Război în Ucraina. Vladimir Putin, discurs pe stadion: ”Scopul operațiunii este să salvăm ucrainenii de genocid”. Jumătate din aviația Ucrainei nu mai este operațională

Un convoi al ONU cu 130 de tone de apă, conserve și echipamente medicale a ajuns în orașul Sumi, aflat în apropierea graniței dintre Rusia și Ucraina. Se estimează că de aceste produse va beneficia un număr de 35.000 de civili.

Națiunile Unite au spus că vor urma și alte transporturi similare și au cerut ambelor tabere să permite accesul nestingherit pentru convoaiele umanitare.

Sumi este un oraș în nord-estul Ucrainei, cu o populație de 260.000 de oameni. Aflat la numai 40 de kilometri de granița cu Rusia, Sumi a fost teatrul unor lupte grele, ucrainenii reușind să păstreze controlul asupra orașului, în  pofida bombardamentelor la care a fost supus.

Charles Michel, președintele Consiliului European, a avut o nouă discuție cu Volodimir Zelenski, convorbirea vizând crearea unui Fond de Solidaritate pentru Ucraina care să asigure lichidități guvernul de la Kiev și, după sfârșitul războiului, să finanțeze refacerea țării, informează News.ro.

„Fondul va oferi lichidităţi pentru sprijinirea continuă autorităţilor şi, pe termen lung, va servi drept coloană vertebrală pentru reconstrucţia unei Ucraine libere şi democratice odată ce ostilităţile încetează”, a scris Charles Michel pe Twitter.

Zelenski l-a pus la curent pe oficialul de la Bruxelles cu mersul negocierilor ruso-ucrainene, iar un alt subiect a fost despre aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Primul-ministru al Marii Britanii, Boris Johnson a avut o discuție telefonică cu președintele Volodimir Zelenski în cursul dimineții de vineri.

Boris Johnson a promis că va rămâne alături de Ucraina într-o perioadă în care poporul ei „înfruntă o asemenea oroare cu un asemenea curaj.”

„Știu că trebuie să facem mai mult pentru a ajuta. Vă promit că o vom face”, i-a spus Johnson lui Zelenski. 

Vorbind la o conferință a conservatorilor scoțieni, desfășurată la Aberdeen, premierul britanic a relatat că i-a mai spus lui Zelenski că realizează că ucrainenii luptă nu doar pentru viețile și casele lor, cât și „pentru cauza democrației și libertății în sine.”

Boris Johnson a menționat că Regatul Unit „a deschis calea” furnizării de armament către Ucraina și a impunerii sancțiunilor pentru Rusia, dar a apreciat că sunt necesare și alte măsuri.

Statul Major General al armatei Ucrainei a transmis că Rusia se pregătește să aducă pe front soldați încartiruiți acum în Armenia pentru a-i înlocui pe soldații care refuză să lupte, scrie Ukrainska Pravda.

Noile efective vor fi aduse de la o bază militară pe care Rusia o are pe teritoriu armean pentru a reface capacitatea de luptă a unor unități care luptă în Ucraina.

„Refuzul unor militar ai Federației Ruse de a lua parte în război a fost confirmat și este cauzat de moralul redus și starea psihologică a ocupanților ruși după ciocnirile cu forțele de apărare ucrainene”, susține Statul Major General al Ucrainei.

Un exemplu dat este cel al Diviziei 20 Infanterie Motorizată în care 130 de soldați ar fi refuzat să intre în luptă. Mai mult, s-ar fi înregistrat cazuri de sinucidere sau auto-mutilare.

În așteptarea întăririlor, au fost suspendate cursurile la școlile din orașul Djankoi, din Crimeea, unde vor fi cazați soldații veniți de la baza din Armenia.

Forțele rusești rămân stopate în Ucraina, dar 90% din capacitatea de luptă este încă disponibilă, a declarat un oficial american din domeniul apărării, citat de BBC.com.

Oficialul de la Pentagon a afirmat că forțele rusești nu au reușit să avanseze în mod semnificativ către Kiev în nord sau nord-vest și nu există o mișcare a trupelor la est de capitala Ucrainei.

