Război în Ucraina. Ultima strategie a rușilor, devoalată de Ministerul britanic al Apărării: ”Plănuiesc încercuirea orașelor importante”. În Harkov, rușii au atacat o clădire în care se află un reactor nuclear experimental

Ministerul Apărării din Marea Britanie a dezvăluit care sunt noile planuri de luptă ale rușilor în Ucraina, stat care de două săptămâni rezistă cu eroism în fața unei armate mult mai puternice.

Potrivit oficialilor britanici, din cauza ”rezistenței puternice a Ucrainei”, forțele rusești își măresc numărul de trupe desfășurate pentru a încercui orașe importante.

Acest lucru face ca numărul de forțe disponibile pentru a continua avansul în interiorul Ucrainei să fie unul mult mai redus, se arată într-o informare a Ministerului britanic al Apărării.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 10 March 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/t7F8IGf2fq

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/LpqWb40nRH

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 10, 2022

”Din cauza rezistenței puternice a Ucrainei, forțele rusești angrenează un număr crescut de cadre militare pentru a înconjura orașe cheie. Acest lucru va reduce numărul de forțe disponibile pentru a-și continua înaintarea și va încetini și mai mult progresul rusesc”, se arată în comunicatul oficial.

Într-o postare pe contul de Twitter, Parlamentul ucrainean a anunțat că forțele ruse au atacat Institutul de Fizică și Tehnologie din orașul Harkov. În interiorul clădirii se află un reactor nuclear experimental.

🛑 Russia just attacked #Kharkiv Institute of Physics and Technology
Experimental nuclear reactor is located inside. The shelling caused a fire in a neighbouring hostel; the fight continues.#StopRussia #StopRussia #ClosetheSkyoverUkraine pic.twitter.com/H88CYHGl9C

— Verkhovna Rada of Ukraine (@ua_parliament) March 10, 2022

După bombardamente, o pensiune din apropiere a fost cuprinsă de un incendiu, se mai arată în mesaj.

Același cont oficial al parlamentului de la Kiev mai precizează că luptele în apropierea Institutului de Fizică și Tehnologie continuă.

Oleksii Reznikov, ministrul apărării din Ucraina, a anunțat, pe Facebook, că armata rusă a ucis mai mulți civili decât militari ucraineni.

Oficialul de la Kiev acuză forțele ruse că au transformat invazia într-un război terorist: ”se comportă ca niște criminali”, spune Reznikov.

”După ce au suferit pierderi devastatoare, ocupanții ruși au lansat un război terorist. Se comportă ca niște criminali și lași. Ucid și iau ostatici civili, femei și copii.

Începând cu 10 martie, numărul civililor ucraineni uciși de invadatorii ruși depășește numărul de militari căzuți în lupte. Vreau să se audă asta nu numai în Ucraina, ci în toată lumea.

Kremlinul bombardează școli, clinici și maternități. Moscova nu protejează pe nimeni, ci distruge. Ei nu sunt capabili să lupte împotriva armatei noastre, a gărzii naționale, a apărării teritoriale, așa că îi atacă pe cei mai vulnerabili”, a scris ministrul apărării din Ucraina, pe site-ul de socializare.

Șeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a dezvăluit joi că Ucraina şi Rusia sunt ”dispuse” să discute pentru a garanta securitatea siturilor nucleare ucrainene, compromise de război.  

”Primul meu obiectiv a fost să stabilesc un dialog direct la un nivel foarte înalt”, a explicat Grossi, conform AFP, citată de Agerpres. El s-a deplasat în Turcia, la Antalya, unde s-a întâlnit separat cu Serghei Lavrov (ministrul rus de externe) şi Dmitro Kuleba (ministrul ucrainean de externe). Au fost discuţiile în urma cărora nu s-a ajuns la niciun acord de încetare a focului.

”Cele două părţi sunt dispuse să lucreze şi să discute cu AIEA”, a spus Rafael Grossi în faţa jurnaliștilor care îl așteptau la Viena, sediul agenţiei ONU pentru probleme nucleare. Șeful AIEA a dorit iniţial să călătorească la Cernobâl, scena celui mai grav dezastru nuclear civil din istorie în 1986. Totuși, oferta sa a fost refuzată.

Grossi a c0mpletat că situaţia de pe teren este ”teribilă” și a subliniat că numărul incidentelor de la Cernobâl este tot mai mare. De aici și dorința lui ”de a se ajunge la un acord-cadru comun pentru consolidarea securităţii instalaţiilor nucleare” ale ţării care are 15 reactoare şi mai multe depozite de deşeuri.

Centrala nucleară de la Cernobâl a căzut în mâinile ruşilor la 24 februarie, iar miercuri  a fost afectată de o întrerupere a curentului electric. De asemenea, comunicaţiile telefonice sunt întrerupte, iar la faţa locului sunt blocaţi peste 200 de tehnicieni şi paznici. Ei lucrează zi şi noapte, motiv pentru care există temeri conform cărora ar putea apărea erori din cauza oboselii lor.

La 4 martie, centrala atomoelectrică Zaporojie a fost atinsă cu lovituri de artilerie care au provocat un incendiu. AIEA a transmis miercuri că este ”îngrijorată de întreruperea bruscă a transmisiilor de date către sediul central din Viena” de la Zaporojie. Mesajul a venit a doua zi după o problemă similară la Cernobâl.

Este vorba despre sisteme care permit supravegherea de la distanţă a materialelor nucleare şi a activităţilor la faţa locului. ”Observăm o deteriorare, este îngrijorător. Pierdem treptat o cantitate mare de informaţii”, a mai spus Rafael Grossi.

Moscova a anunțat joi, 10 martie, că va deschide zilnic coridoare umanitare pentru a permite ucrainenilor care fug de lupte să ajungă pe teritoriul statului rus.

De cealaltă parte, Kievul cere coridoare care să permită evacuarea civililor, dar în interiorul Ucrainei, transmite AFP, citată de Agerpres.

”Anunţăm oficial că coridoare umanitare pentru Federaţia Rusă vor fi deschise de acum înainte unilateral, fără coordonare, în fiecare zi de la ora 10.00 (07.00 GMT)”, a declarat Mihail Mizinţev, un înalt responsabil al Ministerului rus al Apărării.

Mizințev a mai dezvăluit că Moscova a evacuat deja ”peste 187.000 de persoane” în Rusia. Vorbim de o cifră care nu poate fi verificată în mod independent.

