Război în Ucraina. Iohannis, conversație telefonică cu președintele Zelenski. „Progres substanțial” în negocierile dintre Moscova și Kiev, susține un delegat rus

Mai multe publicații internaționale, precum Financial Times, The New York Times sau Washington Post au scris duminică seară că Rusia a cerut arme Chinei pentru războiul din Ucraina.

Publicația Financial Times, care citează oficiali americani, scrie că, în contextul prelungirii conflictului din Ucraina, Rusia ar avea nevoie de noi arme și muniții pentru a înfrânge rezistența ucraineană.

Alți oficiali au declarat pentru FT că administrația Biden se pregătește să-și avertizeze aliații cu privire la unele informații ce indică faptul că Beijingul se pregătește să ajute Rusia.

Cererea Rusiei a creat îngrijorări la Washington, Statele Unite temându-se că relațiile apropiate dintre Moscova și Beijing ar putea duce la livrarea de tehnică militară care să încline soarta războiului, mai scrie publicația britanică.

Publicația NY Times susține că oficialii americani s-au ferit să ofere detalii cu privire la reacția Chinei la cererea Moscovei și nici nu au vrut să comenteze cu privire la tipul de echipamente militare pe care Rusia le-a cerut.

Aceste informații vin în contextul în care luni, consilierul pe probleme de securitate al Casei Albe, Jake Sullivan, urmează să se întâlnească la Roma cu ministrul de externe chinez, Yang Jiechi.

Duminică, oficialul american a avertizat China cu privire la posibilitatea de a ajuta Rusia să ocolească sancțiunile financiare impuse după invazia Ucrainei.

Boris Johnson a spus că „acțiunile barbare” ale lui Vladimir Putin sunt un test pentru „întreaga umanitate”, în timpul convorbirii telefonice purtate duminică cu președintele Zelenski.

„Cei doi liderii au condamnat asasinarea lui Brent Renaud și a nenumăraților ucraineni nevinovați, precum și răpirea primarilor din Dniprorudne și Melitopol”, a spus un purtător de cuvânt al guvernului britanic.

„Prim-ministrul a subliniat sprijinul pe care Marea Britanie continuă să îl ofere Ucrainei. El a spus că Regatul Unit va continua să urmărească mai multe opțiuni pentru consolidarea autoapărării Ucrainei”, a mai precizat oficialul britanic. 

Acesta a reiterat sprijinul pe care guvernul condus de Boris Johnson îl acordă Kievului în aceste momente. „Prim-ministrul a spus că Regatul Unit va continua să stea alături de Ucraina în toate eforturile lor de a pune capăt acestui conflict dezastruos”.

Într-un mesaj publicat pe Twitter, Zelenski i-a mulțumit ulterior premierului Boris Johnson pentru sprijinul acordat de Marea Britanie, dar și premierului Cehiei cu care a purtat, de asemenea, o convorbire telefonică.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut firmelor americane de software Microsoft Corp și Oracle Corp și dar și grupului german SAP să oprească serviciile de asistență pentru produsele lor vândute în Rusia.

„Acum nu mai este timpul pentru decizii la jumătate sau nuanțate! Există doar alb și negru, bine sau rău!”, a scris Zelenski pe Twitter.

„Sunteți fie pentru pace, fie îl susțineți pe agresorul rus să ucidă copii și femei ucrainene. @Microsoft @Oracle @SAP, încetați să vă susțineți produsele în Rusia, opriți războiul!”, a continuat mesajul președintelui ucrainean.

Discuțiile dintre Rusia și Ucraina nu au loc în acest moment, dar vor continua luni, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției de presă de stat RIA.

Oficialul rus a confirmat că întâlnirea de luni va avea loc în format online.

Declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului au venit în contrast cu cele ale consilierul prezidențial ucrainean Oleksiy Arestovych, care anunțase anterior că Ucraina și Rusia au purtat discuții în mod activ duminică, în special cu privire la situația din jurul orașului asediat Mariupol.

Alimentarea cu electricitate a centralei nucleare de la Cernobîl a fost reluată duminică, potrivit unui anunţ al agenţia nucleară ucraineană Energoatom.

