Război în Ucraina. Peste 450.000 de refugiați au ajuns în România. 13,6 miliarde de dolari, ajutor SUA. Premierii Poloniei, Sloveniei și Cehiei, la Kiev

Mai mult de zece nave ale Federației Ruse se îndreaptă spre Ucraina, anunță agenția Unian, care citează publicații occidentale.

Este vorba despre nave de debarcare și altele de însoțire, care se apropie de zona de coastă de lângă Odesa. 

Cel puțin 14 nave ale Rusiei se mișcă spre teritoriul ucrainean, scrie revista Marinei Regale Britanice, „Naval News”, care citează experți și imagini din satelit. Publicația britanică mai scrie că grupul de nave rusești se apropie de coasta ucraineană prin trei direcții. 

Grupul de nave aflate cel mai la nord include un dragor de mine și o navă de debarcare, precum și un remorcher, grupul din mijloc este format din corvete echipate cu rachete, iar grupul sudic include navele de asalt „Petro Morgunov” și „Tapir”, precum și fregata „Moscova”. 

O misiune internațională de menținere a păcii este necesar să fie trimsă în Ucraina, a declarat liderul partidului de guvernământ – PiS (Lege ți justiție) – din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, în timpul vizitei sale la Kiev, alături de premierul polonez Mateusz Morawiecki, cel al Cehiei, Petr Fiala, și al Sloveniei, Janez Janša. 

„Cred că e necesar să avem o misiune pentru pace – din partea NATO sau a unei structuri internaționale mai largi – dar o misiune capabilă să se apere autonom și care să opereze pe teritoriul Ucrainei”, a declarat Jaroslaw Kaczynski. 

El a făcut sugestia aceasta în timpul conferinței de presă pe care a ținut-o în capitala Ucrainei, alături de președintele Volodimir Zelenski și de premierii Poloniei, Sloveniei și Cehiei. 

Președintele Volodimir Zelenski i-a informat pe premierii Poloniei, Mateusz Morawiecki, al Cehiei, Petr Fiala, și al Sloveniei, Janez Janša, cu privire la agresiunea Rusiei și la situația generală de securitate a Ucrainei.

„Cât despre arme…. Situația pe care o avem acum este periculoasă. În general, este periculoasă pentru țară. Ne înclinăm în fața voastră [pentru că ați făcut această vizită]. Astăzi, de exemplu, câteva cartiere rezidențiale din Kiev au fost bombardate. Au bombardat teritoriul nostru în vestul Ucrainei, în regiunea Liov”, a spus Zelenski, citat de Ukrinform. 

El le-a mai spus oficialilor est-europeni că, probabil  Rusia s-a așteptat ca ucrainenii să-i primească pe invadatori cu bucurie. „Credeau că cel puțin o parte din populație îi va susține”, a mai spus președintele. El a adăugat că, alături de militarii ruși, sunt și reprezentanți ai altor țări. „Vorbesc limbi pe care nu le înțelegem. Au fost aduși din Siria sau de altundeva”, a mai spus Zelenski. 

Reamintim că pim-miniștrii Poloniei, Cehiei și Sloveniei au sosit la Kiev pe 15 martie, fiind prima vizită internațională la acest nivel de la începutul agresiunii Kremlinului, pe 24 martie. 

Starea de asediu a fost instituită pentru următoarele 35 de ore, în capitala ucraineană Kiev, unde o explozie puternică a fost auzită deja la periferia vestică. 

Explozia și bombardamentele au loc în timp ce premierii Poloniei, Cehiei și Sloveniei se află la Kiev, pentru a transmite un mesaj de sprijin din partea Europei. Cei trei premieri au sosit în capitala Ucrainei cu trenul, în condiții de pericol major, trecâtn prin mai multe zonde de război. 

Liderul senatorilor republicani Mitch McConnell a declarat că ideea de a înarma Ucraina cu avioane de luptă din Polonia se află încă în discuții, potrivit Ukrainskaia Pravda, care preia informații Reuters și European Truth.

„Nu am întâlnit pe nimeni în Senat care să nu susțină transferul aparatelor MIG din Polonia spre Ucraina. Cum să se facă acest lucru este încă în discuție”, a spus McConnell.

Săptămâna trecută, SUA au respins oferta Poloniei de a transfera aparatele de luptă de fabricație sovietică MIG-29 către Ucraina, pentru a o ajuta astfel în lupta contra invaziei Rusiei. 

Între timp, SUA fac eforturi pentru urgentarea transporturilor de arme către Ucraina. Dar Pentagonul a declarat, săptămâna trecută, că transferul de avioane de luptă din teritoriul NATO către zonele de război din Ucraina este suubiectul unei profunde îngrijorări pentru întreaga Alianță.

Numărul de refugiați din Ucraina a depășit marți trei milioane, iar România a devenit a doua țară, după Polonia, după numărul de persoane ce fug din calea invaziei ruse.

În total, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru refugiați, numărul ucrainenilor nevoiți să plece din țară a ajuns la 3.000.381. 

În această cifră sunt incluși ce 1,8 milioane de refugiați ucraineni din Polonia, a mai spus agenția ONU, adăugând că circa 300.000 merg spre Europa de Vest.

După 20 de zile de conflict, invazia Rusiei în Ucraina a dus la moartea – confirmată oficial – a 691 de civili și la răn irea altor 1.143.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat marți o decizie extrem de importantă pentru Republica Moldova, potrivit agenției ucrainene Unian. 

Este vorba despre o rezoluție prin care APCE a recunoscut că Federația Rusă a ocupat o parte din Republica Moldova, anume Transnistria.

De asemenea, APCE susține o rezoluție cu privire la Transnistria, care urmează să fie luată curând.

Negocierile dintre delegațiile Ucrainei și Rusiei au fost suspendate, marți seara, dar vor continua miercuri. Mihailo Podoliak, consilier la Administrația Prezidentială, a declarat că există câteva contradicții fundamentale, dar că este loc pentru compromisuri.

„Vom continua mâine. Procesul de negociere este foarte dificil. Există contradicții fundamentale. Dar cu certitudine este și loc pentru compromisuri. În timpul pauzei, lucrul în subgrupuri continuă”, a declarat Podoliak.

We’ll continue tomorrow. A very difficult and viscous negotiation process. There are fundamental contradictions. But there is certainly room for compromise. During the break, work in subgroups will be continued…

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) March 15, 2022

„Am semnat un proiect guvernamental bipartizan de finanțare prin care o sumă istorică de 13.6 miliarde de dolari va fi acordată Ucrainei”, a anunțat președintele Joe Biden. Actul fusese aprobat anterior de Congresul SUA ca răspuns de urgență față de agresiunea Rusiei contra Ucrainei. 

Cele două camere ale Congresului SUA au aprobat săptămâna trecută bugetul de 1500 de miliarde de dolari, decizie care a îndepărtat spectrul închiderii administrației americane din lipsă de fonduri.

Documentul include ajutorul de 13,6 miliarde de dolari pentru Ucraina și aliații NATO din flancul estic. De asemenea, alte 3 miliarde de dolari vor finanța Comandamentul American din Europa, depunerea de trupe în regiune și sprijin informativ pentru Ucraina.

Alte 4 miliarde de dolari vor fi alocate ajutorului umanitar pentru refugiați și populația din zonele afectate de război. 

Ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, va avea miercuri convorbiri la Moscova, cu oficiali ruși, iar joi va vizita Ucraina, pentru convorbiri cu privire la războiul declanșat de Kremlin, a anunțat președintele turc Recep Tayyip Erdogan. 

„Astăzi, ministrul de externe al Turciei a plecat spre Moscova, unde va avea diferite convorbiri în cursul zilei de mâine, iar joi va pleca în Ucraina”, a anunțat agenția de presă Anadolu, citându-l pe președintele Erdogan. 

Marina Rusiei a început să bombardeze două localități din Regiunea Odesa, marți dimineață. Navele invadatorilor au tras cu rachete și cu artileria, rănind două persoane, potrivit Ukrinform. 

„Din păcate, nu putem spune că azi situația a rămas calmă. Forțele terestre ale inamicilor nu au avut succes în nicio direcție, în alte regiuni. Dar, de dimineață, una dintre localitățile noastre a fost lovită de rachete trase din avioane și de pe nave. Avem doi răniți”, a anunțat, pe Telegram, șeful Administrației Militare a Regiuni Odesa. 

El a mai spus că, în jurul orei 14:00, flota inamică a deschis foc de artilerie asupra altei localități, trăgând circa 90 de proiectile. 