Membrii consiliului municipal din Mariupol au declarat joi că aprovizionarea cu alimente a orașului este afectată din ce în ce mai mult de la o zi la alta. 

Situația este ”critică” în condițiile în care intrările în oraș sunt blocate și nu există nicio modalitate de a fi livrate alimente și apă. ”Mariupol este în pragul unei catastrofe umanitare”, au declarat cei din consiliul municipal.

Amintim că maternitatea din Mariupol a fost bombardată miercuri și în urma acestui atac au fost înregistrați 3 morți și 17 răniți. Atacul a avut loc în pofida faptului că Rusia a acceptat o pauză de 12 ore de încetare a focului pentru a permite evacuarea refugiaților din mai multe orașe și localități.

Consiliul municipal a postat o înregistrare video cu spitalul devastat din oraș și a acuzat forțele rusești că au aruncat mai multe bombe asupra acestuia. ”Distrugerile sunt enorme. Clădirea unității medicale în care au fost tratați recent copiii este complet distrusă”, au transmis reprezentanții autorităților locale, conform edition.cnn.com.

Ambasadorul Poloniei în Statele Unite, Marek Magierowski, a declarat joi la CNN că sancțiunile economice impuse Moscovei ar trebui menținute „timp de un deceniu, sau poate chiar 15 ani”, ca răspuns la invazia asupra Ucrainei.

„Cred că, dacă dorim să ripostăm pentru această invazie împotriva Ucrainei cu măsuri punitive și prin paralizarea economiei ruse, trebuie să fim hotărâți și pregătiți să menținem sancțiunile pe termen mai lung. Poate că ar trebui să dureze un deceniu, poate 15 ani, pentru că mă tem că vom trăi cu domnul Putin mulți ani de acum înainte”, a declarat oficialul polonez într-un interviu cu jurnalista Christiane Amanpour.

Magierowski a spus că forțele ruse au comis „acte de barbarism în Ucraina”, susținând că acestea sunt „crime de război, atrocități”.

„Cred și sunt încrezător că Vladimir Putin și apropiații săi vor ajunge în banca acuzaților de la Haga, la Curtea Penală Internațională, pentru că merită acest lucru deja pe deplin”, a mai spus el.

Întrebat cu privire la solicitarea Ucrainei de a primi avioane de vânătoare MiG-29, ambasadorul polonez a susținut că renunțarea la o treime din flota aeriană a aviației militare poloneze nu reprezintă o opțiune viabilă pentru Varșovia. „Nu am putut și nu putem să renunțăm la o treime din arsenalul nostru militar aerian fără niciun sprijin sau compensație”, a mai spus oficialul polonez.

Premierul britanic, Boris Johnson, a declarat joi că Rusia ar putea folosi arme chimice în Ucraina, susținând că acest lucru face parte ”direct din regulile lor de joc”, transmite CNN.

”Lucrurile pe care le auziţi despre armele chimice sunt direct scoase din regulile lor de joc”, a spus premierul britanic într-un interviu pentru Sky News.

Acesta a precizat că declarațiile recente ale oficialilor ruși cu privire la existența unor depozite de arme chimice par să indice fabricarea unor „povești” care să justifice utilizarea lor în Ucraina.

”Încep să spună că există arme chimice care au fost depozitate de adversarii lor sau de americani. Astfel, atunci când ei înşişi desfăşoară arme chimice – după cum mă tem că pot proceda – au un fel de maskirovka (diversiune militară rusă) a unei poveşti fabricate gata de utilizat”, a mai spus Boris Johnson.

Declarațiile premierului britanic vin în contextul în care și oficialii de la Casa Albă au avertizat că Rusia ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina într-o operațiune în care să dea vina pe Kiev pentru acest lucru.

„Acum că Rusia a făcut aceste afirmații false și China a susținut aparent această propagandă, ar trebui să fim cu toții atenți ca Rusia să folosească eventual arme chimice sau biologice în Ucraina sau să creeze o operațiune prin care să dea vina pe Ucraina pentru utilizarea lor”, a scris pe Twitter, Jen Psaki, secretarul de presă al Casei Albe.

Și ministrul britanic de externe, Liz Truss, a declarat joi dimineaţă pentru CNN că Marea Britanie este ”foarte îngrijorată” de posibilitatea ca Rusia să folosească arme chimice în Ucraina. ”Am văzut că Rusia a folosit aceste arme în trecut pe fronturile de luptă”, a subliniat oficialul britanic.

Preşedintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat joi că președintele Rusiei, Vladimir Putin, a formulat condiţii inacceptabile pentru un armistiţiu în Ucraina: ”Trebuie să mărturisesc că astăzi condiţiile oferite (de Putin – n. red.) nu sunt acceptabile.”

Liderul de la Palatul Élysée s-a referit la convorbirea telefonică de o oră pe care o avusese mai devreme cu Putin, dar şi cu cancelarul german Olaf Scholz ”Întrebarea este, deci: e gata Putin să reia relaţia în mod sincer şi să propună ceva?”, a adăugat preşedintele Franţei.

În acest semestru, Franța deţine preşedinţia Uniunii Europene. Conform Agerpres, Macron a anunţat că va discuta din nou cu liderul de la Kremlin în orele următoare.

Janet Yellen, secretarul american al Trezoreriei, a declarat că Statele Unite și țările aliate iau în considerare impunerea de sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei pentru „atrocităţile” comise în Ucraina.

„Economia rusă va fi devastată drept consecinţă pentru ceea ce am făcut deja, dar… continuăm să luăm în considerare paşi suplimentari pe care îi putem face”, a spus Janet Yellen, potrivit CNN.

Oficialul american a declarat că Statele Unite cooperează cu țările aliate pentru un nou set de sancțiuni, însă a precizat că nu crede că în acest moment Moscova va renunța la acest război.

„În acest moment, nu credem că Rusia va renunţa la războiul oribil pe care l-a început. De fapt, atrocităţile pe care le comit împotriva civililor par să se intensifice. Aşadar, este cu siguranţă oportun să lucrăm cu aliaţii noştri pentru a lua în considerare noi sancţiuni”, a mai spus șefa Trezoreriei.

Aceasta a recunoscut că efectele acestor sancțiuni vor fi resimțite și de către SUA dar și de țările din Europa însă a precizat că efectele asupra economiei rusești sunt mult mai serioase.

„Am izolat Rusia financiar. Rubla a fost în cădere liberă. Bursa rusă este închisă. Rusia a fost exclusă efectiv din sistemul financiar internaţional”, a adăugat Janet Yellen.

