Negocierile de luni din Belarus aduc măsuri dinspre partea rusă. La câteva ore după discuțiile cu delegația din Ucraina, Kremlinul anunță că marți, 8 martie, va înceta focul în mai multe orașe din statul vecin.
Măsura vine pentru a permite evacuarea civililor prin coridoare umanitare, transmite AFP, citată de Agerpres.
”Federaţia Rusă anunţă încetarea focului de la ora 10:00, ora Moscovei (07:00 GMT), pe 8 martie, pentru evacuarea civililor din Kiev, Sumî, Harkov, Cernigov şi Mariupol”, conform unei declaraţii a ministerului apărării de la Moscova.
Două depozite de petrol din orașele ucrainene Jîtomîr și Cerniahiv au fost în flăcări, luni seara, în urma atacurilor aeriene ale forțelor ruse.
”Două depozite de petrol din regiunea Jîtomîr au fost incendiate de lovituri aeriene. Potrivit Serviciului de Stat de Urgență, depozitele de petrol sunt cele din Jîtomîr și Cernihiv.
Incendiul a fost stins. Încă nu au fost raportate victime”, scrie publicația The Kyiv Independent, pe Twitter.
⚡️Two oil depots in Zhytomyr Oblast on fire after air strikes.
According to the State Emergency Service, the targeted oil depots are in Zhytomyr and Cherniahiv. The fire has been extinguished. No casualties have been reported yet.
Video: State Emergency Service of Ukraine pic.twitter.com/il97wfmMwI
— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 7, 2022
Statele Unite anunță că forțele invadatoare ruse nu au făcut niciun progres notabil în nordul și nord-estul Ucrainei în ultimele zile.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că trupele ruse au ocupat orașul Herson și acum încearcă să încercuiască Mariupol.
În continuare, Ucraina rămâne în controlul Mariupolului, locul a două coridoare umanitare care au eșuat în acest weekend.
După negocierile de luni din Belarus, oficialii de la Kiev cer discuții directe între Volodimir Zelenski și omologul său de la Moscova, Vladimir Putin.
Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de externe, a declarat că Ucraina doreşte discuţii directe între preşedinți. Conform oficialului, Kievul este conștient că Putin este persoana care ia deciziile la Kremlin, transmite Sky News.
”Ne dorim de multă vreme o conversaţie directă între preşedintele Ucrainei şi Vladimir Putin, pentru că înţelegem cu toţii că el este cel care ia deciziile finale, mai ales acum”, a spus Kuleba într-o emisiune TV.
“Președintele nostru nu se sperie de nimic, inclusiv de o întâlnire directă cu Putin”, a adăugat Kuleba.
”Dacă nici Putin nu se sperie, atunci să vină la întâlnire, să se așeze și să vorbească”, a mai adăugat șeful diplomației ucrainene.
La scurt timp după finalul negocierilor desfășurate luni în Belarus, oficialii de la Kremlin spun că o nouă întâlnire ar putea să aibă loc într-un viitor ”foarte, foarte apropiat”.
Anunțul a fost făcut la televiziunea de stat rusă de negociatorul rus Leonid Sluţki, relatează Reuters, citat de Agerpres.
”Următoarea rundă, a patra, se va desfăşura în Belarus în viitorul foarte, foarte apropiat”, a spus Sluţki, care a adăugat că nu va menționa deocamdată date exacte.
”Se va stabili, poate mâine”, s-a rezumat la a spune negociatorul rus.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se va adresa legislatorilor britanici marţi, la ora 17:00 GMT. Discursul către parlamentul Regatului Unit va fi transmis prin legătură video.
Despre acest eveniment important, preşedintele Camerei comunelor, Lindsay Hoyle, a declarat: ”Fiecare parlamentar vrea să audă direct de la preşedinte, care ne va vorbi live din Ucraina, aşa încât aceasta este o oportunitate importantă pentru Cameră.”
Oficialii SUA au anunțat luni că trimit încă 500 de soldaţi pentru a-şi întări prezenţa în Europa. Conform dpa, citată de Agerpres, soldaţii vor fi trimişi în Germania, Grecia, Polonia şi România.
Un înalt oficial din Departamentul Apărării a afirmat într-un briefing de presă telefonic că ei vor avea mai multe misiuni, printre care și apărarea spaţiului aerian al NATO.
Conform sursei citate, desfăşurarea nu a fost determinată de recentele evoluţii legate de invazia rusă din Ucraina. SUA au desfăşurat în ultimele săptămâni mii de soldaţi suplimentari în Europa. Astfel, aproximativ 100.000 de militari americani se află permanent sau temporar pe continent.
Președintele american Joe Biden a avut astăzi un apel video cu premierul britanic Boris Johnson, cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron despre războiul aflat în desfășurare în Ucraina.
“Președintele Joseph R. Biden, Jr. a susținut astăzi un apel video securizat cu președintele Emmanuel Macron al Franței, cancelarul Olaf Scholz al Germaniei și prim-ministrul Boris Johnson al Regatului Unit.
Liderii și-au afirmat hotărârea de a continua creșterea sancțiunilor asupra Rusiei pentru invazia sa neprovocată și nejustificată a Ucrainei.
Ei și-au subliniat, de asemenea, angajamentul de a continua să ofere Ucrainei asistență de securitate, economică și umanitară.
În plus, ei au discutat despre angajamentele lor recente cu președinții ucrainean și rus”, se arată într-un rezumat al conversației oferit de biroul de presă de la Casa Albă.
La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că “agresiunea inacceptabilă” împotriva Ucrainei trebuie respinsă “cu toate posibilităţile pe care le avem la dispoziţie”.
