Fiecare angajat are dreptul la un concediu de cel puțin 21 de zile pe an, iar în cazul nu le folosește pe toate în anul respectiv, are dreptul să le utilizeze în următoarele 18 luni.
Astfel, zilele libere nefolosite în anul pe cale să se încheie pot fi luate până la jumătatea anului 2023, scrie Adevărul.
În cazurile încetării contractului de muncă, legislația îi obligă pe angajatori să ofere bani în schimbul zilelor de concediu neutilizate.
Prevederile Codului Muncii legate de concediile de odihnă se regăsesc în două articole ale acestui act normativ.
Primul dintre ele, articolul 144, se referă la intangibilitatea dreptului la concediu de odihnă:
„(1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor;
(2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.”
Efectuarea şi compensarea concediului de odihnă sunt reglementate de cele trei alineate ale articolului 146:
„(1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an;
(2) În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual;
(3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.”