Autoritățile de la Moscova au anunțat joi că suspendă exporturile de cereale (grâu, meslin, secară, orz şi porumb) către Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) până pe 31 august.

Măsura a fost luată pentru a asigura suficiente alimente pentru piaţa internă, a anunţat joi Ministerul Economiei, potrivit Reuters.

De asemenea, potrivit anunțului Ministerului Economiei, Rusia va interzice exporturile de zahăr în ţările terţe tot până pe 31 august, dar unele excepţii vor fi posibile pentru statele membre UEE (Armenia, Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan). 

Armata rusă a negat joi că a bombardat maternitatea și un spital pediatric din oraşul Mariupol, în sud-estul Ucrainei, susținând că totul a fost „o punere în scenă” de către „naționaliștii” ucraineni. Noile precizări ale oficialilor ruși vin după ce miercuri Ministerul de Externe rus anunța că armata ucraineană își stabilise poziții de luptă în cele clădirea spitalului

„Aviația rusă nu a întreprins nicio misiune pentru distrugerea de ţinte în regiunea Mariupol”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov.

„Pretinsa lovitură aeriană este o punere în scenă totală cu scop de provocare pentru a întreţine agitaţia antirusă a publicului occidental”, a mai adăugat oficialul rus.

Bombardamentul de miercuri asupra clădirii în care se aflau un spital pediatric şi o maternitate s-a soldat cu trei morţi şi 17 răniţi.

Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a acuzat miercuri Ucraina, cu câteva ore înaintea bombardamentului asupra spitalului din Mariupol, că unitatea medicală fusese transformată într-o unitate de luptă a armatei.

Goldman Sachs a anunțat miercuri că își închide operațiunile în Rusia, devenind prima bancă importantă de pe Wall Street care părăsește țara de la începutul războiului împotriva Ucrainei.

„Goldman Sachs își încetează activitatea în Rusia în conformitate cu cerințele de reglementare și de licențiere”, a anunțat banca într-un comunicat citat de Reuters.

Decizia celor de la Goldman Sachs vine după ce banca a dezvăluit anterior o expunere de credit față de Rusia de 650 de milioane de dolari.

UE, SUA și China suspendă livrările de componente pentru avioanele comerciale din Rusia.

Potrivit Reuters, compania americană Boeing și compania europeană Airbus au oprit aprovizionarea componentelor necesare aeronavelor din Rusia. 

În același timp, și China a refuzat să furnizeze companiilor aeriene ruse piese de aeronave, a declarat joi un oficial al autorității aeriene ruse, citat de Interfax.

Valerii Kudinov, responsabil pentru asigurarea capabilității de zbor a aeronavelor ruse în cadrul Rosaviația, a precizat că Rusia va căuta oportunități de a-și procura piese din țări precum Turcia și India, după o încercare eșuată de a le obține din China.

Guvernul rus lansează un proiect de lege care prevede ca avioanele luate în leasing să nu mai fie returnate constructorilor occidentali dacă nu pot fi achitate sau dacă contractele sunt suspendate, în cazul în care nu există aprobarea Kremlinului.

Agenția ONU pentru Refugiați și comunitatea internațională va susține Republica Moldova în gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. Anunțul a fost făcut de Guvernul Republicii Moldova, pe pagina oficială de Facebook.

“Suntem conștienți de faptul că acest ajutor reprezintă în acest moment prea puțin, dar vreau să vă asigur că mai mult ajutor urmează să vină. Și nu doar pentru refugiații din Ucraina, dar și pentru populația și Guvernul Republicii Moldova.

Ne dorim să aveți suficiente resurse pentru gestionarea acestei crize. Pentru că înțelegem foarte bine că resursele Guvernului Republicii Moldova sunt limitate și nu putem să contăm la nesfârșit pe voluntari”, a declarat Roland Schilling, reprezentantul Agenției ONU pentru Refugiați pentru Europa Centrală

Agenția ONU pentru Refugiați va oferi sprijin inclusiv pentru asigurarea produselor alimentare și întreținerea centrelor de plasament pentru refugiați.

Guvernul Republicii Moldova a mai transmis faptul că, începând de joi, primăriile vor putea deschide centre de plasament pentru refugiați cu aprobarea Agenției Naționale pentru Asistență Socială.

“În acest moment, în Republica Moldova, se află peste 132.000 de refugiați din Ucraina. În țară sunt 93 de centre autorizate funcționale, dintre care 39 în Chișinău. Numărul total de locuri disponibile este de peste șase mii.

Guvernul continuă să acorde ajutor refugiaților care doresc să plece spre alte destinații ale Uniunii Europene. În acest sens, în perioada 08-10 martie 2022, au fost efectuate 137 curse cu autocare și microbuze, dintre care 10 curse au fost făcute joi, 10 martie, până la ora 12:00.

Totalul persoanelor transportate în ultimele două zile este de peste 4.600. De asemenea, continuă transportarea refugiaților pe cale feroviară, în ultimele două zile fiind transportați peste 2.700 de refugiați.

Totodată, în ultimele două zile, peste 700 de persoane au fost transferate spre Israel și Bulgaria pe cale aeriană. În următoarele trei zile, sunt planificate următoarele curse aeriene:
– Chișinău – Frankfurt
– Chișinău – Istanbul – 2 curse
– Chișinău – Tel Aviv – 3 curse

Alte patru curse aeriene neregulate de transfer a 1.784 de refugiați vor fi operate în perioada 11-13 martie cu destinațiile, Germania, Turcia, Spania și Polonia”, a mai transmis Guvernul Republicii Moldova.

Armata britanică confirmă că mai mulți soldați au dezertat ca să plece în Ucraina pentru a lupta împotriva Rusiei.

Secretarul Apărării, Ben Wallace, precizează că orice membru în serviciul forțelor armate care pleacă la luptă în Ucraina încalcă legea și va fi urmărit penal.

“Avem cunoștință de un număr mic de soldați care nu au respectat ordinele și au lipsit fără permis și este posibil să fi călătorit în Ucraina cu titlu personal. Îi încurajăm în mod activ și puternic să se întoarcă în Marea Britanie.

Tuturor soldaților britanici le este interzis să călătorească în Ucraina până la o nouă notificare. Acest lucru se aplică indiferent dacă persoana în cauză este în concediu sau nu. Personalul care călătorește în Ucraina se va confrunta cu consecințe disciplinare și administrative”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului apărării, scrie Sky News.