“Acum trebuie să sperăm că poziţia noastră clară, sancţiunile noastre (…) produc o impresie şi acest lucru creează un pic de spaţiu pentru eforturi diplomatice”, a spus Scholz.
“Fiecare zi, fiecare oră contează, trebuie să împiedicăm continuarea acestei vărsări de sânge”, a adăugat el.
Purtătorul de cuvânt guvernamental Steffen Hebestreit a menţionat că cei patru lideri au convenit că “protejarea populaţiei civile trebuie să aibă cea mai mare prioritate şi Rusiei i se cere din nou să înceteze imediat atacul asupra Ucrainei, care este contrar dreptului internaţional, şi să-şi retragă complet trupele”.
Anunțul a fost făcut de Forțele Armate ale Ucrainei într-o postare pe Facebook.
“Primii voluntari ai Legiunii Internaționale de Apărare Teritorială a Ucrainei se află deja pe poziții la periferia Kievului.
Voluntari din SUA, Marea Britanie, Suedia, Lituania, Mexic și chiar India”, se arată în postarea armatei ucrainene.
Ce-a de a treia întâlnire a echipelor de negociatori din Ucraina și Rusia a luat sfârșit după mai puțin de patru ore.
Potrivit părții ucrainene, progresele nu au fost semnificative.
“A treia rundă de negocieri s-a încheiat. Există mici evoluții pozitive în îmbunătățirea logisticii coridoarelor umanitare… Au continuat consultările intensive asupra blocului politic de bază al reglementărilor, alături de încetarea focului și garanții de securitate”, a postat pe Twitter consilierul prezidențial Mihailo Podoliak.
Un consilier de la Kremlin a spus că discuțiile din Belarus „nu au fost la înălțimea așteptărilor noastre”, în remarci difuzate de televiziunea rusă.
Ambele părți spun că discuțiile vor continua.
Negociatorul rus Leonid Slutski a spus că o nouă rundă de discuții va avea loc în curând, dar nu a oferit o dată exactă.
„Următoarea, a patra, rundă va avea loc în Belarus în viitorul foarte, foarte apropiat”, a declarat Slutski la televiziunea de stat rusă.
„Nu voi avansa încă data exactă. Va fi stabilit, poate mâine.”
Infrastructura din Ucraina a suferit daune de aproximativ 10 miliarde de dolari de când Rusia a invadat țara, a declarat luni ministrul infrastructurii, Oleksander Kubrakov.
Majoritatea structurilor [avariate] vor fi reparate într-un an, iar cele mai dificile în doi ani, a precizat ministrul, care a mai spus că datele erau de duminică.
Rusia a angajat „aproape 100%” din puterea de luptă care a fost comasată la granița cu Ucraina și în Belarus, potrivit unui înalt oficial american al apărării.
De asemenea, Rusia a lansat peste 625 de rachete împotriva Ucrainei, a precizat aceeași sursă.
Oficialul a spus că, deși spațiul aerian de deasupra Ucrainei este încă contestat, SUA evaluează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski are la dispoziție „marea majoritate a aeronavelor sale”, precum și arme sol-aer pentru a apăra spațiul aerian ucrainean.
Declarația a fost făcută de negociatorului șef al Rusiei, Vladimir Medinsky. Acesta a precizat înainte de întâlnirea cu delegația Ucrainei că cele două părți vor discuta „aceleași probleme, reglementări politice, probleme umanitare internaționale și soluții militare” ca în cadrul discuțiilor de săptămâna trecută.
„Vom încerca din nou” să discutăm despre rutele de evacuare cu partea ucraineană, a spus Medinsky, deplângând eșecul acestora săptămâna trecută.
Potrivit televiziunii de stat Rusia 24, citată de CNN, discuțiile dintre cele două delegații sunt în curs. Primele două runde de negocieri nu au dat rezultate tangibile.
Ministrul de finanțe al Ungariei, Mihaly Varga, a declarat că guvernul său nu va sprijini nicio sancțiune asupra energiei importate din Rusia.
Într-un videoclip postat luni pe Facebook, el a vorbit despre daunele substanțiale pe care sancțiunile existente împotriva Rusiei le-au avut asupra economiei țării sale.
„Cei care cer extinderea sancțiunilor, vor ca poporul maghiar să plătească prețul războiului”, a spus Mihaly Varga, relatează CNN.
Statele membre ale blocului comunitar s-au pus luni de acord asupra demarării procesului în urma căruia Georgia, Republica Moldova și Ucraina ar urma să adere în viitor la Uniunea Europeană.
Cele trei state au depus formal cererile de aderare la Uniunea Europeană în cursul săptămânii trecute. Aderarea implică un proces lung și laborios, iar decizia de luni nu înseamnă deschiderea unei proceduri speciale, a precizat Parlamentul European.
Mai multe detalii despre decizia statelor membre UE AICI.
Germania respinge embargoul european propus asupra importurilor de petrol din Rusia.
Cancelarul Scholz a spus că “preferă să se concentreze pe presiunea ‘durabilă’ asupra Moscovei, care nu ar impune o povară prea grea germanilor”, scrie publicația The Kyiv Independent, pe Twitter.
Cu doar câteva ore în urmă, președintele Ucrainei a cerut marilor lideri impunerea unui embargo comercial internațional asupra Rusiei și refuzarea oferirii de bani unui stat terorist.
Cel puțin 13 civili au murit într-un atac aerian asupra fabricii de pâine din regiunea Kiev, au anunțat serviciile locale de urgență într-un comunicat online, scrie Reuters.