În același timp, a precizat oficialul ucrainean, „trupele noastre se apără cu demnitate. Victoria va fi a noastră!”

Trupele invadatoare ale Rusiei fac în continuare progrese foarte mici în Ucraina, la 20 de zile de la începutul războiului, au declarant reprezentanți ai Pentagonului.

Dar câteva orașe au fost lovite grav de bombardamente, a mai spus un official din apărarea SUA.

Un convoi al Rusiei a rămas la 20 de kilometric de Kiev, fără a trece mai departe. Iar forțele Kremlinului au întâmpinat o rezistență aprigă la Harkiv și Mikolaiv.

Dar orașele Cernihiv din nord și Mariupol din sud-est sunt încercuite, iar autoritățile centrale fac eforturi pentru a menține comunicațiile cu cele locale.

Oficialul de la Pentagon a mai spus că atât Rusia, cât și Ucraina, au folosit deja circa 90% din totalul forțelor combatante. Mai multe transporturi de arme finanțate de Statele Unite vor ajunge în Ucraina în următoarele 24 de ore, a mai spus oficialul.

Premierul Ucrainei, Denis Șmihal, discută la această oră cu omologii săi din Polonia, Slovenia și Cehia despre suplimentarea sancțiunilor contra Rusiei, potrivit unui comunicat al prim-ministrului ucrainean.

„Prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, al Sloveniei, Janez Janša, și al Cehiei, Petr Fiala, ca reprezentanți ai Consiliului Uniunii Europene, au ajuns astăzi la Kiev. Curajul adevăraților prieteni ai Ucrainei! Se discută sprijinul pentru Ucraina și suplimentarea sancțiunilor contra agresiunii Rusiei”, a scris Șmihal pe Twitter.

Прем’єр-міністри 🇵🇱 @MorawieckiM, 🇨🇿 @P_Fiala, 🇸🇮 @JJansaSDS прибули сьогодні від імені @EUCouncil до Києва. Вчинок справжніх друзів! Обговорюємо підтримку України та посилення санкцій проти країни-агресора.

— Denys Shmyhal (@Denys_Shmyhal) March 15, 2022

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că, alături de omologii săi din Cehia și Slovenia, Petr Fiala și Janez Janša, dar și din partea vicepremierului din Polonia, Jarosław Kaczyński, au transmis Ucrainei mesajul că poate conta pe ajutorul prietenilor.

„Aici, în Kievul sfâșiat de război, se scrie istoria. Aici libertatea luptă împotriva unei lumi a tiraniei. Aici e în cumpănă viitorul nostru, al tuturor. UE sprijină Ucraina, care poate conta pe ajutorul prietenilor săi – am dus acest mesaj la Kiev, a scris Morawiecki pe Twitter.

It is here, in war-torn Kyiv, that history is being made. It is here, that freedom fights against the world of tyranny. It is here that the future of us all hangs in the balance. EU supports UA, which can count on the help of its friends – we brought this message to Kyiv today. pic.twitter.com/Us7k9xTq5f

— Mateusz Morawiecki (@MorawieckiM) March 15, 2022

Unitățile de rezervă ale Armatei Ucrainei s-au regrupat, în cea de a douăzecea zi de război, și au lansat contraofensiva pentru a sparge asediul de la Mariupol, a anunțat Statul Major General.

„Ofensiva contra Ucrainei continuă, dar inamicul a fost oprit. A eșuat în atingerea obiectivelor și a suferit pierderi de trupe și echipamente”, se arată în comunicatul Statului Major General al Forțelor Armate ucrainene.

Militarii Ucrainei luptă pentru spargerea încercuirii la Mariupol, iar soldații din regimental Azov au învins Brigada 22 a forțelor speciale ale Federației Ruse, mai anunță Statul Major.

Iar în regiunea Lugansk, apărătorii au distrus mai multe mașini de luptă ale invadatorilor și au doborât 15 militari.

„Forțele Armate ale Ucrainei își îndeplinesc misiunea de a-i respinge pe invadatori. Unitățile de rezervă au fost deplasate în mai multe zone, se regrupează și trec la contraofensivă”, spune comunicatul, care precizează și că rușii au trecut la luarea de ostatici dintre civili.

Peste 100 de autobuze de evacuare, în care s-au încghesuit câteva mii de civili din orașul asediat Sumi, au plecat marți după-amiază din localitate, potrivit unui anunț al Comitetului Internațional al Crucii Roșii, citat de Reuters, preluată de BBC.

Orașul Sumi este înconjurat de trupele invadatoare ale Rusiei și a fost ținta a nenumărate valuri de bombardamente rusești în ultimele zile. 

Evacuarea civililor a fost organizată în colaborare, de Curcea Roșie din Ucraina și de cea internațională. Comitetul Internațional al Crucii Roșii a precizat că partea rusă a anunțat că acest convoi poate să plece, dar autobuzele nu au putut să meargă direct spre orașul Poltava.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, se va întâlni cu liderii UE și NATO săptămâna viitoare la Bruxelles, potrivit unui anunț al Casei Albe. 

Întâlnirea dintre liderii europeni și americani va avea ca subiect principal invazia Rusiei în Ucraina, iar în subsidiar probleme de securitate și apărare, precum și relațiile externe.

Președintele american se va întâlni cu liderii UE pe 24 martie, dar Casa Albă nu a oferit și alte detalii. 

Peste 600 de apartemente de locuit și 48 de școli din Harkiv au fost distruse de bombardamentele Rusiei, a anunțat primarul Ihor Terekov, citat de Ukrinform.

„La început, bombardamentele au vizat mai ales cartierele de locuit de la periferiile orașului, dar acum acestea vizează centrul orașului. De asemenea, rușii au lovit clădiri administrative precum sedii de poliție, sediul administrative al regiunii și primăria. Au distrus toată infrastructura orașului. Grădinițe, clinici, spitale. Ieri au distrus și o maternitate. E bine că am anticipat această mișcare a rușilor și am evacuat pe toată lumea”, a mai spus Terekov.

Potrivit primarului, invadatorii Kremlinului au distrus centrale termice, rețeaua de termoficare și de alimentare cu apă. „Peste 600 de apartamente au fost distruse. Locuitorii acestora s-au adăpostit unde au putut, în metrou, în școli și grădinițe”, a mai spus primarul din Harkiv. El a precizat însă că, în ciuda bombardamentelor, utilitățile precum ridicarea gunoiului și salubritatea sunt încă funcționale.

Terekov a mai spus că toți cei care vor să muncească sunt îndrumați spre restaurante cărora li se oferă ingrediente din care să facă mâncare pentru toți cei care au nevoie. De asemenea, sectorul bancar lucrează de la distanță, la fel industria IT, dar din afara Harkivului.

Potrivit Ukrinform, Harkivul a fost ținta a 65 de bombardamente în ultimele 24 de ore.

Marina Ovsiannikova, angajata Pervîi Canal care a protestat în direct contra războiului, a povestit că a fost interogată vreme de 14 ore, și că initial procurorii i-au refuzat dreptul la asistență juridică.

După cum Fanatik a scris mai devreme, Marina Ovsiannikova a fost amendată cu 30.000 de ruble, pentru o înregistrare video de protest făcută anterior apariției la TV cu afișul anti-război. Ea a fost sancționată cu amendă pentru încălcarea legii manifestațiilor.

La ieșirea de la audieri, Marina Ovsiannikova a declarat: „Este decizia mea împotriva războiului. Am luat decizia de a protesta din cauză că nu sunt de acord cu invazia declanșată de Rusia. Este îngrozitor ce se întâmplă”.

„Vreau să mulțumesc tuturor pentru sprijin, prietenilor și colegilor. Sunt zile foarte grele în viața mea. N-am dormit de două zile, am fost interogată timp de 14 ore”, a mai spus Marina Ovsiannikova.

Ea a acuzat autoritățile că, initial, nu i-au dat dreptul de a fi asistată de un avocat. „Nu mi-au dat voie să țin legătura cu apropiații și cu rudele. De asemenea, nu mi-au dat voie să contactez un avocat. Au fost condiții foarte grele”, a mai spus Ovsiannikova.

Ea le-a cerut reporterilor să-I permit să se odihnească înainte de a face alte declarații și a precizat, din nou, că decizia de a protesta i-a aparținut în totalitate.

Un important jurnalist al NTV, una dintre cele mai urmărite televiziuni din Rusia, a decis să demisioneze, în urma protestului colegei sale Marina Ovsiannikova, de la Pervîi Canal (Channel One).