Ministrul apărării din Ucraina, Oleksii Reznikov, a transmis un mesaj armatei ruse, printr-o poză postată pe pagina sa oficială de Facebook, în care apare alături de ministrul afacerilor interne, Denys Monastyrskyi.

“Bună seara din Ucraina!

Conducerea țării în frunte cu președintele și membrii guvernului – sunt toți la muncă, toți la locul lor. Nu contează cât de nefericit este acest lucru pentru Rusia!

Sfătuiesc cu tărie fiecare soldat rus să se predea ucrainenilor înainte de a fi prea târziu.

Ei bine, cum rămâne cu capitularea? Ucraina va accepta capitularea Rusiei. Să continuăm!”, este mesajul postat pe rețelele sociale.

Belta, o agenție de știri din Belarus, a anunțat că președintele țării, Alexandr Lukașenko, va avea o întâlnire cu omologul său rus, Vladimir Putin. Această întrevedere va avea loc vineri, la Moscova.

Cei doi șefi de stat au o relație apropiată, presa internațională notând că acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina sunt susținute și de Belarus.

În ceea ce privește subiectele pe care le vor aborda cei doi președinți, agenția de știri notează că aceștia vor vorbi despre extinderea cooperării dintre cele două țări și sancțiunile aplicate celor două state. De asemenea, Putin și Lukașenko vor vorbi și despre situația din regiune și Ucraina.

Vladimir Putin a avut o nouă convorbire cu Olaf Scholz, cancerul Germaniei, și Emmanuel Macron, președintele Franței. Liderii occidentali au cerut o încetare a ostilităților și au sibliniat importanța unei soluții diplomatice, notează Reuters.

Informațiile despre această discuție au fost oferite de un oficial de la Berlin. În plus, acesta a mai explicat că cei trei au decis să păstreze legătura în următoarele zile.

Discuțiile dintre cei trei lideri au fost confirmate și de Kremlin, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov. Acesta a declarat că discuția s-a purtat în jurul situației din Ucraina.

Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, s-a întâlnit cu unii dintre miniștrii săi joi, 10 martie. Această ședință a fost convocată pentru a discuta situația economică a Rusiei și identificarea unor soluții.

În timpul acestor discuții s-a vorbit despre valurile de sancțiuni impuse de Occident înainte, dar mai ales după declanșarea invaziei, dar și despre efectul pe care acestea îl vor avea asupra economiei globale.

Mai exact, Vladimir Putin este de părere că, în condițiile în care sancțiunile vesticilor pun presiune pe economia rusească, există riscul ca prețul alimentelor, la nivel global, să crească.

Dmitri Patrușev, ministrul agriculturii, a explicat că siguranța alimentară a Rusiei este asigurată. În plus, el a mai adăugat că țara sa va face toate eforturile pentru a se asigura că își respectă obligațiile față de piețele agricole internaționale.

Președintele Rusiei a mai precizat că nu este el de vină pentru creșterea prețurilor la energie.

“Este rezultatul calculelor lor greşite, nu ne învinovăţiţi pe noi. Și-au îndemnat cetăţenii să strângă cureaua şi să se îmbrace cu haine mai groase”, a declarat Vladimir Putin, învinovăţind Occidentul pentru sancţiunile impuse care au dus la agravarea situaţiei. 

Președintele Ucrainei a făcut noi declarații, printr-un filmuleț postat pe pagina sa oficială de Facebook.

Acesta a precizat că ucrainenii încă rezistă atacurilor și le-a mulțumit tuturor celor care au contribuit la acest lucru.

“Cu toții ne apărăm statul pentru a 15-a zi. Am îndurat. Armata ucraineană respinge atacurile în direcții cheie. Mulțumită militarilor noștri, Gărzilor Naționale, grănicerilor, poliției, apărării teritoriale și tuturor celor care s-au alăturat apărării statului, nu am devenit sclavi și nu vom deveni niciodată! Pentru că acesta este spiritul nostru, acesta este destinul nostru”, a declarat Volodimir Zelenski.

El a menționat că a continuat discuțiile cu liderii Marii Britanii și ai Franței, pe care i-a pus în temă cu privire la crimele de război comise de Vladimir Putin.

Aproximativ jumătate dintre locuitorii Kievului au părăsit orașul în cele două săptămâni de război, a spus primarul Vitali Kliciko, la o emisiune TV ucraineană.

“Scopul cheie al rușilor este să cucerească Kievul…Să înconjoare Kievul, apoi să atace și să răstoarne guvernul. Planurile lor nu sunt realizate, datorită băieților noștri din Bucha, Vorzel, Irpen, Gostomel, unde au loc lupte aprige. Băieții noștri zădărnicesc toate planurile de a înconjura Kievul.

Potrivit ultimelor estimări, fiecare al doilea rezident din Kiev a părăsit orașul. Kievul a devenit acum o fortăreață”, a declarat primarul Vitali Kliciko, scrie Pravda.

Acesta a precizat că ucrainenii vor continua să își apere țara și capitala.

“Nimic nu se va întâmpla, nu ne vom preda orașul. Pot să repet aceste cuvinte: orașul a rămas, oamenii vor rezista. Nu se vor da bătuți. Și inamicul nu va trece”, a mai subliniat primarul Kievului.

Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, a cerut o anchetă internațională privind crimele de război în cazul bombardamentelor ruse asupra civililor din Ucraina.

Într-o vizită în Polonia, Kamala Harris a declarat că președintele rus Vladimir Putin ar trebui tras la răspundere pentru invazia militară a Ucrainei și pentru atacul asupra civililor, care durează de câteva săptămâni.

“Când vine vorba de crime și încălcări internaționale ale normelor și regulilor, suntem, de asemenea, foarte clari că orice atac intenționat asupra civililor nevinovați este o încălcare”, a declarat vicepreședintele SUA, scrie The Independent.

Vicepreședintele a criticat atentatul la o maternitate din Mariupol.

“Femeile însărcinate merg la îngrijiri medicale. Să fii rănit de, nu știu, o rachetă sau o bombă? Într-un război neprovocat, nejustificat? Acolo unde o țară puternică încearcă să preia o altă țară, să-și violeze suveranitatea, integritatea teritorială de dragul a ce?

Nimic din ce este justificat sau provocat? Absolut, ar trebui să fie o anchetă. Și ar trebui să ne uităm cu toții. Și nu mă îndoiesc că ochii războiului sunt ațintiți asupra acestui război”, a precizat Kamala Harris, potrivit sursei menționate anterior.