Cinci persoane au fost salvate.
Există, însă, posibilitatea să fie mai multe victime, deoarece se crede că aproximativ 30 de persoane se aflau în fabrică la momentul atacului.
Volodimir Zelenski cere un nou set de sancțiuni pentru Rusia. Acesta îi îndeamnă pe marii lideri să impună un embargo comercial internațional asupra Rusiei.
Într-o postare pe pagina sa oficială de Facebook, președintele ucrainean a făcut, luni, 7 martie, noi declarații cu privire la situația actuală.
Acesta este de părere că produsele petroliere și gazele rusești trebuie refuzate și îndeamnă comunitatea internațională să nu mai ofere bani unui stat terorist.
“Dacă nu aderă la regulile civilizate, atunci ar trebui să nu mai primească bunuri şi servicii din partea civilizaţiei. Să fie hrăniţi de război. Comunitatea internaţională trebuie să acţioneze decisiv”, a precizat acesta.
Întreaga declarație a lui Volodimir Zelenski poate fi citită AICI.
Ambasadorul Marii Britanii în Ucraina a părăsit țara din cauza „situației grave de securitate”, a declarat ministrul de externe Liz Truss.
La începutul invaziei, ambasadorul Melinda Simmons și un personal redus al ambasadei s-au mutat din capitala Kiev la Lviv, în vestul Ucrainei, unde amenințarea era considerată mai puțin acută.
Într-o declarație în fața Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Comunelor, Truss a spus că toate misiunile diplomatice ale Regatului Unit din țară s-au închis acum.
Consiliul de Securitate al ONU va organiza luni o reuniune pentru a discuta despre deteriorarea situaţiei umanitare din Ucraina, au declarat diplomaţii.
Peste 1,7 milioane de ucraineni care fug de invazia Rusiei au trecut până acum în Europa Centrală, a declarat agenția Națiunilor Unite pentru refugiați, în timp ce alte mii au trecut peste granițe.
Biroul ONU pentru drepturile omului a anunțat că cel puțin 406 civili, inclusiv 27 de copii, au murit și 801 au fost răniți de la invazia Rusiei.
Cifrele adevărate sunt aproape sigur mult mai mari, au subliniat monitorii ONU, observând că luptele au întârziat fluxurile de informații din zonele cu ostilități intense, inclusiv Volnovakha, un oraș la nord de orașul asediat Mariupol, unde s-au raportat sute de victime.
Agențiile de presă locale, citat de CNN, relatează că delegația ucraineană a sosit în Belarus pentru a treia rundă de discuții – după ce două ședințe anterioare nu au reușit să facă niciun progres către pace.
Se pare că subiectul discuțiilor va fi din nou axat pe coridoarele umanitare – pentru a permite civililor ucraineni să scape de acțiunile militare, în timp ce continuă bombardamentele rusești grele asupra centrelor orașelor din sudul și estul țării.
O încercare anterioară de a stabili coridoare umanitare sâmbătă a eșuat după ce nu a fost respectată încetarea focului.
Cererea Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană va fi discutată în „zilele următoare”, a anunțat luni președintele Consiliului European, Charles Michel, într-un tweet.
„UE este ferm de partea Ucrainei în eforturile de a atenua suferințele umanitare provocate de agresiunea Rusiei și de a asigura securitatea nucleară”, a adăugat Michel. „Solidaritatea, prietenia și asistența fără precedent a UE pentru Ucraina sunt de neclintit.”
Între timp, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a postat și el pe Twitter despre apelul său cu Michel.
„S-a discutat despre amenințarea la adresa instalațiilor nucleare, bombardarea infrastructurii civile și critice. Trebuie să oprim asta. A ridicat problema apartenenței Ucrainei la UE. Poporul Ucrainei merită asta. Opriți Rusia.”
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că întreprinderile vor fi scutite de la plata taxelor pentru angajații care sunt recrutați în armată sau care servesc în forțele teritoriale de apărare ale națiunii, încercând să ofere un impuls economiei afectate de invazia rusă.
El a mai anunțat că oamenii care locuiesc în zonele în care au loc ostilități vor fi scutiți de impozitele pe teren și nu vor trebui să plătească chirie pentru folosirea terenurilor de stat sau comunale.
Chiar dacă țara sa luptă pentru supraviețuirea ei, el a spus că este important să privim spre viitor și a adăugat că guvernul său „lucrează deja la cum să restabilească statul după victorie”.
Scopul, a spus el, a fost de a da „tărie țării în timp ce luptăm”.
El a spus că a fost creat un pachet special de sprijin pentru afaceri și că toate măsurile anunțate luni vor fi în vigoare cât timp țara este sub legea marțială și cel puțin un an după aceea.
„Plata impozitelor pentru toate întreprinderile care nu le pot plăti este amânată”, a spus el, menționând că aceasta este prima parte a unui pachet de ajutor mai amplu.
„Toți liderii guvernului central au o sarcină clară: să dezvolte un sistem de acțiune, astfel încât recuperarea Ucrainei să fie rapidă și concentrată doar asupra oamenilor”, a spus el.
Rusia a declarat Ucrainei că este pregătită să oprească operațiunile militare „într-o clipă” dacă Kievul îndeplinește o listă de condiții, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Potrivit lui Dmitri Peskov, Moscova cere Ucrainei să înceteze acțiunile militare, să-și schimbe constituția pentru a consacra neutralitatea, să recunoască Crimeea ca teritoriu rus și să recunoască republicile separatiste Donețk și Lugansk ca state independente.