Este vorba despre Vadim Glusker, correspondent al NTV la Bruxelles, care a demisionat din funcția deținută, potrivit agenției de presă de stat RIA Novosti.

Reprezentanții NTV le-au declarat celor de la RIA Novosti că Glusker și-ar fi întrerupt colaborarea cu televiziunea la începutul lunii martie, din cauza unor probleme de sănătate. NTV este a treia cea mai urmărită televiziune rusească și e deținută de gigantul petrolier Gazprom.

De asemenea, corespondenta la Paris al Pervîi Canal, Janna Agalakova, ar fi demisionat, dar informația nu a putut fi confirmată. Și mai circulă o informație despre un prezentator al NTV care ar fi demisionat și ar fi fugit din Rusia, dar nici această știre nu a fost confirmată.

Parlamentul ucrainean a votat creșterea cheltuielilor militare cu 67 de miliarde de hrivne (circa 2 miliarde de euro), bani proveniți dintr-un împrumut britanic. Anunțul a fost făcut de parlamentarul Iaroslav Zelejniak pe Telegram. El a spus că 342 de deputați au votat proiectul de lege.

Potrivit notei de fundamentare, sumele au ca obiectiv asigurarea de resurse suficiente pentru a apăra suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și protecția apelor teritoriale din Marea Neagră și Marea Azov, precum și protejarea sistemului energetic al țării și integrarea sa cu cel European.

Întreaga sumă de peste 67 de miliarde de hrivne a fost primită ca împrumut de la guvernul din Marea Britanie.

Adjunctul primarului din Mariupol, Serghei Orlov, a anunțat că armata Rusiei a luat ostatici bolnavii și personalul medical al spitalului din localitate. 

„Am fost informați că Rusia a capturat cel mai mare spital al nostru… și că îi țin ostatici pe pacienți și pe membrii personalului”, a spus Orlov. 

„Pot să confirm această informație, pe care o poate confirma și guvernatorul regiunii Donețk. Am fost anunțați că sunt circa 400 de ostatici acolo”, a mai spus viceprimarul. 

Marina Ovsiannikova, jurnalista care a afișat un banner anti-război în spatele prezentatorului știrilor Pervîi Canal a fost amendată cu 30.000 de ruble pentru „organizarea unui eveniment de masă neautorizat”.

O instanță din Rusia a găsit-o vinovată pe Marina Ovsiannikova de încălcare a legislației privitoare la proteste, potrivit agenției de presă RIA. 

Siteul independent Meduza, citat BBC, a anunțat că jurnalista a fost amendată pentru o înregistrare video de protest filmată înainte de a apărea cu afișul contra invaziei din Ucraina în spatele prezentatorului principalei televiziuni din Rusia.

Ministerul de Externe de la Moscova a anunțat că președintelui Statelor Unite, Joe Biden, și altor oficiali americani de rang înalt le-a fost interzisă intrarea în Rusia.

Decizia a fost luată ca răspuns la sancțiunile americane contra Rusiei, luat în urma invaziei din Ucraina. „Măsura este o consecință a rusofobiei politicilor decise de actuala administrație a SUA”, au precizat reprezentanții MAE rus într-o declarație de presă.

De cealaltă parte, ultimele sancțiuni decise de Statele Unite au vizat patru persoane și o instituție. Acestea au fost acuzate de implicare în evenimentele care s-au soldat cu moartea opozantului Serghei Magnitski sau cu violarea drepturilor activistului pentru drepturile omului Oiub Titiev.

De asemenea, Trezoreria SUA a anunțat că l-a adăugat pe lista de sancțiuni pe președintele din Belarus, Alexandr Lukașenko.

„Bilanțul bombardamentului de la turnul de televiziune de la Rivne a crescut”, a anunțat șeful administrației regionale din zonă, Vitalii Koval, citat de Ukirnform.

„20 de cadavre au fost găsite deja și alte nouă persoane sunt rănite și aflate sub supraveghere medicală. Răniții sunt într-o stare stabilă”, a mai spus Koval.

El a adăugat că misiunea de salvare și căutare de victim continuă printer ruinele turnului de televiziune. Reamintim că turnul din Rivne a fost lovit luni de două rachete, care au distrus clădirea administrative adiacentă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat, marți seară, Parlamentului Canadei. El a mulțumit canadienilor pentru ajutorul de până acum și a insistat că țara sa are nevoie de și mai mult ajutor concret pentru a învinge în lupta contra armatei invadatoare a Rusiei.

„Imaginați-vă că unele clădiri din Canada ar fi bombardate. Fiecare noapte este oribilă. Bombardamentele Rusiei lovesc în fiecare noapte clădiri civile.

În toate orașele în care intră dau jos steagurile ucrainene. Imaginați-vă că asta s-ar întâmpla în Ucraina.

Vrem să rezistăm, vrem să învingem de dragul vieții.

Vorbiți cu țările prietene: câte rachete ale Rusiei mai trebuie să curme vieți în Ucraina?”, a spus președintele Ucrainean.

„Unii vorbesc despre evitarea unei escaladări. Uneori nu vedem nicio perspectivă cu privire la NATO. Sunt sigur că puteți vedea clar ce se întâmplă. Canada a fost mereu un partener de încredere al Ucrainei și al ucrainenilor. Vă mulțumim pentru ajutorul umanitar și pentru sancțiunile impuse Rusiei.

Dar orașele Ucrainei nu sunt apărate, așa cum sunt apărate orașele Canadei. Cred că trebuie să faceți mai mult pentru a proteja Ucraina și pentru a proteja Europa de Est.

Nu cerem mult, cerem doar ajutor ca să putem învinge.

Toți prietenii adevărului trebuie să înțeleagă cât de important este închiderea cerului Ucrainei față de rachetele Rusiei.

Sancțiunile economice nu vor funcționa cu Rusia.

Este o încercare de a distruge tot, țara noastră, poporul nostru, viitorul nostru. Vă rog să faceți mai mult pentru a ne ajuta.

Vrem să avem pace. Suntem recunoscători canadienilor și Canadei pentru tot ajutorul și sunt sigur că împreună vom învinge. Glorie Ucrainei, mulțumim, Canada!”, a încheiat Volodimir Zelenski, care a fost aplaudat minute în șir.

Ucraina are nevoie de o nouă alianță de securitate, care trebuie să includă o țară posesoare de arme nucleare, a declarat secretarul Consiliului Național de Securitate de la Kiev, Olexei Danilov.

„O mulțime de organizații de securitate create după Al Doilea Război Mondial nu fac nimic, doar își exprimă îngrijorarea. Ucraina are nevoie să încheie o nouă alianță defensivă, care să includă și o putere nucleară. Care ar putea să fie Marea Britanie”, a spus Olexei Danilov, citat de serviciul de presă al Consiliului Național de Securitate al Ucrainei.

Ucraina înțelege că nu este membru NATO, și tocmai de aceea are nevoie de garanții solide de Securitate și speră să coopereze cu partenerii care sunt dispuși să ajute țara sa în confruntarea cu agresiunea Rusiei, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Ukrinform.

„Este limpede că Ucraina nu este membră NATO. Înțelegem asta. Am auzit ani de zile despre o așa-numită ușă deschisă, dar am auzit de asemenea că nu putem intra prin ea. Este adevărat. Trebuie înțeles acest lucru. Mă bucur că poporul nostru a înțeles asta și se bazează pe el însuși și pe partenerii care sunt dispuși să ne ajute. Ucraina nu poate cere în acest moment activarea Articolului 5 din Tratatul NATO. Înțelegem că nu facem parte din Alianță”, a spus președintele.

„Dar vrem să scoatem în evidență nevoia de noi formate de interacțiune, de o nouă hotărâre. Dacă nu putem intra pe „ușa deschisă”, trebuie să acționăm alături de comunitățile care ne ajută, care ne protejează. Și ne-ar plăcea să beneficiem de garanții de securitate pe care să ne putem baza, care să funcționeze, ceea ce ar însemna să funcționeze și pentru dumneavoastră”, a mai spus Zelenski.

Președintele a adăugat că invazia Rusiei a distrus absolut complet securitatea Ucrainei și a întregii zone, precum și aranjamentele internaționale de securitate. „Credibilitatea NATO este pusă în chestiune”, consideră Zelenski.

El a mai spus că unii membrii ai NATO sunt pur și simplu „hipnotizați” de agresiunea Rusiei și că se tem că implementarea unei zone de excludere aeriană în Ucraina ar însemna începutul unui Al Treilea Război Mondial.