Vicepreședintele SUA a mai spus că, în cazul unui atac al Rusiei asupra oricărei țări membre NATO, SUA va interveni militar.

“Statele Unite sunt pregătite să apere fiecare centimetru din teritoriul NATO. Statele Unite iau în serios faptul că un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor”, a mai declarat Kamala Harris, conform aceleiași surse.

Marea Britanie a anunțat sancțiuni împotriva a șapte oligarhi. Potrivit guvernului britanic, au fost vizați următorii:

• Roman Abramovici, proprietarul Chelsea FC
• Oleg Deripaska, acționar la En+ Group
• Igor Sechin, șeful executivului Rosneft, o companie petrolieră de stat rusă
• Andrey Kostin, președintele băncii VTB, a doua cea mai mare bancă din Rusia
• Alexei Miller, directorul general al companiei energetice Gazprom
• Nikolai Tokarev, președintele companiei de conducte Transneft
• Dmitri Lebedev, președintele Consiliului de administrație al Bank Rossiya, banca privată a Kremlinului

“Sancțiunile de astăzi sunt cel mai recent pas în urmărirea noastră nemiloasă a celor care permit uciderea civililor, distrugerea spitalelor și ocuparea ilegală a Ucrainei”, a declarat Boris Johnson.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a însărcinat guvernul să elaboreze un program special de stat pentru reconstrucția fiecărui oraș ucrainean afectat de invazia rusă.

“După război, după victoria noastră, vom reconstrui tot ce a fost distrus. Foarte rapid și cu o calitate foarte bună. Pentru fiecare oraș afectat va fi creat un program special de stat pentru reconstrucție. Am însărcinat deja guvernul să înceapă dezvoltarea acestui program”, a menționat președintele ucrainean.

Potrivit președintelui, după implementarea acestui program, Cernihiv, Sumy, Okhtyrka, Jytomyr, Izyum, Mariupol, precum și alte orașe ucrainene afectate de bombardamente vor arăta ca și când nu a existat vreo invazie rusă.

“Cei mai buni arhitecți, cele mai bune companii, cele mai bune proiecte. Pentru fiecare oraș! Vreau să spun asta pe exemplul lui Harkov. Harkivul nostru, care se confruntă acum cu cea mai mare suferință de la al Doilea Război Mondial…

Piața Libertății va fi de așa natură încât toți, noi toți, toți europenii să fim acolo! Calea Poltava, Autostrada Belgorod, Strada Myronosytska, Spitalul Regional de Copii, Centrul Oncologic Harkov, Universitatea Karazin, Palatul Muncii, Biblioteca Korolenko…Vom reconstrui totul! Vă promit personal”, a subliniat șeful statului.

Șeful Comisiei de Apărare, Andrei Kartapolov, a anunțat că Duma de Stat va începe o anchetă parlamentară pe tema acuzațiilor conform cărora în laboratoarele de pe teritoriului Ucrainei se fac experimente cu patogeni periculoși, notează Interfax.

“Președintele Dumei de Stat a ordonat o investigație parlamentară și vom găsi toate dovezile necesare că nu se poartă doar un război informatic împotriva țării noastre, ci și un război biologic”, a declarat Kartapolov.

Acesta a mai adăugat că investigația va fi desfășurată alături de Ministerul Apărării și celelalte autorități competente. De asemenea, el a mai adat asigurări că concluziile anchetei vor fi publicate la scurt timp după finalizarea acesteia.

Timoftei Bezhenov, șeful unei alte comisii parlamentare din Duma de Stat, este de părere că în laboratoarele din Ucraina au mai rămas urme ale activităților desfășurate acolo și că acestea ar putea fi verificate.

“Este destul de greu să distrugi o cantitate mare de material biologic periculos. Aceste recipiente trebuie fie umplute cu acid, fie fierte sub presiune, toate aceste lucruri necesită timp. Cum a avut loc această distrugere? Toate acestea sunt chestiuni pe care reprezentanții trupelor de protecție radiologică, chimică și biologică trebuie să le afle”, a explicat parlamentarul.

Irina Vereshchuck, vicepremier al Ucrainei, a declarat că un convoi umanitar care se îndrepta către Mariupol nu a putut ajunge la destinație din cauza bombardamentelor.

Informațiile legate de bombardamentele asupra orașului Mariupol au fost transmise în primă fază de autoritățile locale.

Situația umanitară din acest oraș este îngreunată, după cum susține un consilier al președintelui Zelenski și de decizia Rusiei de a bloca evacuarea civililor din oraș pe fondul nemulțumirii că acest punct strategic nu a fost capturat.

Ministerul Apărării din Ucraina a transmis că forțele sale au reușit să înfrângă, la nord de capitala Kiev, un regiment de tancuri rusești.

În același mesaj, ucrainenii mai transmit și că comandantul acelui regiment, colonelul A. Zakharov, a fost eliminat.

“Comandantul regimentului ocupantului, colonelul Zakharov, a fost lichidat. În timpul bătăliei din districtul Brovar din regiunea Kiev, grupul tactic (BTGr) al regimentului al 6-lea tancuri (Chebarkul) din divizia 90 a Comandamentului Central a suferit pierderi semnificative de personal și echipamente” au transmis militarii ucraineni.

Dimitri Peskov a transmis într-o conferință de presă că situația țării sale este fără precedent și că consideră că statele occidentale s-au angajat într-un “război economic” împotriva țării sale, notează BBC.

“Există consecințe negative, acestea vor fi minimizate. În momentul de față situația este turbulentă”, a evaluat Peskov situația în care se află Rusia.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a mai vorbit despre inflația cu care se confruntă Rusia și le-a pus pe seama sancțiunilor occidentale. El a mai adăugat că deja se iau “măsuri pentru calmarea situației”.

Joi, 10 martie, ministrul chinez de externe, Wang Yi, s-a întâlnit cu omologul său francez, Jean-Yves Le Drian. Printre subiectele abordate s-a numărat și situația din Ucraina.

Wang Yi și-a exprimat speranța că acest război se va încheia “cât mai curând posibil”. Trebuie subliniat faptul că aceasta este prima dată când un oficial chinez de rang înalt numește conflictul din Ucraina “război”.

Cu toate acestea, ministrul nu a numit acțiunile militare ale Rusiei “invazie” și nici nu le-a condamnat în mod oficial. El a mai cerut ca părțile implicate să se liniștească și să nu escaladeze situația.