A fost cea mai explicită declarație a Rusiei de până acum dintre condițiile pe care vrea să le impună Ucrainei pentru a opri ceea ce ea numește „operațiune militară specială”, aflată acum în cea de a douăsprezecea zi.
Ucraina cunoștea condițiile, a spus Peskov într-un interviu telefonic pentru Reuters. „Și li s-a spus că toate acestea pot fi oprite într-o clipă.”
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a insistat că Rusia nu încearcă să emită alte pretenții teritoriale asupra Ucrainei și a spus că „nu este adevărat” că cere predarea Kievului.
“Chiar terminăm demilitarizarea Ucrainei. O vom termina. Dar principalul lucru este că Ucraina își încetează acțiunea militară. Ar trebui să-și oprească acțiunea militară și atunci nimeni nu va trage”, a spus el.
Prezentarea cererilor Rusiei a venit în timp ce delegațiile din Rusia și Ucraina se pregăteau să se întâlnească luni pentru a treia rundă de discuții menite să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Un oficial din ministerul apărării ruse a acuzat Kievul că nu respectă înțelegerile pentru crearea de coridoare umanitare în vederea evacuării civililor.
Agenția de presă Interfax îl citează pe Mihail Miznițev, șeful centrului de control al apărării naționale din Rusia, care spune că ”până la ora 13:00, partea ucraineană nu a îndeplinit nicio condiție pentru crearea de coridoare umanitare.”
Nu este clar dacă se referă la ora Moscovei sau la ora Kievului.
Oficialul UE Josep Borrell a declarat că UE ”trebuie să se pregătească pentru cinci milioane de refugiați” din Ucraina.
”Trebuie să fim pregătiți să primim cinci milioane de oameni. Ne amintim că în timpul crizei siriene din 2015 – 2016, am avut un influx de 1,5 milioane de refugiați. O să fie mult mai grav acum”, a afirmat Borrell.
Acesta spune că blocul comunitar trebuie să mobilizeze nu doar ajutor umanitar, ci și resurse pentru a susține țările de la graniță cu Ucraina, care primesc refugiați.
Cel mai mare impact al acestei migrații se resimte asupra Republicii Moldova, care a primit cel mai mare număr de refugiați raportat la populația țării.
Rusia masează trupe și resurse pentru a încercui orașul Dnipro, din centrul Ucrainei. Anunțul a fost făcut de Oleksii Danilov, secretar în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
”Comandamentul forțelor de ocupație ruse își mută atenția către sud, încercând să priveze Ucraina de acces la mările Neagră și Azov, scenariu despre care ei cred că va crea condiții pentru suprimarea rezistenței”, a afirmat Danilov.
”Inamicul nu renunță la ideea de a captura Kievul și pregătește resurse ca să încercuiască orașul Dnipro”, mai arată oficialul, care spune că planul Rusiei a fost să ”încercuiască marile orașe, să vlăguiască forțele armate ucrainene și să creeze o catastrofă umanitară pentru civili.”
Un comunicat transmis de către poliția din Irpin, oraș aflat la marginea Kievului, arată că în jur de 2.000 de civili au fost evacuați din oraș.
Totuși, poliția nu transmite și pe ce perioadă de timp s-a desfășurat evacuarea cetățenilor.
În cursul zilei de duminică, locuitorii orașului Irpin s-au văzut nevoiți să fugă din localitate sub tirul artileriei ruse.
Cea de-a treia rundă de negocieri între Ucraina și Rusia va avea loc începând cu ora 16:00, ora României. Informațiile au fost confirmate de către oficialii de la Kiev.
De asemenea, Serghei Lavrov, ministrul de externe rus, și Dmitro Kuleba, omologul său ucrainean, se vor întâlni joi la Ankara.
Întâlnirea vine pe fondul incursiunii continue a Rusiei în Ucraina.
Premierii Ungariei, Poloniei, Cehiei și Slovaciei se vor întâlni marți, la Londra, pentru a discuta situația războiului din Ucraina. Informația a fost relatată chiar de către Viktor Orban, prim-ministrul de la Budapesta.
Orban a ținut și să reitereze că guvernul Ungariei a dat un decret prin care se interzice transportul de arme către Ucraina din teritoriul maghiar.
SUA și alte state membre NATO au trimis, până în prezent, 17.000 de rachete anti-tanc și 2.000 de rachete Stinger anti-aeriene către forțele ucrainene.
Încă dinaintea invaziei ruse, cerurile Europei erau brăzdate de avioane ce transportau provizii și repoziționau trupele pe flancul estic al NATO. Aceste aeronave au fost folosite și pentru a duce armamentul la punctele de transfer, de unde pot fi transportate ulterior în Ucraina.
Odată ce invazia a început, 14 țări au trimis echipamente Ucrainei, unele dintre ele făcând asta de foarte puține ori de-a lungul ultimelor decenii.
”Cea mai mare parte” a unui pachet de asistență de securitate din partea SUA, în valoare de 350 de milioane de dolari, a ajuns deja la destinație, conform unui înalt oficial american, la doar o săptămână după ce a primit aprobare de la Casa Albă.
După ce în weekend a vizitat Republica Moldova, secretarul de stat american, Antony Blinken, începe săptămâna cu o vizită la Vilnius, în Lituania.
Acesta oferă garanții de securitate pentru Vilnius, dar și pentru celelalte două state baltice, Letonia și Estonia.
”Ne întărim capacitățile comune de apărare, astfel încât alături de aliați, suntem pregătiți”, a declarat secretarul de stat, care a adus în discuție și angajamentul SUA de a se implica activ în apărarea NATO.