„Vedem că cerul nostru are nevoie de protecție la fel ca cerul Alianței, dar înțelegem că aici este mereu un „dar”. Care va fi răspunsul NATO către aliații din Europa de Est, când aceștia deja se gândesc la propria protecțiie. Dacă, Doamne ferește!, rachetele sau avioanele Rusiei ajung pe teritoriul acestor state? Rusia a atacat regiunea Liov. Rachetele au lovit la 20 de kilometri de frontierele NATO. Drone ale Rusiei deja au căzut în teritoriul NATO”, a mai spus Zelenski.

El a încheiat spunând că țara sa a prezentat deja modalitatea în care spațiul aerian al Ucrainei și Europei de Est poate să fie protejat.

Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Ucrainei, a anunțat că negocierile cu partea rusă au fost reluate, după pauza din motive tehnice din cursul dimineții.

El a precizat că cele două părți discută pe mai multe platforme, despre chestiuni generale, despre acorduri de încetare a focului și despre retragerea trupelor Rusiei din Ucraina.

Aceasta este cea de a patra rundă de negocieri dintre Ucraina și Rusia. Discuțiile dintre reprezentanții celor două țări au început pe 28 februarie, în Belarus.

Pierderile totale ale forțelor armate ale Federației Ruse, de la începutul invaziei, pe 24 februarie, până pe 15 martie, au depășit 13.500 de soldați, a anunțat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit Interfax Ucraina.

Pe lângă militari, Rusia a pierdut 404 tancuri, 1279 de vehicule de luptă, 150 de sisteme de artilerie, 64 de lansatoare de rachete, 36 de sisteme de apărare antiaeriană, 640 de vehicule, 60 de cisterne de transport de combustibil și trei nave.

De asemenea, au fost doborâte 81 de avioane și 95 de elicoptere, precum și 9 drone ale Rusiei, mai spune armata ucraineană.

„Un atac asupra unui aliat va fi primit cu o reacție colectivă a NATO. Invazia din Ucraina și concentrarea de trupe din Belarus au create o nouă situație de Securitate în Europa. Vor fi aduse mai multe trupe pe latura estică și vom întări și apărarea aeriană. În plus, se vor face mai multe exerciții. Întărirea militară necesită investiții massive, Germania a anunțat sporirea cheltuielilor militare, îi încurajez pe toți aliații să aloce cel puțin 2% pentru apărare în aceste momente dificile”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Responsabilitatea noastră principală este să-i apărăm pe toți aliații, a răspuns Stoltenberg, întrebat ce se întâmplă dacă o rachetă a Rusiei ar lovi o țară NATO. „Lovirea unuia dintre noi ar însemna atac contra Alianței. Trebuie să facem toate eforturile pentru a Evita astfel de incidente și trebuie să ne asigurăm că nu degenerează, de aceea monitorizăm spațiul aerian și suntem în legătură cu militarii ruși pentru a preveni o escaladare”.

„China trebuie să se alăture comunității internaționale pentru a condamna în termeni categorice agresiunea Rusiei, iar a o ajuta să poarte acest război este inacceptabil.. China, ca membru în Consiliul de Securitate al ONU trebuie să condamne agresiunea, nu să ajute Rusia”, a mai spus Stoltenberg. 

El a răspuns negativ când a fost întrebat dacă nu este momentul ca NATO să intervină în Ucraina și a explicat că Alianța Nord-Atlantică a întărit mult armata Kievului, cu tehnică și cu antrenamente comune. Stoltenberg a mai declarat însă că Alianța nu va anunța cu ce și unde va ajuta Ucraina.

Secretarul general al NATO a vorbit și despre incidentele cu aparate de zbor sau drone care au intrat pe teritoriul statelor Alianței, printre care România și Croația, și a spus că aparatele de zbor au fost însoțite de aviația românească și duse la sol, iar drona care s-a prăbușit la Zagreb nu era înarmată. „Am vorbit cu premierul Croației și lucrăm pentru a stabili toate detaliile cu privire la acest incident, iar potrivit primelor informații a fost vorba despre o dronă neînarmată”, a declarat Stoltenberg, întrebat cum se face că un astfel de aparat a zburat pentru mai bine de o oră prin spațiul aerian al unor țări NATO, înainte de a se prăbuși la Zagreb. El a mai spus că noi baterii de rachete Patriot vor fi instalate pe flancul estic al Alianței tocmai pentru a preveni astfel de incidente.

„Aliații NATO au trimis în Ucraina diferite tipuri de echipamente militare, incluzând sisteme moderne de apărare antiaeriană, cu ajutorul cărora ucrainenii au doborât avioanele și rachetele Rusiei, și aliații vor continua să sprijine sistemul de apărare antiaerian al Kievului. Dar nu voi intra în detalii cu privire la aceste transporturi întrucât cred că asta ar îngreuna livrările”, a spus secretarul general al NATO. 

Jens Stoltenberg a mai spus că, dacă Rusia va folosi arme interzise, precum cele chimice, Kremlinul va plăti un preț foarte mare, și că aceeași poziție a fost exprimată și de Statele Unite, dar a refuzat să spună dacă acest „preț mare” înseamnă sau nu o intervenție militară. 

Secretarul general al NATO a mai spus că nu este planificată, în contextul amenințărilor nucleare ale Kremlinului, o modificare a structurii armamentului atomic din țările Alianței, ci că este mult mai importantă întărirea apărării în domeniul rachetelor și în cel al avioanelor de luptă de a cincea generație.

„Deja am sporit prezența NATO pe flancul estic, iar în România au ajuns trupe din Franța, Statele Unite și Germania. Există aranjamente bilaterale cu autoritățile române, la fel cum există cu zona de nord a Europei. Acestea sunt doar forțe de răspuns imediat”, a explicat Jens Stoltenberg.

Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, s-a întâlnit marți, 15 februarie, cu omologul său belgian, Ludivine Dedonder, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu.

Potrivit comunicatului transmis de Ministerul Apărării, cei doi au discutat subiecte de actualitate de pe agenda NATO și UE, în contextul evoluțiilor situației de securitate din Ucraina și din regiunea Mării Negre.

Oficialul român a subliniat “gravitatea situației generate de invazia Federației Ruse în Ucraina, aceasta schimbând fundamental paradigma de securitate europeană și euro-atlantică”.

Ministrul român al apărării i-a mulțumit premierului belgian pentru dislocarea în România a contingentului de 300 militari cu tehnica din dotare, în contextul desfășurării Forței de Reacție Rapidă a NATO, ca parte a măsurilor adoptate la nivel aliat pentru consolidarea măsurilor de întărire a securității flancului estic.

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, efectuează o vizită oficială în România. Acesta a ajuns la Palatul Cotroceni în urmă cu jumătate de oră și a fost întâmpinat de Klaus Iohannis.

Anunțul a fost făcut de Administrația Prezidențială a României, pe pagina oficială de Facebook.

Cei doi șefi de stat vor susține o conferință de presă comună începând cu ora 16:30.

Autoritățile ucrainene strâng dovezi ale crimelor de război comise de Rusia, pentru a le prezenta la Curtea Penală Internațională de la Haga. 

Ministerul Apărării al Ucrainei a precizat faptul că o platformă a fost creată în acest sens de către Ministerul Culturii și Politicii Informaționale al Ucrainei.

Reprezentanții ministerului fac apel la cetățeni să trimită fotografii și videoclipuri, precum și alte informații care să demonstreze faptul că Rusia a comis crime de război.

Aceștia au dat și exemple de crime de război.

“Deteriorări la clădiri antice (monumente de arhitectură), cimitire istorice, monumente, clădiri de cult, opere de artă, monumente ale naturii, clădiri ale instituțiilor de cultură – teatre, muzee, biblioteci etc.;
Distrugerea obiectelor arheologice – movile, puțuri ale fortificațiilor antice de pământ, locuri de săpături etc.;
Fapte de vătămare/deces a civililor ca urmare a folosirii forței și a armelor de către ocupant în încercarea de a deteriora bunuri culturale;
Sechestrul bunurilor, jefuirea de către forțele de ocupare a muzeelor, bibliotecilor și altor instituții culturale”, a transmis Ministerul Apărării al Ucrainei.

Autoritățile i-au sfătuit pe cetățeni să se asigure că situația este reală și apoi să surprindă daunele rezultate în urma bombardamentelor rușilor.