Autoritățile ucrainene au derulat mai multe investigații împotriva 38 de persoane din Mariupol și Herson, acuzate că au colaborat cu forțele rusești și că au încălcat articolul 111 din Codul penal al Ucrainei, referitor la trădare.

“SBI instrumentează 38 de cazuri penale împotriva oficialilor ucraineni și a forțelor de aplicare a legii, care au ajutat agresorul (n.r. Rusia), în temeiul articolului 111 din Codul penal al Ucrainei (trădare) “, apare pe contul de Twitter al agenției.

Serviciul de investigații ucrainean, SBI, mai transmite că aceste cazuri de trădare sunt izolate și că marea majoritate a oficialilor ucraineni continuă să lupte împotriva Rusiei.

Armata rusă a început bombardarea coridoarelor care ar trebui să permită evacuarea civililor din Mariupol, anunță autoritățile acestui oraș.

“În acest moment, bombardamentul aerian al Mariupol este în desfășurare”, a transmis un consilier al primarului.

Acesta mai susține că bombardamentele armatei ruse vizează infrastructura și că aceste acțiuni ar avea loc pentru a izola orașul. Trebuie subliniat că, până în acest moment, oficialii ruși nu au comentat acuzațiile.

Priti Patel, secretar de stat în Ministerul de Interne al Regatului Unit, a anunțat simplificarea procesului de acordare a vizelor în cazul persoanelor din Ucraina.

Modificările anunțate de autoritățile britanice permit persoanelor din Ucraina care au pașapoarte să călătorească fără ca datele lor biometrice să fie înregistrate. Acest pas urmează să fie făcut odată ce au ajuns în Regatul Unit.

“De marți, pot anunța că ucrainenii cu pașapoarte nu vor mai trebui să meargă la un centru de solicitare a vizelor pentru a-și oferi datele biometrice înainte de a veni în Marea Britanie.

În schimb, odată ce cererea lor a fost luată în considerare și verificările corespunzătoare finalizate, ei vor primi o notificare directă că sunt eligibili pentru schema de vize și pot veni în Regatul Unit.

Pe scurt, ucrainenii cu pașapoarte vor putea obține permisiunea de a veni aici complet online de oriunde s-ar afla și vor putea să-și dea datele biometrice o dată ajunși în Marea Britanie”, a explicat Priti Patel.

Discuțiile dintre Dmitro Kuleba și Serghei Lavrov s-au încheiat, fără ca cele două părți să ajungă la o concluzie legată de încetarea focului sau stabilirea unor coridoare umanitare.

La finalul întâlnirii, cei doi miniștri de externe au vorbit despre negocierile la care au luat parte. În conferința sa de presă, ministrul ucrainean a subliniat că nu s-a ajuns la un acord.

Dmitro Kuleba a mai transmis că organizarea acestei discuții nu a fost ușoară, dar că este gata să se întâlnească din nou cu omologul său. El a subliniat că, în acest moment, există două priorități: “organizarea unui coridor umanitar” către Mariupol și “încetarea  focului timp de 24 de ore pentru rezolvarea problemelor umanitare”.

“La inițiativa mea, ne-am dedicat cea mai mare parte din timp pentru abordarea problemelor umanitare de pe teren… pentru a ajuta persoanele care au suferit”, a afirmat ministrul ucrainean.

În plus, el a mai adăugat că speră că Serghei Lavrov îi va transmite lui Vladimir Putin cele două priorități și că coridorul umanitar va fi instituit.

Ministrul ucrainean de externe a mai transmis că “Ucraina nu s-a predat și nu se va preda. Suntem pregătiți pentru negocieri diplomatice, dar, deși nu acestea există, ne vom apăra țara de agresiunea rusească”.

La finalul conferinței de presă, Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a răspuns la întrebările adresate de jurnaliștii prezenți și a confirmat că acțiunile militare ale țării sale în Ucraina continuă conform planului.

“Negocierile cu Ucraina în Belarus nu au alternativă și plecăm de la faptul că actualul contact (n.r. întâlnirea din Turcia) nu le va devaloriza”, a declarat Lavrov.

În ceea ce privește negocierile, Lavrov a explicat că a vorbi cu omologul său despre posibilitatea unei întâlniri între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski.

“Sper că va apărea posibilitatea unei întâlniri între Putin și Zelenski, acest lucru va fi elaborat pe canalul de comunicare menținut de Belarus”, a adăugat ministrul.

Lavrov a lansat și o serie de acuzații la adresa statelor occidentale care oferă ajutor Ucrainei. El a subliniat că aceste acțiuni pot fi periculoase. De asemenea, el a transmis că există posibilitatea ca vesticii să renunțe la “așa-zisele lor principii”.

Ministrul rus de externe a susținut, de asemenea, că drepturile de proprietate ale Rusiei au fost încălcate de statele vestic și că acestea vor avea de suportat efectele acestei crize. El a mai vorbit și despre faptul că Ucraina pare să dorească să aibă întâlniri de dragul acestora, fără a încerca să ajungă la o soluție.

Lavrov a răspuns și la o întrebare legată de posibilitatea ca Rusia să atace alte țări, după invazia Ucrainei. El a ținut să sublinieze că nu există astfel de planuri și că țara sa nu și-a atacat vecinii.

“Nu plănuim să atacăm alte ţări. Noi nu am atacat nici Ucraina”, a afirmat Lavrov.

Interfax, agenția de știri din Rusia, notează că Republica Populară Donețk (DRP) și-a extins controlul asupra mai multor zone populate din Donbas.

Această extindere a teritoriului controlat ar fi avut loc cu ajutorul forțelor armate rusești, care au susținut acțiunea cu foc activ, după cum transmite comandamentul central de apărare al DRP.

Printre zonele care sunt acum controlate de separatiștii din Donețk se numără două localități din districtul Volodarsky.

Într-un mesaj pe Twitter, Organizația Internațională pentru Migrație a ONU, a transmis un nou update legat de numărul persoanelor din Ucraina care au părăsit țara, fugind de luptele care se poartă acolo.

Statisticile oficiale arată că 2,3 milioane de persoane s-au refugiat din Ucraina în țările învecinate de la începutul invaziei. Dintre aceștia, 112.000 nu sunt cetățeni ucraineni.

După cum mai arată mesajul distribuit de Organizația Internațională pentru Migrație, cei care și-au părăsit casele au nevoie de ajutor umanitar și protecție.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a vorbit într-o conferință de presă despre acuzațiile lansate de ucraineni că armata rusă ar fi atacat spitalul de copii din Mariupol, notează Reuters.