”Vom apăra fiecare centimetru al teritoriului NATO dacă este atacat. Nimeni nu trebuie să aibă dubii în privința pregătirii noastre”, a afirnat Blinken.
În paralel, Gitanas Nauseda, președintele lituanian, a declarat că ”din păcate, situația securității din zona baltică reprezintă o îngrijorare majoră pentru noi și pentru restul lumii.”
Acesta spune că ”agresiunea nesăbuită a Rusiei împotriva Ucrainei dovedește încă o dată că este o problemă pe termen lung pentru securitatea Europei și a alianței.”
Nauseda spune că politica de descurajare nu mai e suficientă și că e nevoie de o ”apărare ofensivă”, prezicând că ”Putin nu se va opri în Ucraina dacă nu este oprit.”
”Este datoria noastră ca națiune să-i ajutăm pe ucraineni cu tot ceea ce putem. Iar prin asta chiar mă refer la tot ce putem oferi, dacă vrem să evităm Al Treilea Război Mondial. Alegerea e în mâinile noastre.”
Ziua de luni a sosit cu lupte crâncene desfășurate între nordul și vestul Kievului, conform oficialilor din capitală.
Se pare că trupele ruse au pornit ofensiva în mai multe zone, pentru a putea avansa către Kiev.
”Cu o furie extremă, inamicul distruge Bucea, Hostomel, Vorzel, Irpin. Omoară intenționat civili”, a declarat Vitali Kiltschko, primarul Kievului.
În toate cele patru districte au fost raportate focuri de armă, în timp ce civilii continuă să fugă din orașe.
”Facem tot ce e posibil pentru a susține orașul, pentru a crea o rezervă de alimente, medicamente și alte bunuri esențiale. Distribuim și oferim ajutoare celor care au mai mare nevoie de ele. Ajutor umanitar a fost trimis și în Cernihov”, a declarat edilul Kievului.
”Încercăm să livrăm și la Bucea și Hostomel. Am format convoaie umanitare pentru alte orașe. Capitala se pregătește pentru defensivă. Rugăm toți locuitorii Kievului să rămână calmi și să stea în case sau în adăposturi, dacă aud alarmele”, mai transmite Klitschko.
Primarul din Hostomel, Iuri Prilipko, a fost ucis în timp ce distribuia ajutoare locuitorilor orașului. Și alte două persoane ce se aflau alături de acesta au murit.
Trupele ruse continuă asaltul, în încercarea de a se apropia de orașul-port Nicolaev. Oficialii locali i-au avertizat pe cetățeni să rămână la adăpost.
Vitali Kim, guvernatorul regional, a transmis într-un mesaj pe Telegram că ”ne pregătim de ofensivă. Inamicul a pătruns în aeroportul nostru.”
Avertismentul asaltului vine la doar câteva ore după ce primarul Oleg Senchevici a declarat că orașul a fost lovit de rachete ruse în zorii zilei.
”În această dimineață, orașul întreg s-a trezit din cauza sunetelor atacului rușilor. La fel ca în restul Ucrainei, inamicul a țintit cu cinism către blocurile cu apartamente din oraș”, scria primarul.
O persoană ar fi murit și alte trei au fost rănite în urma bombardamentului.
Rusia este de acord cu propunerea lui Rafael Grossi, director general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, aceea de a fi organizată o întâlnire trilaterală alături de Ucraina, pentru a discuta despre securitatea facilităților nucleare în timpul războiului. Grossi a propus Cernobîlul ca loc de dezbatere în privința reactoarelor din Ucraina.
Totuși, Moscova are și o condiție, pe care a transmis-o prin intermediul lui Mihail Ulianov, ambasadorul Rusiei la AIEA.
”Rusia susține ideea lui Grossi în privința unei întâlniri trilaterale și sperăm că și ucrainenii vor coopera”, a transmis Ulianov, care adaugă totuși că ”credem că Cernobîlul nu este locul potrivit pentru o astfel de întâlnire. Sunt numeroase capitale în întreaga lume.”
Conform celor mai recente informații, delegația rusă care ar fi trebuit să se prezinte la audierea de la tribunalul internațional al ONU, aflat la Haga, a absentat de la eveniment.
”Un rând de scaune rezervate pentru avocații ruși a rămas gol, luni dimineață, la începutul audierilor”, arată reprezentanți ai Associated Press.
Președintele curții, judecătorul american Joan E. Donoghue, a afirmat că ambasadorul Rusiei în Olanda a transmis ”că guvernul său nu are de gând să participe la aceste dezbateri.”
Audierea a continuat fără partea rusă.
Ucrainenii au depus o plângere la Curtea Internațională de Justiție, pentru ca Rusia ”să înceteze imediat operațiunile militare” demarate pe 24 februarie.
Rusia a anunțat că deschide șase cordoane umanitare pentru evacuarea civililor din patru orașe ucrainene.
”Informații detaliate despre coridoarele umanitare au fost furnizate armatei ucrainene, în avans”, a transmis Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al ministerului apărării din Rusia.
Din orașul Mariupol vor fi organizate două coridoare umanitare, unul oprindu-se la Zaporojie, iar celălalt la Rostov-pe-Don, în Rusia.
Coridorul din Harkov va duce civilii la Belgorod, tot în Rusia. De acolo vor putea pleca cu avionul, cu mașina sau cu trenul.
Din orașul Sumî sunt organizate tot două coridoare. Unul dintre ele duce tot la Belgorod, în Rusia, iar celălalt la Poltava, în Ucraina.
Din capitala Kiev este organizat un cordon umanitar care va duce către Gomel, în Belarus. De aici, oamenii vor fi preluați cu aeronave și duși în Rusia.