În contextul războiului între Rusia și Ucraina, președintele Franței ia în calcul să facă o vizită oficială la Moscova și la Kiev.

Potrivit jurnalistului francez Thierry de Cabarrus, Emmanuel Macron vorbește în fiecare zi cu Volodimir Zelenski la telefon și nu exclude o întâlnire oficială atât cu acesta, cât și cu Vladimir Putin.

“Îl am pe președintele Zelenski la telefon în fiecare zi. Nu exclud nimic, nici o excursie la Moscova pentru a-l întâlni pe VladimirPutin, nici la Kiev pentru a-l vedea pe Volodimir Zelenski, chiar dacă nu este nimic stabilit deocamdată”, este declarația șefului de stat francez, conform sursei menționate anterior.

20 de tone de provizii au fost livrate de UNICEF maternităților din două orașe ucrainene devastate de bombardamentele rușilor. Este vorba despre orașele Jîtomîr și Rivne.

Anunțul a fost făcut de reprezentanții UNICEF Ucraina, pe pagina oficială de Twitter. Potrivit acestora, acțiunea a fost realizată în colaborare cu Camera de Comerț din Kiev.

“UNICEF solicită accesul civililor, în siguranță și în mod rapid, la serviciile și protecția la care au dreptul”, este mesajul Fondului Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite, postat pe rețelele sociale.

Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor europeni că în prezent oamenii lui se bazează mai degrabă pe sprijinul partenerilor internaționali decât pe alianța NATO.

“Desigur, Ucraina nu este membră NATO, înțelegem asta. Am auzit de mulți ani despre ușile deschise, dar am auzit și că nu putem intra pe acele uși”, și-a început discursul președintele ucrainean. 

Șeful de stat a mai zis că alte țări care se învecinează cu Rusia ar trebui să se gândească la capacitățile lor independente de apărare exceptând NATO.

Vorbind printr-un apel telefonic video, Zelenski a mai spus spus că: „armele și muniția pe care le primim sunt epuizate imediat. Ca urmare, echipamentul rusesc capturat și echipamentul vechi din era sovietică au fost puse în funcțiune”, a mai zis acesta. 

O persoană a fost ucisă și alta grav rănită după mai multe bombardamente care au țintit orașul Harkov din nord-estul Ucrainei. Anunțul a fost făcut de Oleh Syniehubov, șeful administrației regionale.

De altfel, oficialul a transmis că în ultimele 24 de ore au fost 65 de cazuri de bombardamente împotriva orașului. Acesta a mai precizat că lupte au loc în Izium, Balaklia și Dergachi, trei orașe din regiunea Harkov.

Între timp, 600 de clădiri rezidențiale din oraș au fost distruse în atacurile rusești de la începutul războiului, a declarat și primarul din Harkov, Ihor Terekhov, adăugând că locuințele nu mai pot fi reparate.

„Oamenii chiar și-au pierdut casele”, a spus el. „Cincizeci de școli și o serie de instituții medicale, inclusiv maternități, au fost, de asemenea, bombardate în Harkov”, a  mai zis edilul

Pe de altă parte, Volodymyr Matsokin, viceprimarul orașului Izium, a spus că orașul său este „sub asediu de două săptămâni, fără apă, fără electricitate, căldură, mâncare, medicamente, comunicare”.

„Situația nu este mai bună decât la Mariupol. Am primit informații că cei care au supraviețuit bombardamentelor mor de boală și de lipsă de medicamente. Nu există nimeni care să îngroape morții”, a spus oficialul, adăugând că orașul are nevoie urgentă de ajutor umanitar.

Crucea Roșie a transmis că speră să evacueze civili din regiunea Sumy, una care a suferit din plin din cauza bombardamentelor puternice. Un convoi umanitar format din 30 de autobuze merge acolo. 

Un purtător de cuvânt al organizației a remarcat și situația îngrozitoare din portul sudic asediat Mariupol – cu oameni „ sufocați în acest oraș fără ajutor”.

Totul se întâmplă în momentul în care numărul celor care fug din Ucraina depășește trei milioane de oameni, potrivit ONU. Aproximativ 1,8 milioane au ales să meargă în Polonia.

Organizația de caritate pentru copii a ONU, UNICEF a tras un semnal de alarmă și a anunțat că aproape jumătate dintre refugiați sunt copii. Aceștia au explicat chiar că în fiecare secundă un copil ucrainean devine refugiat.

Numărul persoanelor ucise în atacurile aeriene asupra capitalei Ucrainei în această dimineață a crescut la patru. Informația a fost oferită chiar de primarului Kievului.

O serie de bombardamente rusești au lovit un cartier rezidențial din Kiev, marți dimineață. A avut loc un incendiu uriaș și a fost nevoie de un efort uriaș de salvare într-un bloc de apartamente care avea nu mai puțin de 15 etaje. Serviciile de urgență au declarat inițial două persoane ucise.

Agenția de presă Reuters a raportat și ea că numărul morților în urma bombardamentelor a fost actualizat la patru. 

Volodimir Zelensky s-a adresat liderilor UK Joint Expeditionary Force din Regatul Unit prin intermediul unui apel video telefonic. Acesta nu a ezitat o clipă și i-a avertizat pe liderii europeni care îl ascultau. „Cu toții suntem ținta Rusiei și, prin urmare, totul va merge împotriva Europei dacă Ucraina nu va rezista, așa că aș dori că voi să vă ajutați pe voi ajutându-ne pe noi.”

În cea de-a 20-a zi a războiului din Ucraina, Zelensky a spus că „facem tot posibilul pentru a obține avioanele de luptă cu reacție și sistemele de apărare antirachetă” de care țara are nevoie.

„Vrem să avem garanții de încredere pentru noi și, prin urmare, pentru dumneavoastră”, a mai spus Zelenski la întâlnirea de la Londra, găzduită de premierul britanic Boris Johnson. Au participat și liderii Danemarcei, Finlandei, Estoniei, Islandei, Letonia, Lituaniei, Țărilor de Jos, Suediei și Norvegiei.

„Putem încă să oprim uciderea oamenilor și asta este ceva ce putem face împreună, să oprim distrugerea democrației și să o facem acum pe pământul nostru, altfel vor veni și la voi”, a avertizat președintele ucrainean. 

În apelul său pentru asistență, el a adăugat că propagandiștii ruși „continuă să spună că războiul din Ucraina este doar începutul… generează teamă și spun că vor veni alte țări europene, spun asta acum și menționează pe mulți dintre voi care mă ascultă chiar acum”.
 

Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a vorbit cu liderii europeni la Londra și și-a exprimat frustrarea față de NATO din cauza refuzului lor de a implementa o zonă de excludere a zborului. 

Într-un apel video către premierul britanic Boris Johnson, dar și față de alte țări, Zelensky a spus că NATO este „cea mai puternică alianță din lume, însă unii dintre membrii acestei alianțe sunt hipnotizați de agresiunea rusă”.

„Auzim o mulțime de conversații despre cel de-al treilea război mondial, despre care se presupune că ar putea începe dacă NATO va închide spațiul aerian ucrainean pentru rachete și avioane rusești și, prin urmare, zona umanitară de excludere a zborului nu a fost încă stabilită”, a spus el.

„Aceasta permite armatei ruse să bombardeze orașe pașnice și să arunce în aer blocuri de locuințe, spitale și școli. Patru clădiri cu mai multe etaje din Kiev au fost bombardate dimineața devreme, zeci de morți”, a adăugat Zelenski

O interdicţie de circulaţie va fi impusă de marţi seara, ora 20.00 (ora locală), până joi dimineaţa, ora 7.00, în Kiev, capitala Ucrainei, după ce mai multe blocuri de apartamente au fost ţinta bombardamentelor organizate de forţele ruse din afara oraşului.

Anunțul oficial a fost făcut chiar de primarul Vitaliy Kliciko. Vă readucem aminte că două persoane au fost ucise în ultima vărsare de sânge, potrivit fostului pugilist.

”Este interzis să vă deplasaţi prin oraş fără o permisiune specială, cu excepţia de a merge la adăposturile anti-bombardament. Capitala este inima Ucrainei şi va fi apărată. Nu vom renunţa la Kiev, care este în prezent simbolul şi baza de operare de acum înainte a libertăţii şi securităţii Europei”, a mai transmis Klitschko.

„Capitala este inima Ucrainei și va fi apărată. Kievul, care este în prezent simbolul și baza de operare avansată a libertății și securității Europei, nu va fi renunțat de către noi”.