Acesta le-a explicat jurnaliștilor că nu are informații exacte despre evenimentele care au avut loc la Mariupol. În plus, el a anunțat că va cere detalii despre această situație de la militarii din zonă.

“Vom întreba cu siguranță armata noastră, pentru că voi (n.r. jurnaliștii) și eu nu avem informații clare despre ceea ce s-a întâmplat acolo”, a mai adăugat Peskov.

Președintele Belarusului, Alexandru Lukașenko, le-a ordonat specialiștilor din țara sa să asigure funcționarea centralei de la Cernobîl, notează Reuters. În prezent, aceasta se află sub controlul forțelor rusești.

Deși nu mai este activă și nu mai produce energie electrică, centrala de la Cernobîl necesită supraveghere continuă pentru a putea garanta că deșeurile nucleare de acolo nu poluează mediul înconjurător.

Informațiile transmise de autoritățile de la Kiev în ultimele zile indică faptul că alimentarea cu energie electrică a zonei a fost întreruptă și că asta ar putea duce la o creștere a nivelului de radiații.

O întâlnire între miniștrii de externe rus și ucrainean, Serghei Lavrov și Dmitro Kuleba, este în desfășurare în Turcia.

Imaginile de la întâlnirea intermediată de ministrul turc de externe Mevlüt Çavuşoğlu îi arată pe cei doi stând vizavi unul de celălalt.

Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că nu va mai participa la Consiliul Europei, cea mai importantă organizație pentru drepturile omului de pe continent, fondată ca răspuns la scandalurile umanitare din cel de-al doilea război mondial.

Kremlinul a spus că membrii NATO subminează organismul european conceput să susțină drepturile omului, statul de drept și democrația.

Rusia s-a alăturat Consiliului Europei în 1996, în urma unei cereri a lui Boris Elțin, ca parte a unei încercări de a integra tranziția țării la democrație.

Dar contradicțiile au fost evidente pe tot parcursul. Unii sugerează că apartenența Rusiei la organismul celor 47 de țări a delegitimizat-o.

Drepturile de reprezentare ale Rusiei au fost suspendate pe 25 februarie – a doua zi după invazia Ucrainei. Și anterior au fost suspendate în 2001, în urma celui de-al doilea război cecen, și în 2014, când Vladimir Putin a invadat Crimeea.

Ucraina a deschis șapte coridoare umanitare, inclusiv unul la Mariupol, pe fondul unor relatări conform cărora trupele ruse au ocupat părți ale orașului.

Viceprim-ministrul țării, Irina Vereschuk, a declarat că șapte coridoare umanitare au fost deschise, relatează Reuters. Guvernatorul din Sumî a spus că trei coloane de evacuați pleacă după ce a fost convenit o încetare a focului.

„Deschidem coridoare umanitare de-a lungul următoarelor rute: din orașul Trostianets în direcția orașului Poltava… oamenii vor călători parțial cu autobuzul, parțial cu transportul propriu. Din Krasnopillia în direcția orașului Poltava … Din orașul Sumî în direcția Poltava… Oamenii vor părăsi Sumy cu transportul privat, iar autobuzele vor fi trimise din Poltava pentru a scoate oamenii care nu au propriul lor transport”, a spus Vereschuk într-un briefing de joi.

Dar s-au semnalat în această dimineață și atacuri aeriene asupra Mariupolului, unde miercuri a fost bombardată o maternitate. Presa din Rusia susține că trupele ruse au ocupat părți ale orașului.

Potrivit Ukrinform, Serhii Bratchuk, purtătorul de cuvânt al sediului operațional al administrației militare regionale Odesa, a relatat acest lucru pe pagina sa de Facebook.

“În prezent, escadrilele rusești ale Flotei Mării Negre s-au mutat în Capul Crimeea Tarkhankut și Lacul Donuzlav. Și încă nu este clar că intenționează să efectueze o aterizare navală pe coasta noastră, știind cum se va termina pentru ei”, a spus Bratchuk. .

Potrivit acestuia, inamicul a fost reținut și pe uscat, în special pe pozițiile „Kherson – Mikolaiv – Krivii Rih – Voznesensk – Novovorontsovka din regiunea Herson”.

„Putem afirma munca eficientă a sistemelor noastre de apărare aeriană și a forțelor aeriene. Patru avioane Su-25 și două elicoptere inamice au fost distruse în ultimele patru zile. În același timp, înregistrăm tot mai multe cazuri de dezertare și jaf printre invadatorii ruși”, a spus Bratchuk.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a sosit la Antalya, Turcia, pentru negocieri cu ministrul rus de externe Lavrov.

În puțin mai puțin de o oră, perechea se va întâlni la cel mai înalt nivel între cele două părți de la începutul războiului.

Președintele turc Recep Erdogan a spus că speră că „întâlnirea dintre miniștri va deschide calea către o încetare permanentă a focului”.

Patru persoane au fost ucise – dintre care doi copii – după ce o clădire rezidențială din apropierea orașului Harkov a fost bombardată în timpul nopții de forțele ruse, au informat Serviciile de Stat de Urgență (SES) din Ucraina.

Atacul ar fi avut loc în satul Slobozhanske, din sud-estul Ucrainei.

SES a adăugat că o fetiță de cinci ani care a fost rănită a fost transportată de urgență la spital pentru îngrijiri.

Salvatorii urmează să continue operațiunile de căutare astăzi pentru a scoate cadavrele din dărâmături, au adăugat ei.

Separat, un centru comercial a fost incendiat de asemenea în urma bombardamentelor din inima orașului Harkov – totuși nu au fost raportate victime.

Rusia a respins acuzația Ucrainei conform căreia ar fi bombardat un spital de copii din Mariupol drept „știri false”, deoarece clădirea ar fi fost o fostă maternitate, care fusese de mult timp preluată de trupele ucrainene.

„Așa se nasc știrile false”, a declarat pe Twitter Dmitri Polianski, primul reprezentant permanent adjunct al Rusiei la ONU.

Polianski a spus că Rusia a avertizat pe 7 martie că spitalul a fost transformat într-un obiect militar din care trăgeau ucrainenii.

Armata ucraineană a lansat un contraatac împotriva forțelor ruse pentru a apăra capitala Kiev, a informat postul public Suspline, citând un consilier al ministrului de Interne.