Dominik Stillhart, directorul de operațiuni al Crucii Roșii, a declarat luni la postul de radio BBC4 că există o dificultate reală în a implementa coridoarele umanitare pentru evacuarea civililor din orașele ucrainene în condițiile în care cele două părți nu pot ajunge la un acord „concret, acționabil și precis”.
Întrebat ce s-a întâmplat cu așa-zisele coridoare umanitare, el a spus că a vorbit cu ambele părți continuu în ultimele zile, dar au rămas probleme în confirmarea detaliilor oricărui acord de încetare a focului care să permită civililor să iasă din orașele bombardate.
Oficialul Crucii Roșii a susținut că până acum au existat doar acorduri „de principiu”, care s-au prăbușit imediat din cauza lipsei de claritate, în ceea ce privește traseele și cine le poate folosi.
Pentru a sublinia acest punct de vedere, el a spus că unii angajați ai Crucii Roșii au încercat să iasă din Mariupol pe o rută convenită duminică, dar în curând și-au dat seama că „drumul indicat lor a fost de fapt minat”.
„De aceea este atât de important ca cele două părți să aibă un acord precis pentru ca noi să-l putem facilita pe teren”, a mai spus oficialul Crucii Roșii citat de BBC News.
Ucraina susține că poziția Rusiei este ”absolut imorală”, după ce regimul de la Kremlin a dezvăluit că le va permite civililor să părăsească anumite orașe, dar doar dacă o fac în drum spre Belarus sau Rusia.
Un purtător de cuvânt pentru președintele Zelenski a declarat că cetățenii ucraineni trebuie să aibă dreptul de a-și părăsi casele prin teritoriul propriei țări.
”Este o poveste absolut imorală. Suferința oamenilor este creată pentru a crea o poveste perfectă la televizor”, a afirmat purtătorul de cuvânt al președintelui ucrainean. ”Sunt cetățeni ai Ucrainei, e dreptul lor să fie evacuați pe teritoriul Ucrainei.”
Conform celor mai noi informații disponibile, Emmanuel Macron neagă că ar fi cerut ca vreunul dintre cordoanele umanitare să ducă spre Rusia.
”Președintele Republicii nu a cerut și nu a obținut coridoare către Rusia în urma conversației cu Vladimir Putin”, arată un comunicat al palatului Elysee.
”Președintele Republicii insistă ca populației civile să i se permită plecarea, dar să fie asigurat și accesul la provizii”, mai transmite administrația prezidențială.
”Este doar un mod pentru ca Putin să-și promoveze narativa și să afirme că ucrainenii sunt agresori, în vreme ce ei, rușii, oferă azil tuturor.”
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelinski, a oferit titlul de Oraș-Erou mai multor așezări din țară.
Astfel, Harkov, Chernihov, Mariupol, Herson, Hostomel și Volnovaha sunt orașele care primesc acest titlu prestigios.
”Am decis să marchez orașele noastre erou cu un titlu special care există deja, încă din vremea când o altă invazie a fost respinsă. Una similară, la fel de crudă”, a transmis Zelenski.
Ministerul apărării din Marea Britanie transmite că Rusia țintește, posibil, sistemele de comunicații ucrainene, pentru a reduce accesul la surse de știri de încredere.
”Probabil că Rusia atacă infrastructura de comunicații din Ucraina pentru a reduce accesul civililor la știri și informații de încredere”, arată ministerul din Marea Britanie.
”Accesul ucrainenilor la internet este, foarte posibil, perturbat din cauza pagubelor colaterale în urma atacurilor ruse asupra infrastructurii.”
Armata ucraineană a transmis luni dimineață că trupele ruse au de gând să demareze asaltul asupra Kievului, începând prin preluarea controlului în orașele Irpin și Bucea.
Se pare că rușii vor să ”obțină un avantaj tactic pentru a ajunge la periferia estică a Kievului, prin cartierele Brovarski și Borispil.”
Vadim Denisenko, consilier în ministerul de interne, declara că ”bătălia pentru Kiev este una cheie a zilelor următoare.”
Japonia, al cincilea mare importator de petrol din Rusia, discută cu SUA și cu țări europene posibilitatea interzicerii acestor tranzacții.
Informația apare la doar o zi după ce oficiali SUA au dezvăluit că iau în calcul un astfel de scenariu.
Ministrul industriei, Koichi Hagiuda, spune că sancțiunile împotriva Rusiei nu vor afecta abilitatea Japoniei de a furniza GPL într-un flux continuu, însă ar putea afecta indirect proiectele care au legături cu energia.
Întrebat despre un potențial embargo asupra petrolului rusesc, secretarul premierului, Hirokazu Matsuno, a refuzat să comenteze.
Grupul de hackeri Anonymous susține că a spart televiziunile de stat din Rusia și a difuzat imagini cu războiul din Ucraina.
Într-o postare pe Twitter, grupul anunță că a spart canale precum Russia 24, Channel One și Moscow 24, dar și serviciile de streaming Wink și Ivi.
De asemenea, grupul a mai anunțat că este parte ”din cea mai mare operațiune Anonymus de până acum”, despre care mai spune că are îngrijorări că anumite guverne ar putea s-o vadă ca pe o amenințare.
The hacking collective #Anonymous hacked into the Russian streaming services Wink and Ivi (like Netflix) and live TV channels Russia 24, Channel One, Moscow 24 to broadcast war footage from Ukraine [today] pic.twitter.com/hzqcXT1xRU
— Anonymous (@YourAnonNews) March 6, 2022
Cele patru coridoare umanitare sunt pregătite la cererea expresă a președintelui Emmanuel Macron.