Astăzi este un moment dificil și periculos. De aceea îi rog pe toți Kyiviții să se pregătească să stea acasă două zile, sau dacă se sting sirenele, în adăposturile Vitali Klitschko.
primarul Kievului

Soldații ucraineni rezistă în continuare atacurilor rușilor și reușesc chiar să provoace daune armatei Rusiei. 

Marți, 15 martie, patru tancuri rusești au fost distruse de militarii ucraineni.

“Apărătorii ucraineni continuă să provoace pierderi trupelor ruse de ocupație.

În regiunea Luhansk, soldații ucraineni au distrus trei tancuri T-72 și un BMP-3 împreună cu echipajele inamice.

Împreună spre victorie!”, este mesajul postat de armata ucraineană, pe pagina oficială de Twitter.

Organizația Internațională pentru Migrație a anunțat, pe pagina oficială de Twitter, că numărul refugiaților din Ucraina a depășit pragul de trei milioane și avertizează că alte milioane de persoane pot fi afectate dacă războiul nu se încheie.

De asemenea, și șeful Organizației Internaționale pentru Migrație, Antonio Vitorino, a făcut declarații cu privire la situația ucrainenilor care au fugit din calea războiului.

“3 milioane de oameni au fugit din Ucraina în urma invaziei.

3 milioane de vieți dezrădăcinate.

3 milioane de femei, copii și persoane vulnerabile separate de cei dragi.

Avem nevoie de o încetare imediată a ostilităților”, a scris acesta, pe pagina sa oficială de Twitter.

Serviciile secrete de apărare ale Ucrainei au scris, pe pagina oficială de Twitter, ce intenționează Vladimir Putin să facă cu pădurile ucrainene.

Acestea au făcut publică o scrisoare a ministrului rus, Serghei Șoigu, trimisă președintelui Rusiei.

“Putin și Șoigu plănuiesc să taie și să vândă pădurile ucrainene. Statul ocupant plănuiește defrișarea în masă a pădurilor ucrainene.

Acest lucru se precizează într-o scrisoare a ministrului rus al apărării, Şoigu, care este adresată personal lui Putin”, este precizat în mesajul serviciilor secrete de apărare ale Ucrainei.

Președintele Ucrainei a făcut noi declarații cu privire la distrugerile făcute de armata rusă în Ucraina.

Acesta i-a asigurat încă o dată pe ucraineni că lucrurile nu vor rămâne așa, iar toate orașele vor fi refăcute.

“Vom reabilita totul. Fiecare stradă din fiecare oraș. Fiecare casă, fiecare apartament.

Ne vom îndrepta toate eforturile către aceasta și avem parte de ajutor din toată lumea.

Și formăm deja fonduri pentru ca Ucraina să trăiască”, a scris Volodimir Zelenski, pe pagina oficială de Facebook.

Forțele ruse au tras peste noapte rachete asupra principalului aeroport civil din regiunea de est a Ucrainei Dnipro, distrugându-i pista și clădirea terminalului.

Anunțul a fost făcut chiar de guvernatorul regional Valentyn Reznichenko. „Va dura mult timp până vom reface totul. Vom câștiga!”, a spus el într-o postare online.

Dimineața a fost una înfiorătoare și la Kiev acolo unde rușii au bombardat mai multe cartiere. Un bloc de zece etaje a fost atins de rachetele armatei lui Vladimir Putin și o clădire de două etaje. 

Aproximativ 350.000 de oameni sunt încă prinși în Mariupol, orașul din sud-estul Ucrainei care este asediat de trupele ruse de la 1 martie. Anunțul a fost făcut de un oficial local.

„Având în vedere că sunt 540.000 de locuitori și aproximativ 150.000 de persoane evacuate în primele trei zile, când era încă în siguranță, estimăm că aproximativ 350.000 de persoane sunt încă blocate în Mariupol”, a declarat, la televiziunea ucraineană, Petro Andrișcenko, consilier al primarului din Mariupol

Mai multe încercări oficiale de a stabili coridoare sigure și de a evacua civilii din Mariupol au eșuat în ultimele zile. Un convoi mare de ajutor umanitar care trebuia să sosească duminică încă nu a ajuns în oraș, potrivit oficialilor.

“Majoritatea oamenilor stau în subsoluri si adăposturi în condiții inumane. Fără mâncare, fără apa, fără electricitate, fără încălzire”, a mai spus acesta, adăugând cî oamenii topeau zăpadă pentru a face apă de băut.

Vorbind despre victimele civile, Andriuschenko a spus că cifrele obținute de la poliție și compilate de unitățile medicale sunt probabil inexacte. El a spus că, până duminică, s-a confirmat că 1.800 de persoane au fost ucise.

La o zi distanță de la aceste declarații, Oleksiy Arestovych, un consilier din biroul președintelui Volodymyr Zelensky, a declarat că bombardamentul rusesc asupra lui Mariupol a provocat peste 2.500 de morți.

Ucraina susține că a ucis peste 13.500 de militari ruși de la începutul invaziei pe 24 februarie. De altfel, Statul Major al Forțelor Armate a declarat că 404 tancuri rusești, 1.279 de vehicule blindate, 81 de avioane și 95 de elicoptere au fost și ele distruse.

Într-o postare pe Facebook, oficialii armatei au adăugat că cifrele sunt în curs de actualizare, iar verificarea este „complicată” de intensitatea ridicată a luptei.

De partea cealaltă, ministerul rus al Apărării a raportat o singură dată numărul morților, pe 2 martie, spunând că 498 de militari și-au pierdut viața în Ucraina. De asemenea, oamenii lui vladimir Putin susțin că 2.870 de soldați ucraineni au fost uciși.

Vă reamintim că președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky a declarat pe 12 martie că 1.400 de militari ucraineni au fost uciși.

Deocamdată, nu există nicio modalitate oficială de a verifica informațiile oferite de ambele părți. 

Un nou convoi umanitar este pregătit de Ucraina. Aceștia vor încerca din nou să livreze provizii civililor prinși în Mariupol, oraș înconjurat de armata rusă. Anunțul oficial a fost făcut chiar de vicepremierul Iryna Vereșciuk.

Moscova a permis primului convoi de civili să plece din Mariupol, dar un consilier prezidențial înalt a transmis că Rusia a blocat în cele din urmă convoiul umanitar care încerca să ajungă în oraș cu provizii.

De altfel, trecerea în siguranță a convoiului cu provizii spre Mariupol și retragerea civililor din oraș au fost principalele solicitări ale Kievului în negocierile cu partea rusă. Încercările anterioare de încetare a focului în zonă au eșuat.

Vereșciuk a ținut să transmită acum că un convoi cu provizii se va îndrepta spre Mariupol. „La întoarcere va putea lua femei și copii”, a spus oficialul ucrainean.

Vă reamintim că civilii de aici sunt prinși în mijlocul bombardamentelor rusești de mai bine de două săptămâni. Aceștia au rămas fără încălzire, electricitate și apă curentă, potrivit autorităților de la Kiev. 

Rusia are parte de un nou set de sancțiuni impuse de Uniunea Europeană. Miniștrii europeni de finanțe au aprobat oficial un al patrulea pachet de interdicții care vizează mai mult de 600 de cetățeni ruși.

Ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire a transmis că este o „decizie istorică”. Este, de altfel, cel mai rapid și mai puternic pachet de sancțiuni adoptat vreodată de Uniunea Europeană în istoria sa, potrivit miniștrilor care și-au dat acordul. 

Deocamdată, numele persoanelor și entităților ruse incluse în noua rundă de sancțiuni nu au fost dezvăluite

„Veți avea o nouă interdicție asupra unor exporturi precum bunuri de lux și vom retrage statului rus clauza națiunii celei mai favorizate din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, care ne va permite, tuturor celor 27 de state membre, să creștem nivelul tarifelor pentru toate mărfurile rusești”, a spus Le Maire

Sancțiunile au fost extinse pentru a include oligarhi cheie, activiști și propagandiști care merg pe ideea  Kremlinului cu privire la situația din Ucraina. De asemenea, vor fi atinse companii importante din sectorul aviației, armatei, construcții navale și construcții de mașini

Întrebat dacă vor mai exista sancțiuni, Le Maire a spus: „Vă pot confirma ceea ce (președintele francez) Emmanuel Macron a spus săptămâna trecută, toate opțiunile rămân pe masă”.

Au fost momente de panică totală la Kiev încă de la primele ore ale dimineții. Două clădiri din zonele rezidenţiale au devenit ţinta unor atacuri separate ale forţelor ruse.