„Noaptea a fost destul de grea, dar în general putem spune că armata ucraineană a contraatacat lângă Kiev”, a spus Vadim Denisenko.

“Am aliniat cinci tancuri. Dimineața s-au auzit bătălii de artilerie la Kiev, la periferia de vest. Acum sunt bătălii. Nu există încă informații detaliate”, a adăugat el.

BBC nu a putut verifica independent această afirmație, informează publicația britanică.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a întrebat de ce o maternitate este o „amenințare” pentru Rusia, într-un mesaj video postat pe Telegram miercuri seară.

„Bombe rusești au căzut asupra unui spital și a unei maternități din Mariupol. Un spital de copii, o maternitate funcțională, acele clădiri sunt ruinate!”, a spus președintele.

„Spitalul de copii? Maternitate? De ce au fost o amenințare pentru Federația Rusă? Ce fel de țară este Federația Rusă care se teme de spitale, se teme de maternități și le distruge?”, a întrebat el.

Zelenski a spus că cel puțin 17 persoane au fost rănite în atac, iar autoritățile continuă să caute printre dărâmături mai multe victime.

Lidrul de la Kiev a numit atacul „dovada finală, dovada că are loc un genocid al ucrainenilor”.

Zelenski a repetat apelul ca alianța militară NATO să declare o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei, exprimându-și indignarea față de atac.

“Închideți cerul chiar acum! Opriți crimele! Aveți putere, dar se pare că pierdeți umanitatea”, a spus el. “Lovitură directă a trupelor ruse la maternitate”, a spus Zelenski, adăugând: “Oameni, copii sunt sub dărâmături. Atrocitate! Cât timp va mai fi lumea complice ignorând teroarea?”

Cel puțin 37 de copii au fost uciși și 50 au fost răniți „în mai puțin de două săptămâni”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell, adăugând că peste 1 milion de copii au fost forțați să fugă.

„Atacurile împotriva civililor și a infrastructurii civile – inclusiv spitale, sisteme de apă și canalizare și școli – sunt de neconceput și trebuie să înceteze imediat”, a spus Russell într-un comunicat. „Copiii Ucrainei au nevoie disperată de pace.”

Estimarea oficială a SUA pentru numărul de ruși uciși în primele două săptămâni de război este de aproximativ 5.000 până la 6.000, spun oficialii pentru CBS News, relatează BBC.

Numărul militarilor ruși răniți este estimat la aproximativ 15.000 până la 18.000, pornind de la ipoteze că rata răniților este de obicei de trei ori mai mare decât cea a celor uciși.

Un oficial american care a dorit să rămână anonim a numit această proiecție „victime foarte, foarte semnificative” și a comparat rata morților cu unele bătălii din cel de-al Doilea Război Mondial.

Ucraina a susținut că 12.000 de soldați ruși au murit în luptă. Săptămâna trecută, Rusia a declarat că mai puțin de 500 dintre trupele sale au murit în Ucraina.

Proverbiala ceață a războiului împreună cu propaganda fac ca toate aceste afirmații să fie greu de verificat.

Imediat după ora 06:00, la Kiev, sirenele de raid aerian au sunat din nou.

Iată o scurtă recapitulare al celor mai importante evenimente din cursul nopții.

Miniștrii de externe ai Rusiei și Ucrainei au aterizat în Turcia pentru a purta discuții de pace în orașul Antalya joi. Ministrul ucrainean al afacerilor externe, Dmytro Kuleba, a sosit în Turcia pentru negocieri de pace cu Rusia.

Discuțiile vor avea loc joi în orașul Antalya, la invitația ministrului de externe al Turciei Mevlut Cavusoglu.

Miercuri mai devreme, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a fost văzut sosind în Turcia. Discuțiile în trei vor fi primele între cei mai importanți diplomați ai națiunii de la invazia rusă de acum două săptămâni.

Vicepreședintele SUA Kamala Harris se află în Polonia la o zi după ce SUA au respins planul țării de a-și transfera flota de avioane cu reacție în SUA, mai degrabă decât direct în Ucraina.

Harris a sosit la Varșovia, vizita oferindu-i șansa de a negocia direct cu liderii polonezi în problema transferurilor cu avioanele de luptă în Ucraina.

Subiectul a scos la iveală dezacorduri în cadrul alianței NATO.

Marți, oferta Poloniei de a furniza SUA avioane de luptă MiG-29 ca pas intermediar către transferul lor în Ucraina a fost respinsă ca „nesustenabilă” de oficialii americani.

Miercuri, departamentul american de apărare a mers și mai departe, numind-o o mișcare de „risc ridicat” care ar putea escalada criza.

Oficialii de la Casa Albă au avertizat că Rusia este din ce în ce mai disperată și ar putea recurge la atacuri cu arme chimice împotriva civililor în zilele următoare.

Oficialii americani estimează că între 5.000 și 6.000 de soldați ruși au murit până acum în Ucraina

Președintele Zelenski spune că bombardarea de către Rusia a unui spital din orașul asediat Mariupol – care a distrus maternitățile și secțiile pentru copii – este o crimă de război.

Mai multe companii private se angajează să pună capăt afacerilor în Rusia, pe măsură ce izolarea economică a țării continuă/ Printre acestea: producătorul auto Renault care deține fabrica Lada, gigantul minier Rio Tinto, Nestle, Sony, Caterpillar sau John Deere.

„Aviația inamică a lovit case de locuit. Au fost salvate 5 persoane, dintre care 2 copii. De asemenea, a distrus parțial departamentul de poliție”, a declarat șeful administrației regionale de stat Sumî, Dmitro Zhivitski, citând un raport al administrației militare regionale Sumî.

Zhivitski a spus că imediat după miezul nopții, joi, au fost lovite zone rezidențiale și o conductă de gaz.

„Artileria inamică a tras în fosta uzină Electrobutprilad. Rezultatul bombardamentului a ucis trei săteni, inclusiv un băiat minor”, ​​a spus el.

„Pisarívka Mare a suferit un bombardament nocturn. Liniile electrice sunt rupte, întinse pe pământ. Un băiat de 13 ani și 2 femei au fost uciși în urma unui bombardament de artilerie.”

Zhivitski mai spune că trei coridoare umanitare pentru evacuarea civililor sunt așteptate să se deschidă de la ora locală 9:00.

Miercuri, aproximativ 5.000 de persoane au fost evacuate din Sumî, capitala regională care se află de câteva zile sub un puternic bombardament rusesc.