“Astăzi, datorită eforturilor incredibile ale specialiştilor Ukrenergo, inginerii noştri nucleari şi electricienii noştri au reuşit să restabilească alimentarea cu electricitate a centralei de la Cernobîl, aflată sub controlul ocupanţilor ruşi”, a afirmat ministrul ucrainean al energiei, Herman Haluşcenko.

Acesta a subliniat că inginerii ucraineni au reușit să prevină o posibilă catastrofă nucleară ce ar fi amenințat întreaga Europă.

“Acum, sistemele de răcire vor funcţiona din nou normal, nu cu ajutorul generatoarelor. Inginerii noştri, riscându-şi sănătatea şi viaţa, au putut preveni riscul unei posibile catastrofe nucleare care ameninţa toată Europa”, a adăugat el.

În ultimele zile centrala nucleară de la Cernobîl a fost deconectată de la sistemul de alimentare cu energie electrică, sistemul de răcire funcționând cu ajutorul generatoarelor electrice.

După ce armata rusă a lansat mai multe rachete asupra unei baze militare a armatei ucrainene, aflată la doar 20 de kilometri de granița cu Polonia, Departamentul american al Apărării a reiterat că un atac asupra unui stat NATO, reprezintă un atac asupra tuturor.

„Un atac armat împotriva unuia este considerat un atac armat împotriva tuturor”, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Acesta a reamintit acordurile NATO de sprijin militar reciproc, subliniind că acesta este și motivul pentru care forţele americane şi alte forţe NATO îşi sporesc prezenţa la graniţa estică a Alianţei.

„Am spus foarte clar Rusiei că teritoriul NATO va fi apărat, nu doar de Statele Unite, ci şi de aliaţii noştri”, a mai declarat oficialul american.

John Kirby a subliniat însă că există o linie de comunicare cu Ministerul rus al Apărării pentru a evita un conflict direct.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat duminică că a discutat cu președintele Ucrainei, Volodomir Zelenski despre invazia rusă, și l-a asigurat pe acesta din urmă că România va avea grijă de toți cetățenii ucraineni care sosesc în țara noastră.

”L-am asigurat pe președintele Zelenski de susținerea totală a României pentru Ucraina, atât bilateral, cât și în cadrul UE. Hub-ul umanitar din Suceava a început deja să livreze primele ajutoare. Vom avea grijă de toți cetățenii ucraineni care vin în România”, a scris președintele Iohannis pe Twitter.

La rândul său, într-un mesaj pe Twitter, președintele Zelenski a mulțumit țării noastre pentru sprijinul acordat.

”Am mulțumit pentru susținerea poporului ucrainean. I-am informat pe președinții Slovaciei, Zuzana Caputova, și României, Klaus Iohannis, despre contracararea agesiunii ruse, crimele de război comise de Rusia, în particular cele împotriva civililor”, a scris Zelenski.

I have just had a 📞 conversation with President @ZelenskyyUa. I assured him of Romania’s full support for Ukraine both bilaterally & in the #EU. The humanitarian hub in Suceava has already started to deliver the first aids. We will take care of all 🇺🇦 citizens arriving to 🇷🇴.

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) March 13, 2022

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării a declarat duminică că, în urma atacurilor asupra localităţii Starichi şi a bazei militare Iavoriv, din apropiere de granița poloneză, armata rusă a ucis până la „180 de mercenari străini”.

„Ca urmare a acestor atacuri, au fost eliminaţi până la 180 de mercenari străini şi o cantitate semnificativă de arme străine”, a anunțat Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

Oficialul rus a precizat că loviturile armatei ruse au distrus un centru de antrenament pentru luptători străini, dar şi un loc pentru depozitarea armelor şi echipamentelor militare livrate Ucrainei.

„Aceste lovituri sunt opera armelor de înaltă precizie cu rază lungă de acţiune”, a mai spus Igor Konaşenkov.

Oficialul din Ministerul Apărării rus a precizat apoi că „eliminarea mercenarilor străini care sosesc în Ucraina va continua”.

Ministrul de externe al Ucrainei i-a avertizat duminică pe mercenarii care ar putea fi „tentați” să se alăture forțelor Rusiei în Ucraina că vor fi considerați criminali de război.