Unele dintre aceste coridoare planifică evacuarea civililor ucraineni în orașe din Rusia.
Oamenii care vor să plece din Kiev vor ajunge în Belarus, iar cei care fug din Harkov au o singură rută la dispoziție, care îi duce în Rusia.
Forțele armate ruse susțin că vor monitoriza coridoarele cu drone și că ”orice încercări ale Ucrainei de a păcăli Rusia și întreaga lume civilizată sunt inutile în acest moment.”
Încercările de stabilire a unor coridoare umanitare în cursul weekendului au eșuat în ambele zile, în timp ce ambele tabere s-au acuzat reciproc de atacuri asupra acestor puncte.
Conform informațiilor disponibile în prezent, rușii ar fi bombardat orașul Nicolaev, asta la doar o zi după ce trupele ucrainene au respins atacul asupra așezării.
Imaginile publicate pe Twitter arată un tir serios de artilerie care țintește orașul. ”Din punctul meu de vedere, vedeam luminile exploziilor în noapte de-a lungul unei părți importante a orașului”, descrie Michael Schwirtz, reporter New York TImes.
Primarul orașului a confirmat bombardamentul și spune că ”sunt foarte multe obuze neexplodate în oraș”, avertizând oamenii să nu se atingă de ele.
Russian forces appear to have launched a heavy artillery barrage against Mykolaiv, a day after Ukrainian troops pushed them from the city and recaptured the airport. From my vantage, I could see flashes from the attack lighting up the night sky along a large swath of the city. pic.twitter.com/cm4E0cNtN3
— Michael Schwirtz (@mschwirtz) March 7, 2022
Миколаїв. Російські терористи обстрілювали житловий будинок. pic.twitter.com/WI6RE6cHuq
— Верховна Рада України (@verkhovna_rada) March 7, 2022
Forțele de securitate din Rusia și batalionul Azov vor să arunce în aer un reactor experimental, de la Institutul de Fizica și Tehnologie din Harkov. Ucrainenii acuză că rușii au lansat deja rachete în direcția instalației.
Astfel, trupele din Ucraina ”ar planifica o provocare cu posibile elemente radioactive în apropierea Harkovului. Naționaliștii au minat un reactor de la un sistem experimental, iar armata și militanții Azov au de gând să arunce în aer reactorul”, conform agenției de presă ruse TASS.
Tot aceasta titrează că ucrainenii ”vor acuza Forțele Armate ruse de lansarea unei rachete asupra acestui sistem.”
Oficialii din armata ucraineană susțin că forțele lor au reușit să preia controlul orașului Ciuhuiiv.
Statul Major al Armatei din Ucraina spune că forțele Kievului au preluat orașul de la armata rusă și au produs pierderi mari în rândul forțelor moscovite.
Se pare că și doi comandanți ruși, de rang înalt, au fost uciși în bătălia pentru oraș.
Ciuhuiiv se află la aproape 40 de kilometri distanță de orașul Harkov, puternic bombardat de forțele ruse în ultima săptămână.
Armata rusă va înceta focul și va deschide coridoare umanitare pentru mai multe orașe din Ucraina, conform informațiilor transmise de agenția de presă Interfax.
Decizia vine după discuția lui Emmanuel Macron cu Vladimir Putin. Președintele francez a căutat înțelegere din partea Moscovei, pentru evitarea unui dezastru umanitar.
Astfel, începând cu ora 9:00, ora României, vor fi deschise coridoare umanitare în Kiev, Mariupol, Harkov și Sumî.
Germania respinge ideea de interzicere a importurilor de gaze, petrol și cărbune din Rusia.
Christian Linder, ministrul de finanțe, spune că un astfel de embargo nu poate rezista foarte mult timp.
“Nu trebuie să ne limităm capacitatea de a rezista în timp. A decide un embargo unilateral va avea un impact negativ asupra acestei capacități”, a spus el, conform Bild.
Mai multe despre decizia Germaniei, AICI.
Un ONG specializat în supravegherea protestelor transmite că mai bine de 4.600 de ruși, din 60 de orașe, au fost arestați în urma protestelor ce au avut loc în țară duminică.
Astfel, în total, numărul protestatarilor reținuți de Kremlin de la debutul războiului este de 13.000.
Doar la Moscova au fost arestate 1.700 de persoane în cursul zilei de duminică. Unele dintre arestări s-au făcut în mod brutal, poliția lovindu-i cu bastoane pe protestatari.
Asta, însă, nu-i împiedică pe ruși să iasă în stradă, protestele apărând în multe centre urbane importante de-a lungul ultimelor 11 zile.
Nancy Pelosi, purtător de cuvânt al Camerei Reprezentanților SUA, a declarat că membrii acesteia ”explorează” legislația pentru a interzice importurile de petrol rusesc.
De asemenea, Congresul pregătește deblocarea unui ajutor de 10 miliarde de dolari pentru Ucraina.
”Camera explorează în prezent legi solide care vor izola Rusia și mai mult de economia globală”, a declarat Pelosi.
”Legea noastră va bloca importurile rusești de petrol și produse energetice către SUA”, arată aceasta.
De asemenea, Statele Unite au de gând să înceteze relațiile comerciale obișnuite cu Rusia și Belarus. În plus, țara condusă de Vladimir Putin ar putea avea accesul interzis la Organizația Mondială a Comerțului.
După aproape două săptămâni de la izbucnirea conflictului, Ucraina și Rusia se vor așeza din nou la masa negocierilor, pe care ambele părți le-au confirmat pentru luni.
