că nişte alegeri rapide ar fi cea mai bună șansă de a fi reales preşedinte al Ucrainei.