„Rusia poartă un război de agresiune împotriva Ucrainei. Avertizez cetățenii străini care ar putea fi tentați să se alăture forțelor de invazie ruse: nu o faceți”, a scrie pe Twitter, Dmytro Kuleba.

„Am lansat deja acțiuni la instanțele internaționale. Chiar dacă supraviețuiți, veți fi considera un criminal de război. Nu merită bani sau altceva”, a subliniat oficialul ucrainean.

Circa 20.000 de voluntari internaționali s-au alăturat în ultimele săptămâni armatei ucrainene, mulți dintre aceștia fiind foști militari din țările occidentale.

Casa Albă a transmis un mesaj clar duminică Beijingului, prin vocea consilierului pentru securitate naţională, Jake Sullivan, care a avertizat că, în cazul în care va ajuta Rusia să treacă peste sancțiunile economice impuse, atunci China va suporta „cu siguranță” consecințe.

Oficialul american a declarat pentru CNN că Statele Unite sunt de părere că Beijingul era înştiinţat de planul Rusiei de a invada Ucraina, deşi este posibil ca statul chinez să nu fi înţeles întreaga amploare a planului. Acesta a subliniat că acum Washingtonul urmăreşte îndeaproape în ce măsură Beijingul oferă sprijin economic sau material Rusiei.

”Îi comunicăm în mod direct, în privat, Beijingului că vor exista cu siguranţă consecinţe pentru sancţiunile ample, eforturile de sustragere de la acestea sau sprijinul acordat Rusiei de a le echiliba”, a spus oficialul de la Casa Albă.

”Nu vom permite ca acest lucru să meargă mai departe şi să existe un colac de salvare pentru Rusia împotriva acestor sancţiuni economice din orice ţară şi oriunde în lume”, a mai spus Jake Sullivan.

Duminică, ministrul de finanțe al Rusiei a recunoscut public că aproape jumătate din rezerva Băncii Naționale, circa 300 de miliarde de dolari, este blocată de sancțiunile impuse de țările occidentale, dar și-a exprimat speranța ca Beijingul să rămână un partener comercial în continuare pentru Rusia.

Președintele Volodimir Zelenski a efectuat duminică o vizită la un spital din Kiev pentru a vizita militarii ucraineni răniţi în urma invaziei Rusiei.

Președintele ucrainean a discutat cu soldaţii răniţi, cărora le-a transmis că cel mai bun cadou va fi „victoria”.

„Însănătoşire grabnică, băieţi!”, le-a urat Zelenski, care i-a decorat pe soldaţii aflaţi pe patul de spital, dar şi pe reprezentanţi ai instituţiei medicale.

President Zelensky walked to a hospital today to visit wounded Ukrainian soldiers and award them with state honors for their sacrifices. pic.twitter.com/LI0JScdkX7

— Christopher Miller (@ChristopherJM) March 13, 2022

Președintele Ucrainei declarase sâmbătă că țara sa a pierdut circa 1.300 de militari de la începutul războiului declanșat de Rusia. Duminică însă, în urma unui bombardament al armatei ruse asupra unei baze militare situate în vestul Ucrainei, nu mai puțin de 35 de militari și-au pierdut viața și alți 135 au fost răniți.

Casa Albă a avertizat că Rusia se va confrunta cu un răspuns din partea NATO în cazul în care atacurile sale se vor răspândi peste granița țării și vor lovi membrii alianței sale.

Consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a avertizat că, în cazul în care Rusia ar trage asupra teritoriului NATO, alianța va declanșa articolul 5 și va răspunde cu „toată forța”.

Jake Sullivan a declarat la emisiunea „Face the Nation” că președintele Joe Biden „a fost clar în mod repetat că Statele Unite vor lucra cu aliații noștri pentru a apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO și asta înseamnă fiecare centimetru”.

Acesta a declarat duminică că utilizarea armelor de distrugere în masă de către Rusia ar fi o „linie suplimentară șocantă” pe care Putin o trece în atacul său asupra ordinii internaționale.

El a spus că SUA continuă să se consulte cu aliații cu privire la situația din Ucraina și comunică direct cu Rusia pentru a avertiza împotriva folosirii armelor chimice.

Leonid Slutsky, membru al delegației ruse pentru negocierile cu Ucraina, a declarat că s-au înregistrat „progrese semnificative” în negocierile cu delegația ucraineană de la începutul discuțiilor, transmite CNN care citează agenția de presă de stat rusă RIA.