Locația și ora exacte desfășurării acestor negocieri sunt încă necunoscute.
Cele două delegații s-au întâlnit deja de două ori, în Belarus. S-a ajuns astfel la acordul referitor la înființarea unor coridoare umanitare, pentru evacuarea civililor.
Încercarea de a evacua orașul Mariupol, însă, a eșuat atât în cursul zilei de sâmbătă, cât și duminică. Atunci, ambele tabere s-au acuzat reciproc pentru eșec.
Echipele americane de intelligence lucrează pentru a împiedica atacurile digitale ale rușilor asupra sectorului telecom.
Astfel, personalul de la centrele cibernetice de comandă din SUA și Germania oferă detalii din satelit și interceptări electronice armatei ucrainene, în aproximativ ”o oră, două”, de când acestea sunt colectate.
De asemenea, Washingtonul i-a oferit lui Zelenski un echipament de comunicații criptate, prin intermediul căruia acesta are o linie directă, sigură, către președintele american.
Mai bine de 50 de diplomați ruși, dar și familiile acestora, au părăsit New York-ul cu direcția Moscova.
Episodul are loc după cererea adjunctului reprezentantului SUA la ONU, ca 12 oficiali ruși aparținând organizației să părăsească țara până în data de 7 martie.
SUA a cerut ca aceștia să plece deoarece au întreprins ”activități care nu erau conforme cu responsabilitățile și obligațiile lor ca diplomați”, conform ambasadorului Richard Mills.
”Avionul va aduce acasă diplomații ruși, pe care guvernul SUA i-a declarat persona non grata”, a declarat Maria Zakarova, purtător de cuvânt al ministerului de externe rus.
Aceștia ar fi fost agenți operativi în sectorul de intelligence, fiind practic spioni în SUA.
Autoritățile ucrainene au luat decizia de a suspenda exporturile anumitor alimente.
Astfel, carnea, secara, ovăzul, hrișca, zahărul, meiul și sarea vor fi interzise de la export.
De asemenea, vânzările externe de grâu, porumb, pui, ouă și ulei vor fi permise doar cu aprobarea Ministerului Economiei.
Magazinele din întreaga țară au stocuri din ce în ce mai mici de alimente, în vreme ce rutele de aprovizionare sunt tot mai dificil de parcurs.
Ucraina a intrat în a douăsprezecea zi de când îndură agresiunea Rusiei. Atacurile deliberate asupra civililor par a fi noua strategie a Kremlinului, care nu și-a respectat promisiunea de a permite crearea de coridoare umanitare pentru a doua zi consecutiv.
O a doua încercare de evacuare a civililor din orașul asediat din sudul Mariupol a eșuat, ambele părți învinovățindu-se din nou reciproc pentru încălcarea încetării focului.
Crucea Roșie a spus că cele două părți nu au căzut de acord cu privire la detaliile modului în care va avea loc evacuarea.
Peste 1,5 milioane de oameni au fugit din Ucraina în doar 10 zile, potrivit agenției ONU pentru refugiați (UNHCR). Majoritatea, aproape un milion, au plecat în Polonia
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat că SUA au văzut „rapoarte foarte credibile” despre atacuri deliberate asupra civililor din Ucraina. Potrivit acestuia, dovezile vor fi transmise organismelor care se ocupă cu anchetarea crimelor de război.
Cel puțin 364 de civili au fost uciși în Ucraina de la începutul războiului, a raportat biroul Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, adăugând că cifrele reale ar putea fi „considerabil mai mari”
În Irpin, lângă Kiev, o mamă și doi copii au murit în timp ce focurile de mortiere au lovit o rută de evacuare din oraș, care a fost bombardat puternic. În total, opt civili au fost uciși în Irpin.
Civilii au fugit peste un pod distrus care a fost aruncat în aer de forțele ucrainene pentru a preveni avansarea Rusiei asupra Kievului.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a spus omologului său francez, Emmanuel Macron, că Rusia își va atinge obiectivele prin „negociere sau război”, potrivit unui transcript francez al apelului lor care a durat aproape două ore.
În cursul dimineții de duminică, Putin i-a spus președintelui turc Recep Tayyip Erdogan cam același lucru. Într-o convorbire telefonică, Putin a mai spus că negociatorii Ucrainei ar trebui să adopte o abordare mai „constructivă” în discuțiile cu Moscova pentru a ține cont de realitatea de pe teren.
Volodimir Zelenski a avertizat că forțele ruse se pregătesc să bombardeze orașul-port Odesa din sudul țării. Președintele Ucrainei a mai declarat că rachetele rusești au distrus complet aeroportul regional din Vinnitsia.
El a declarat într-un mesaj video că opt rachete au fost lansate împotriva „Vinnitsiei noastre pașnice, un oraș care nu a amenințat niciodată Rusia în niciun fel” și și-a reînnoit cererea ca puterile occidentale să impună o zonă de excludere a zborului deasupra Ucrainei pentru a preveni mai multe atacuri rusești.
Pe de altă parte, Ucraina ar fi deschisă să discute cu despre „modele non-NATO” pentru viitorul său, dar nu este dispusă să facă compromisuri cu privire la integritatea sa teritorială, a declarat unul dintre negociatorii din echipa Kievului.
A treia rundă de negocieri între cele două țări ar putea avea loc luni.
Poliția a reținut duminică peste 4.300 de persoane la protestele din toată Rusia împotriva invadării Ucrainei de către Putin, a raportat un grup independent de monitorizare a protestelor. Peste 10.000 de persoane au fost reținute de la începutul războiului.