Din nefericire, două persoane au murit, iar alte 35 au fost salvate, potrivit serviciilor de urgenţă ale Ucrainei. Și o casă privată din Osokorky, un cartier la est de centrul oraşului s-a transformat într-o țintă în timpul unui bombardament desfășurat cu puţin timp înainte de ora 6 dimineața, ora locală.

A strike on a housing block in Kyiv killed at least two people on Tuesday, the emergency service said as several areas of the capital came under attack.https://t.co/a37sEAj7Uj

— The Moscow Times (@MoscowTimes) March 15, 2022

În urma exploziilor, un incendiu a izbucnit în clădirea cu două etaje. Pompierii au reușit să-l stingă în scurt timp. De asemenea, foc mare a fost și într-un bloc de 10 etaje din Podil.

Primele cinci etaje ale clădirii au avut nevoie de intervenția pompierilor.

Purtătorul de cuvânt al ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov a ieșit în fața presei și a transmis că forțele armate trimise în Ucraina au preluat controlul deplin asupra întregului teritoriu Herson, o regiune aflată în sudul țării.

Mai mult decât atât, oficialul rus a explicat că forțele ruse au doborât șase drone Bayraktar TB-2 în ultimele 24 de ore. De remarcat că anunțul făcut de ruși nu a putut fi încă verificat de agențiile internaționale de presă. 

De asemenea, ministerul rus al Apărării a mai zis că va viza companiile din industria de apărare ucraineană, ca răspuns la ceea ce acesta descrie drept un atac cu rachete balistice ucrainene asupra bastionului separatist Doneţk.

Într-o postare online, ministerul rus al Apărării a afirmat: „Ca răspuns la bombardarea Doneţk-ului cu o rachetă Tochka-U, forţele armate ruse vor lua măsuri operaţionale pentru a scoate din uz întreprinderile din industria de apărare ucraineană care produc arme folosite de naţionalişti”.

Melitopol a rămas un punct fierbinte pe harta războiului dintre Ucraina și Rusia. Ministerul britanic al Apărării  a transmis că armata lui Vladimir Putin și-a instalat propriul primar în acest oraș, după presupusa răpire a edilului susținut de ucraineni.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 15 March 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/aNa33WPBRi

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/lrw4wxDvxL

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 15, 2022

De asemenea, englezii au notat că au fost raportate focuri de avertizare asupra protestatarilor, focuri deschise de ocupanții ruși. Aceștia s-au arătat deranjați când au izbucnit demonstrații în zonele ocupate de ei în oraș.

„Raportările sugerează că Rusia ar putea încerca să organizeze un „referendum” la Herson în încercarea de a legitima zona ca „republică separatistă” similară cu Donețk, Lugansk și Crimeea”, au mai adăugat oficialii britanici.

După invazia din Ucraina și sancțiunile pornite împotriva lor, oficialii ruși au transmis că nu există riscul unei penurii de alimente pe piața internă.

De asemenea, aceștia au avertizat consumatorii să nu se grăbească să se aprovizioneze cu produse de bază după ce Occidentul a impus mai multe sancțiuni împotriva Rusiei.

„Nu există condiții pentru riscurile unei penurii sau pentru o reducere a gamei de produse”, a declarat viceprim-ministrul Viktoria Abramchenko

„Nu merită să crească cererea artificială cu achiziții pentru viitor”, a mai zis oficialul rus. „Vom reorienta piața și vom stabili un comerț reciproc profitabil, ne vom extinde rețeaua de parteneriat cu țări prietene”, a ținut să liniștească acesta populația. 

Banca Mondială nu a rămas impasibilă războiului din Ucraină. Reprezentanții instituției au precizat că vor pune la dispoziţie aproape 200 de milioane de dolari finanţare suplimentară şi reprogramată pentru a sprijini serviciile sociale şi persoanele vulnerabile din Ucraina.

Banii se adaugă celor 723 milioane de dolari aprobați deja săptămâna trecută. De altfel, finanțarea face parte din pachetul de sprijin de trei miliarde de dolari.

Toți acești bani vor ajunge în Ucraina în următoarele luni și vor ajuta țara să-şi acopere necesităţile de finanţare. Președintele Băncii Mondiale, David Malpass a explicat că efortul de reconstrucţie va implica autostrăzi, poduri şi alte proiecte majore de infrastructură. “Acestea se vor ridica la zeci de miliarde de dolari”, a mai afirmat Malpass.

Banca Mondială a transmis că va acorda “cât de mult numerar este posibil”, în condițiile în care instituția va demara și o serie de proiecte pentru a-i ajuta pe ucraineni, inclusiv pe refugiaţi.

Între timp, Austria a furnizat 11 de milioane de dolari unui fond de sprijin al donatorilor pentru a ajuta Ucraina. Până acum s-au strâns în acest fond 145 de milioane de dolari, a informat Banca Mondială.

Rețeaua de metrou din Kiev a postat pe Twitter că una dintre exploziile care au avut loc la primele ore ale dimineții a deteriorat fațada stației Lukyanivska și birourile.

De remarcat că stația Lukyanivska este destul de aproape de centrul Kievului. Aceasta a fost închisă din cauza pagubelor.

Увага!

Вибуховою хвилею пошкоджено фасад будівлі станції “Лукянівська”, та службові приміщення.
Під час руху поїзди не зупинятимуться на станції. pic.twitter.com/BIrSQvII0c

— Kyiv Metro (@kyivmetroalerts) March 15, 2022

Un atac asupra unui bloc de locuințe din Kiev a ucis cel puțin două persoane, potrivit serviciului de urgență, în timp ce mai multe zone ale capitalei au avut de suferit. „Au fost recuperate cadavrele a două persoane, 27 de persoane fiind salvate”, au transmis oficialii orașului.

Oficialii din Kiev au transmis că, în acest moment, numai şapte din zece coridoare umanitare concepute pentru evacuarea civililor din zonele disputate în conflictul din Ucraina erau funcţionale.

Trebuie spus că aproximativ 4.000 de persoane au fost evacuate în prima zi a săptămânii. Toți au ajuns în siguranţă. Două mii dintre ei au fost scoși din regiunea capitalei Kiev, potrivit vicepremierului ucrainean Irina Vereşciuk.

Vorbim despre un total de 150.000 de persoane evacuate din zonele de conflict din Ucraina. Aceștia au fost duși către locuri sigure prin intermediul coridoarelor umanitare.

De remarcat că evacuările din oraşul Mariupol, unul supus unui asediu masiv din partea forţelor ruse, au eşuat în cea de-a 19-a zi de conflict.

Mai mult decât atât, un convoi umanitar ce transporta apă şi medicamente pentru Mariupol a rămas blocat. Partea ucraineană a acuzat Rusia de utilizarea mortierelor. Mai exact, aceștia ar fi tras asupra vehiculelor care transportă civili din oraşul Gostomel, situat în apropiere de Kiev.

A devenit oficial! Statele Unite şi Canada vor desfăşura un exerciţiu militar în zona arctică. Vorbim despre operaţiunea Noble Defender, una care ar urma să înceapă la mijlocul săptămânii.

Interesant este că totul se va desfășura cu sprijin din partea Danemarcei. Anunțul a fost făcut de John Kirby, purtător de cuvânt al Departamentului Apărării SUA.

De remarcat că principalul scop al exercițiului este cooperarea defensivă pe căile de acces către America dinspre nord, iar apărarea aeriană urmează să îndepărteze posibilele pericole din Alaska până în Groenlanda.

De asemenea, agenţia dpa, cea care a transmis informația a menționat că în contextul actualului conflict cu Rusia, Arctica are o importanţă strategică deosebită.

Bombardamentele de la primă oră din Kiev au avariat serios o clădire rezidențială. Un incendiu uriaș a cuprins blocul și a fost nevoie de intervenția a mai multe echipaje de pompieri. În cele din urmă, aceștia au reușit să stingă flăcările, potrivit Serviciilor de Stat de Urgență din Ucraina într-o postare pe Facebook.

Focul a izbucnit la primele cinci etaje ale unei clădirii înaltă de 10 etaje. Nu sunt raportate decese, dar o persoană a fost rănită și transportată de urgență la spital.

Cel puțin două explozii au avut loc la periferia de vest a orașului. A fost momentul în care oamenii au fugit disperați și au încercat să se adăpostească. S-au activat instantaneu și sirenele de raid aerian.