„Mă aștept ca progresul să fie în direcția semnării unui document”, a afirmat oficialul rus.

De partea cealaltă, negociatorul ucrainean Mykhailo Podolyak a spus și el că discuțiile au devenit mai constructive.

„Nu vom ceda în principiu pentru nicio poziție. Rusia înțelege acum asta. Rusia începe deja să vorbească constructiv. Cred că vom obține unele rezultate literalmente în câteva zile”, a explicat el într-un videoclip postat pe rețelele de socializare.

În timp ce președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că au existat „anumite progrese pozitive” în negocierile cu Ucraina, oficialii și diplomații americani și europeni și-au exprimat toți un profund scepticism cu privire la starea discuțiilor.

Nimeni nu a considerat că acțiunile lui Putin până în prezent dau de înțeles că liderul rus este gata să găsească o soluție diplomatică pentru a pune capăt războiului.

Brent Renauld, un fost corespondent al publicaţiei The New York Times, a fost ucis duminică, la Irpin, oraş de lângă Kiev. De asemenea, un coleg de-al său a fost împuşcat, iar acum este internat în spital.

“Ocupanţii ucid cu cinism chiar şi jurnalişti străini care încearcă să arate adevărul despre atrocităţile trupelor ruseşti în Ucraina. Cetăţeanul american Brent Renaud a plătit cu viaţa pentru că a încercat să facă lumină asupra insidiozităţii şi cruzimii agresorului”, a transmis Andrii Nebitov, şeful Poliţiei Regionale Kiev.

“Situaţia în Ucraina, din nefericire, continuă să se degradeze rapid şi, în unele oraşe, ea a atins proporţii catastrofice”, a declarat generalul Mihail Mizinţev, oficial în ministerul rus al Apărării, citat de agenţiile de presă ruse.

Rusia a continuat bombardamentele puternice şi în acest weekend, atacând marile oraşe ale Ucrainei, însă generalul dă vina pe “naţionaliştii” ucraineni pentru acest dezastru.

Oficialul susţine că aceştia ar distruge infrastructura esenţială şi ar mina zonele rezidenţiale, lăsându-i pe civili fără modalităţi de evacuare, electricitate, haine sau medicamente.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că aproape 125.000 de persoane au fost evacuate din zonele de conflict prin coridoarele umanitare.

Într-o nou mesaj video transmis duminică, liderul de la Kiev a afirmat că prioritatea este Mariupol, oraș unde 400.000 de oameni sunt izolați, iar apa și mâncarea s-au epuizat.

Zelensky: “We were able to evacuate nearly 125,000 people using humanitarian corridors.”
“The main task now is Mariupol. Our diplomatic effort is focused on aid to reach the city.”#Russia #Kyiv #Kharkiv #Ukraine #UkraineWar #UkraineRussianWar #Vasylkiv pic.twitter.com/sdeECZPqld

— Sujit Gupta (@sujitnewslive) March 13, 2022

Zelenski a precizat că un convoi de aprovizionare umanitară se afla la doar 80 km depărtare de orașul-port și ar putea ajunge în 2 ore.

De la începutul invaziei armatei lui Vladimir Putin în Ucraina, peste 14.000 de oameni din 112 orașe au fost reținuți în Rusia pentru proteste împotriva războiului.

Informațiile au fost prezentate de The Guardian, care citează OVD-Info, un site de monitorizare. Până în prezent, 359 de persoane din 28 de orașe au fost arestate, dar cifra reală ar putea fi mai mare.

Consilierul președintelui Volodimir Zelenski, Mikhailo Podoliak, a anunțat că Ucraina lucrează cu Israelul şi Turcia, în postura mediatori, pentru a finaliza o locaţie şi un cadru pentru o nouă rundă de negocieri cu Rusia.

”Va fi programată o întâlnire, cea de-a patra rundă de negocieri. Ar putea fi mâine, poimâine”, a declarat Podoliak pentru Belta, agenţia de presă de stat din Belarus, duminică, notează Mediafax.

”Există diverse propuneri pe masa de negocieri acum, sunt multe, există o duzină de propuneri, inclusiv cu privire la un acord politic şi, cel mai important, cu privire la un acord militar. Mă refer la o încetare a focului, o formulă de încetare a focului şi retragerea trupelor”, a adăugat oficialul ucrainean.

În urma apariției acestor informații, Podoliak a postat un mesaj pe Twitter în care anunță că Ucraina se va ține tare pe poziție la negocieri și nu va face niciun pas înapoi. Acesta a dezvăluit cele două mari cereri ale Kievului.

To clarify. At the negotiations, the RF not putting ultimatums, but carefully listens to our proposals. 🇺🇦 will not give up any of the positions. Our demands are – the end of the war and the withdrawal of RF troops. I see the understanding and there is a dialogue. pic.twitter.com/72ae9ZeOfn

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) March 13, 2022

”Pentru clarificări. La negocieri, Federația Rusă nu pune ultimatumuri, ci ascultă cu atenție propunerile noastre. Ucraina nu va renunța la niciuna dintre poziții.

Cererile noastre sunt: sfârșitul războiului și retragerea trupelor ruse. Văd înțelegere și există un dialog”, a spus Podoliak.

Noi acuzații în direcția armatei ruse. Un oficial al poliţiei ucrainene din regiunea Lugansk a acuzat în noaptea de sâmbătă spre duminică armata rusă că i-a atacat localitatea cu bombe cu fosfor, relatează AFP, citat de Agerpres.

Oleksi Biloşiţki, șeful poliției din Popasna, oraş situat la circa o sută de kilometri vest de Lugansk, spune că forţele ruse au folosit bombe cu fosfor asupra localității sale.

”Suferinţe şi incendii”, a scris el pe Facebook. El a făcut o paralelă între metodele ruşilor și cele ale naziştilor. Până în acest moment, acuzațiile nu au putut fi demonstrate.

Deputy chief of National Police Oleksiy Biloshytskyi reports that Russian forces have used phosphorus munitions in Popasna, in the Luhansk Oblast.

They are prohibited weapons by International law. pic.twitter.com/whbpWkIaAC

— ArianaGic/Аріянॳць (@GicAriana) March 13, 2022

În cazul în care Rusia va utiliza arme chimice în Ucraina, NATO ar putea să își reconsidere decizia de a nu interveni militar în conflict, a avertizat, duminică, președintele polonez, Andrzej Duda.

Întrebat, într-un interviu la BBC, dacă un astfel de act ar putea determina o intervenție a NATO, Duda a spus:

”Bineînțeles, toată lumea speră că nu va îndrăzni să facă acest lucru. Dar… dacă va folosi arme de distrugere în masă, acest lucru ar însemna că toată chestiunea se va schimba radical”. Mai multe detalii, AICI.

Crește bilanțul victimelor după atacul asupra bazei militare de la Yavoriv, regiunea Liov. Conform guvernatorului din zonă, Maksim Koztski, 35 de persoane au murit și 134 sunt rănite, notează Sky News.

Centrul militar din vestul țării a fost lovit de 30 de rachete rusești, spun oficialii ucraineni

Vorbim de cel mai vestic atac aerian al forțelor ruse de la debutul războiului, aproape de granița Ucrainei cu Polonia, o țară membră NATO.

#BREAKING: A border city considered a safe haven for so long has been the location of a deadly attack from Russia.

Thirty-five people were killed and more than 130 injured, when Russian forces launched a missile strike on a military base just outside Lviv. @MarkWBurrows #9News pic.twitter.com/Y4EY40geXH

— 9News Australia (@9NewsAUS) March 13, 2022

Un atac aerian rusesc a distrus un bloc cu 9 etaje din orașul Cernihiv, situat în nordul țării, a anunțat Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei.

Cel puțin o persoană a fost ucisă și o alta rănită în atac, în timp ce 7 au fost salvate, mai spune Serviciul ucrainean. Presa locală scrie că o fetiță de 9 ani a murit în urma atacului.

Чернігів↘️

О 5:46 внаслідок авіаудару сталося руйнування з 2 по 9 поверх, з послідуючим горінням 9-поверхового гуртожитку. На місці пожежі працюють 10 од. техніки та 48 чоловік особового складу. pic.twitter.com/8RoQKBVNIQ

— DSNS.GOV.UA (@SESU_UA) March 13, 2022

Un tren de pasageri care se îndrepta pentru a prelua refugiați din estul Ucrainei a fost atacat de forțele ruse.