Sursa de alimentare a centralei nucleare de la Cernobîl a fost restabilită. Anunțul oficial a venit de la oficialii ucraineni. Vă readucem aminte că în urmă cu doar o zi, oameni importanți de la Kiev au confirmat că linia electrică a centralei a fost avariată de trupele ruse.

Fabrica se baza pe energie electrică de la generatoare diesel, după ce atacul i-a deteriorat sursa externă de energie.

De remarcat că reactorul nr. 4 al Centralei de la Cernobîl a explodat în 1986 şi a cauzat cea mai gravă catastrofă nucleară din istoria omenirii. Acesta este acum acoperit cu un dublu sarcofag – unul de beton construit de către sovietici, în prezent avariat, iar celălalt, mai modern, inaugurat în 2019.

Celelalte trei reactoare ale centralei au fost închise treptat, după catastrofă, ultimul în 2000.

Un sistem alimentat cu electricitate este însă necesar, în continuare, în vederea răcirii celor 20.000 de asamblaje combustibile stocate în piscina instalaţiei.

Chinezii n-au ezitat o clipă și i-au contrazis pe americani în privința războiului din Ucraina. Aceștia au negat afirmațiile oficialilor din Statele Unite, afirmații potrivit cărora Rusia ar fi căutat asistență militară pentru invazia din Ucraina la ei.

De asemenea, chinezii au acuzat Washingtonul că a răspândit „informații rău intenționate”, informații care riscă să escaladeze conflictul.
 
„SUA au răspândit în mod repetat dezinformări rău intenționate împotriva Chinei cu privire la problema Ucrainei”, a declarat ambasada chineză la Londra.

„China a jucat un rol constructiv în promovarea discuțiilor de pace”, a adăugat acesta. „Prioritatea principală acum este să uşurăm situaţia, în loc să adăugăm combustibil pe un asemenea „incendiu”, şi să lucrăm pentru o soluţionare diplomatică, mai degrabă decât să escaladezi în continuare situaţia”, a continuat oficialul chinez.

Noi coridoare de evacuare vor fi deschise în Ucraina. Patru orașe din regiunea de nord-est, regiune denumită  Sumy vor avea parte de armistițiu.

Potrivit unei postări făcută pe o rețea de socializare de Dmytro Zhyvytsky, șeful administrației regionale Sumy, rutele de evacuare din orașele Sumy, Konotop, Trostianets și Lebedyn vor fi stabilite între orele 09:00-21:00, ora locală.

Sumy, regiune aflată în apropiere de granița cu Rusia, a fost supusă unor bombardamente puternice. Mai mult decât atât, oamenii de aici au avut parte și de întreruperea energiei și a apei din momentul în care Rusia a decis să invadeze. 

Potrivit ultimelor informații, rușii l-au dus pe primarul răpit al Melitopolului, Ivan Fedorov, la Lugansk, regiune ocupată deja de armata lui Vladimir Putin.

Acesta ar fi fost acuzat de terorism. Și primarul din Dneprorudnîi, Yevgeny Matveev este prizonier al rușilor. Deocamdată nu se cunoaște nimic despre soarta acestuia.

În ultimele zile au avut loc mai multe proteste în sprijinul primarului Ivan Fedorov la Melitopol. Soldații ruși înarmați au izolat piața unde s-au strâns simpatizanții edilului și au împins oamenii înapoi.

Militarii și-au însoțit acțiunile cu avertismente transmise prin portavoci cu privire la interzicerea mitingurilor,

Un consilier guvernamental ucrainean nu a ezitat o clipă și a transmis că se așteaptă ca războiul să se încheie cel târziu până la începutul lunii mai, când Rusia rămâne fără resurse pentru a-și ataca vecinul.

„Cred că cel târziu în mai, începutul lunii mai, ar trebui să avem un acord de pace”, a declarat Oleksiy Arestovich, unul dintre consilierii șefei de cabinet a președintelui ucrainean.

El a subliniat două posibile rezultate în lunile următoare. „Fie va exista un acord de pace încheiat foarte repede, în decurs de o săptămână sau două, cu retragerea trupelor și toate celelalte, fie va exista o încercare de a strânge unii, să zicem, sirieni pentru o rundă a doua și, când îi vom măcina și pe ei, vom avea un acord până la mijlocul lunii aprilie sau sfârșitul lunii aprilie”, a mai spus acesta.

Pentagonul a susținut anterior că Rusia încearcă să recruteze sirieni pentru a lupta în Ucraina, deși acest lucru nu a fost verificat.

De remarcat însă că Arestovich nu este implicat personal în discuțiile dintre Ucraina și Rusia

Preşedintele american Joe Biden a oferit un prim mesaj oficial legat de sprijinul Ucrainei. Președintele SUA a promis că va continua să furnizeze arme, alimente şi bani pentru a ajuta această țară. Vezi mai multe detalii despre subiect AICI

We will make sure Ukraine has weapons to defend against the invading Russian force.

We will send money and food and aid to save Ukrainian lives.

We will welcome Ukrainian refugees with open arms.

— President Biden (@POTUS) March 14, 2022

Într-un mesaj pe Twitter, Biden a spus că SUA vor „întâmpina şi refugiaţii ucraineni cu braţele deschise”. De asemenea, la începutul săptămânii, Biden a transmis că SUA furnizează zilnic „zeci de mii de tone de provizii umanitare”.

Interesant este că Biden a semnat și un pachet de cheltuieli de urgenţă prin care a alocat 13,6 miliarde de dolari ajutor pentru Ucraina, din care aproximativ jumătate a fost pentru ajutor militar.

Imagini dramatice surprinse în Kiev imediat după bombardamentul rușilor. O clădire rezidențială a luat foc. Nu există, deocamdată, alte detalii și nu se știe câte persoane, dacă există, sunt rănite.

У Києві – повітряна тривога, пролунали декілька вибухівhttps://t.co/bHi4gyer98 pic.twitter.com/UWnOEdP70E

— Ukrinform (@UKRINFORM) March 15, 2022

Nu cu mult timp în urmă, două explozii au lovit periferia de vest a orașului, potrivit canalului local Ukraine 24. Oamenii s-au adăpostit de urgență. Mai mult decât atât, sirenele de raid aerian au pornit.

Coreea de Sud va trimite provizii militare neletale în Ucraina. Anunțul oficial a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Boo Seung-chan.

Ajutoarele vor avea o valoare de aproximativ 800.000 de dolari și includ căști antiglonț, corturi, pături, cuverturi de pat, truse militare neperisabile cu alimente, truse de prim ajutor și medicamente. Logistica de livrare nu a fost încă finalizată, a adăugat Boo.

Vă readucem aminte că în februarie, casa prezidențială a exclus desfășurarea militară sud-coreeană sau sprijinul letal pentru Ucraina, poziție reiterata și de Ministerul Apărării săptămâna trecută.

În același timp, Korean Air va suspenda temporar toate serviciile de pasageri și mărfuri către și dinspre Moscova și Vladivostok până la sfârșitul lunii aprilie.

De asemenea, zborurile de marfă care fac escală la Moscova sunt incluse în suspendare. Korean Air a spus că își redirecționează zborurile pentru a evita spațiul aerian rusesc, invocând „provocări operaționale și preocupări de siguranță”.

Zborurile din Seul către Europa vor fi redirecționate peste China, Kazahstan și Turcia, ceea ce ar prelungi durata de zbor cu până la două ore și 45 de minute.

Zborurile din zonele de est ale Americii de Nord către Seul vor fi, de asemenea, redirecționate peste Alaska și Oceanul Pacific, adăugând aproape două ore pentru unele zboruri.

Au apărut noi imagini dramatice surprinse în Ucraina după bombardamentele rușilor. Un clip filmat de Batalionul Azov arată distrugerea totală a clădirilor, inclusiv a unui complex de apartamente din orașul Mariupol, din sud-estul orașului, în timp ce nori de fum se ridică în depărtare.

Între timp, CNN a geolocalizat și a verificat autenticitatea videoclipului. Nu este clar când a fost filmat, dar clipul a fost încărcat în prima zi a săptămânii pe canalul Telegram al batalionului.

Drona care realizează videoclipul își începe zborul într-o zonă industrială din vestul Mariupol și se deplasează spre nord, spre centrul comercial Epicenter K. Zboară deasupra unui complex de apartamente deja distrus și apoi brusc se vede o explozie mare.

Urmează imagini surprinse la câteva sute de metri mai spre nord, lângă un magazin de saltele și un complex de apartamente.