În urma incidentului, un conductor a fost ucis și un alt angajat a fost rănit, a declarat compania națională de căi ferate din Ucraina citată de BBC.

Trenul a fost atacat lângă stația Brusyn din regiunea Donețk, mai anunță autoritățile ucrainene.

Trenul trebuia să preia locuitorii care erau evacuați din regiunile Donețk și Luhansk de la gara Lyman, inclusiv 100 de copii.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat că Rusia ar putea utiliza arme chimice după invadarea Ucrainei. Oficialul a acuzat că o astfel de mișcare ar fi o ”crimă de război”.

”În ultimele zile, am auzit afirmații absurde despre laboratoarele de arme chimice și biologice. Acum, că aceste afirmații false au fost făcute, trebuie să rămânem vigilenți pentru că este posibil ca Rusia însăși să planifice operațiuni de arme chimice sub această fabricație de minciuni.

Ar fi o crimă de război”, a spus Stoltenberg. Mai mule detalii, AICI.

Corespondentul Sky News în partea de sud a Ucrainei, Nick Martin, anunță că a auzit, duminică, tiruri de artilerie și rachete în apropiere de port.

Reporterul a mai precizat că sirenele care anunță un potențial atac aerian au sunat în această dimineață. Serviciile de informații consideră că Odesa, al treilea oraș al Ucrainei și cel mai mare port al său, este acum o țintă pentru ruși.

Tot în această dimineață, primarul orașului Dniprorudne (regiunea Zaporojie) a fost răpit de trupele ruse.

Yevhen Matviiv este al doilea edil răpit de invadatori de la izbucnirea războiului, după Ivan Fedorov, primarul din Melitopol.

”Crimele de război devin sistemice”, a spus guvernatorul regiunii Zaporojie, Olexandr Starukh.

Ministrul apărării din Ucraina, Oleksii Reznikov, a numit bombardarea cu rachete de către Rusia a Centrului Internațional pentru Menținerea Păcii și Securității drept un ”atac terorist”.

Reznikov a mai spus că ”instructori străini” munceau la această bază militară.

”Acesta este un nou atac terorist asupra păcii și securității în apropierea graniței UE-NATO. Trebuie luate măsuri pentru a opri acest lucru. Restricționați traficul aerian!” a spus oficialul, într-un mesaj postat pe Twitter.

russia has attacked the International Center for Peacekeeping&Security near Lviv.Foreign instructors work here.Information about the victims is being clarified.This is new terrorist attack on peace&security near the EU-NATO border.Action must be taken to stop this.Close the sky!

— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) March 13, 2022

Duminică, 13 martie, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a acuzat forțele ruse că fură haine și uniforme militare din bazele ucrainene.

Într-un raport emis în această dimineață, ucrainenii mai spun că rezerve de sânge din Belarus ar fi redirecționate către rușii răniți pe front. Mai multe detalii, AICI.

Guvernatorul regiunii Liov anunță că 9 persoane au fost ucise și 57 rănite în atacul asupra bazei militare a Centrului Internațional de Menținere a Păcii și Securității din partea de vest a Ucrainei.

Maksim Koztski a confirmat că Rusia a tras 30 de rachete în baza militară, situată la aproximativ 50 km sud-vest de orașul Liov și la 25 km de granița cu Polonia, notează The Kyiv Independent.

⚡️Lviv Oblast Governor: Russian attack on Yavoriv kills 9, injures 57.

According to Governor Maksym Kozytsky, overnight Russia launched at least 30 missiles on the Yavoriv millitary training centre.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 13, 2022

Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a adăugat că la baza militară de la Yavoriv lucrau instructori militari străini. Oficialul a spus că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului.

Ministerele Apărării din Ucraina și Rusia au prezentat, duminică, noi date în privința distrugerilor din taberele adverse.

Armata ucraineană anunță că peste 12.000 de soldați ruși au murit de la începutul războiului. Se mai precizează în raport că 374 de tancuri, 1.226 de mașini de luptă blindate și 140 de sisteme de artilerie ruse au fost distruse.

Pierderile sunt raportate între 24 februarie și 13 martie, potrivit unei actualizări publicate de statul major al forțelor armate ucrainene, duminică dimineața.

De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al ministerului apărării din Rusia, Igor Konașenkov, a declarat că 3.687 de facilități militare ucrainene au fost distruse până acum de trupele lui Vladimir Putin.

Administrația militară regională din Liov spune că Centrul Internațional de Menținere a Păcii și Securității (IPSC) din districtul Yavoriv ​​a fost vizat în această dimineață de atacuri ale forțelor ruse.

Conform The Guardian, acest loc a fost mult timp privit cu suspiciune de Kremlin. Presa rusă a sugerat în trecut că aici este o bază secretă a NATO.

Locația a fost îmbunătățită masiv în ultima vreme printr-un efort militar internațional, care includea membri ai serviciului american, canadieni, britanici, polonezi și lituanieni. Aceștia au ajutat la antrenarea armatei ucrainene.

Duminică dimineața, Ministerul Apărării din Marea Britanie a publicat cea mai recentă actualizare a informațiilor legate de conflictul din estul Europei.

Conform raportului, trupele rusești încearcă să încercuiască forțele ucrainene în est și înaintează de la Harkov și Mariupol, ambele zone fiind puternic asediate.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 13 March 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/eTyMwvnz4V

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/FLC100EJAr

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 13, 2022

De asemenea, britanicii mai spun că soldații ruși avansează și din regiunea Crimeea, pentru a se apropia de Odesa, cel mai mare port și al treilea oraș al țării.

În tot acest timp în care Rusia încearcă să avanseze, armata ei se confruntă cu pierderi grele din cauza rezistenței ucrainene.

Bursa de la Moscova va rămâne închisă și pe parcursul săptămânii viitoare, conform unui anunț al Băncii Naționale a Rusiei, relatează Reuters.

Piața de valori din Capitala Rusiei este închisă din 28 februarie, de când au intrat în vigoare primele sancțiuni împotriva Rusiei, ca urmare a războiului din Ucraina.

Apar informații noi legate de bombardamentele de duminică dimineața din orașul Ivano-Frankivsk. Este posibil ca forțele ruse să fi lovit o bază aeriană din zonă. Anunțul a fost făcut duminică dimineață de primarul orașului, Ruslan Martsinkiv.

”Conform informațiilor preliminare, exploziile de azi dimineață au fost de la un atac asupra aeroportului”, a spus Martsinkiv, notează The Guardian.

Edilul i-a îndemnat pe cei care locuiesc în apropierea aeroportului să se mute într-o zonă mai sigură.

Administrația Regională din Liov anunță că armata rusă a tras cel puțin 8 rachete către baza de pregătire militară a Centrului Internațional pentru Menținerea Păcii și Securității din zonă.

• 25 de km sunt între Centrul Internațional pentru Menținerea Păcii și Securității și granița cu Polonia

Atacul a fost raportat la începutul zilei de duminică, 13 martie. Până la această oră nu s-au raportat victime.

Consequences of strikes on the International Center for Peacekeeping and Security in the village of Starychi pic.twitter.com/222RWvd4pm

— Ukraine News Live🇺🇦 (@UkraineNewsLive) March 13, 2022

⚡️Russian forces fire at least eight missiles at the International Center for Peacekeeping and Security military training base in Lviv Oblast early on March 13, according to the Lviv regional administration.

No information about casualties has been reported yet.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 13, 2022

În această dimineață, mai multe explozii au fost auzite, la ora locală 6, la periferia orașului Liov, lângă granița Ucrainei cu Polonia.

The Guardian scrie că locuitorii au fost treziți de sirenele raidului aerian pentru a treia noapte la rând. Duminică a fost prima dată de la începutul invaziei când sirenele au fost urmate de explozii.

Bombardamentele continuă în mai multe zone din Ucraina. Presa locală anunță că duminică dimineața au fost auzite explozii puternice în Ivano-Frankivsk și în apropiere de Liov.

Exploziile din zona Liov au fost rezultatul apărării aeriene a Ucrainei împotriva rachetelor rusești, anunță oficialul local Igor Zinkevych, conform The Kyiv Independent.

⚡️Early morning explosions near Lviv were the result of Ukraine’s air defense against Russian missiles, according to local lawmaker Igor Zinkevych.

“All military units are working fully, additional information is expected from the head of the region, he wrote March 13.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 13, 2022

”Toate unitățile militare lucrează pe deplin, se așteaptă informații suplimentare de la șeful regiunii”, a spus acesta.

Administraţia regională din Zaporojie anunță că un nou primar a fost instalat în oraşul Melitopol, aflat sub controlul armatei ruse, după ce primarul ales a fost reţinut, relatează CNN.

Noul edil este Galina Danilcenko, fost membru al Consiliului local, conform unei declaraţii de pe site-ul administraţiei regionale din Zaporojie.

Fedorov a fost reţinut, vineri, de bărbaţi înarmaţi şi acuzat de fapte de terorism de către Procuratura pentru regiunea separatistă – susţinută de Rusia – Lugansk.

Nicu Popescu, ministrul de externe al Republicii Moldova, a spus că țara se apropie de limita capacității în privința adăpostirii refugiaților care fug de conflictul din Ucraina.

În prezent, numărul refugiaților staționați peste Prut este în jur de 100.000, dar reprezintă o creștere cu 4% a populației naționale și ar fi echivalent proporțional cu 2,5 milioane de refugiați care sosesc în Marea Britanie într-o perioadă de două săptămâni, transmite BBC, potrivit The Guardian.

Popescu a mai spus că Republica Moldova este ”cel mai fragil vecin al Ucrainei”, cu mai puține resurse financiare și cu mai puțină rezistență în securitate, sănătate și educație.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ținut un nou discurs de mobilizare, susținând că forțele ruse nu au nici puterea, nici spiritul pentru a cuceri Ucraina.

Pe de altă parte, liderul de la Kiev afirmă că este nevoie de ”timp şi de forţă pentru a distruge maşinăria de război” care a venit în țara sa şi transmite: “încă trebuie să rezistăm. Încă trebuie să luptăm”.

Zelenski cere în continuare sprijin extern. Acesta adaugă că le repetă mereu prietenilor Ucrainei şi partenerilor din străinătate că “ar trebui să facă mai mult pentru Ucraina, pentru ucraineni”, întrucât nu este vorba doar despre Ucraina.

Zelenski dezvăluie că a acordat distincţia “Erou al Ucrainei”, post-mortem, pentru prima dată unei femei, medic militar care a îngrijit soldaţi în regiunea Sumî.

Președintele a comentat și situația din Herson, un oraș ucrainean aflat sub control rusesc.

Acesta a spus că Rusia plănuiește un referendum pentru a face din regiune o republică separatistă, similară cu alte părți din estul Ucrainei – Donețk și Lugansk.

Negocierile fizice care s-au dus până acum între părțile ucrainene și ruse în Belarus și în Turcia au continuat în ultimele zile prin videoconferință.

Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Moscovei, a anunțat sâmbătă că Vladimir Medinski, consilierul preşedintelui Putin, conduce delegaţia rusă în discuţiile prin videoconferinţă cu Ucraina, care au loc de câteva zile, scrie agenţia TASS, citată de Agepres.

”Din partea noastră, delegaţia este condusă în continuare de Medinski”, a spus oficialul de la Kremlin

În ceea ce privește discuția în 3 Putin – Scholz – Macron, un comunicat postat pe site-ul preşedinţiei ruse sâmbătă anunță că liderul rus ”Le-a spus în detaliu preşedintelui francez Emmanuel Macron şi cancelarului german Olaf Scholz despre recenta serie de discuţii între reprezentanţii ruşi şi cei ucraineni care au avut loc în ultimele zile în format video”.

După conversaţia telefonică pe care cei trei lideri au avut-o sâmbătă, oficialii francezi au asigurat că preşedintele Putin nu intenţionează să “oprească războiul”, deşi au remarcat o schimbare de ton în discursul liderului rus, întrucât acesta nu mai vorbeşte despre “denazificarea” Ucrainei şi nici despre destituirea preşedintele Zelenski.

Până în prezent nu se ştia că ucrainenii și rușii negociează prin videoconferinţă, după cele trei runde faţă în faţă, desfăşurate cu câteva zile în urmă.