În continuare, orașul Mariupol rămâne izolat. „Vedem în continuare bombardamente grele acolo. Ucrainenii apără orașul”, a spus oficialul american.

Potrivit estimărilor americane, mai bine de 1.080 de rachete rusești lansate de la începutul războiului. De asemenea, Pentagonul a confirmat atacul cu rachete asupra unei fabrici în care sunt reparate avioane din Lviv, în vestul Ucrainei, însă pagubele sunt deocamdată greu de estimat.

Potrivit surse citate, forțele aeriene ucrainene au suferit pierderi importante de la începutul războiului, având operaționale doar puțin peste jumătate din avioanele de care Ucraina dispunea înaintea invaziei, adică 56 din 105.

Președintele Franței Emmanuel Macron a avut o convorbire telefonică cu Vladimir Putin în cadrul căreia și-a exprimat îngrijorarea față de situația din Mariupol, potrivit unui comunicat de presă dat publicității de la Palatul Elysée.

Emmanuel Macron a cerut încă o dată o încetare imediată a focului. „Președintele i-a cerut măsuri concrete și verificabile de ridicare a asediului Mariupolului, să permită accesul umanitar și o încetare imediată a focului”, precizează sursa citată.

„Președintele a adus în discuție deteriorarea situației din Ucraina, atacurile constante asupra civililor și nerespectarea dreptului umanitar”, a precizat administrația prezindențială a Franței.

La întrebarea unui jurnalist dacă Putin a acuzat Ucraina de crime de război, Palatul Elysée a răspuns: „După cum a făcut-o și public, președintele Putin a pus din nou responsabilitatea pentru conflict pe seama Ucrainei.”

Convorbirea dintre cei doi președinți a durat circa o oră.

Estonia, Letonia și Lituania au expulzat zece diplomați ruși, au anunțat ministerele de Externe ale celor trei țări baltice.

Edgars Rinkēvičs, ministrul leton de Externe a precizat că decizia a fost coordonată cu Estonia și Lituania.

Patru dintre angajații ambasadei ruse în Lituania au fost declarați personae non gratae, în timp ce Estonia și Letonia au făcut același lucru cu trei angajați pentru fiecare ambasadă rusă.

„Activitățile curente ale acestor persoane sub acoperire diplomatică sunt incompatibile cu statutul lor diplomatic și aduc prejudicii Republicii Letonia (…) Persoanele expluzate trebuie să părăsească Republica Letonia până pe 23 martie, ora 23.59”, a declarat Rinkēvičs.

Același termen a fost dat și pentru diplomații ruși expulzați din Lituania. „Serviciile speciale ruse sunt implicate activ în planificarea și execuția invaziei militare a Ucraineim,  amenințând nu doar securitatea Ucrainei, dar și  pe cea a Lituaniei”, se  arată în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe de la Vilnius.

Estonia a invocat faptul că diplomații respectivi ar fi subminat în mod activ securitatea națională și au făcut propagandă prin care justifică acțiunea militară a Rusiei.

Într-o evaluare optimistă a situației din zone capitalei Kiev, armata ucraineană a anunțat că cele două căi folosite de soldații ruși pentru atacarea orașului au fost blocate, transmite CNN. Adjunctul șefului Statului Major, generalul de brigadă Oleksandr Hruzevici, a spus că forțele rusești au fost blocate pe ambele maluri ale fluviului Nipru, care trece prin Kiev de la nord la sud.

„Începând de astăzi, inamicul a fost oprit la o distanță de aproape 70 de kilometri de malul drept, ceea ce face imposibile bombardamentele, cu excepția rachetelor. Și pe malul stâng avansarea a fost oprită. Inamicul țintește în mod cinic infrastructura, însă principalele căi de atac au fost blocate”, a spus Hruzevici.

Acesta a spus că rușii au oprit acțiunile ofensive din jurul localităților Brovari, de la nord-est de Kiev, și Borispil, de la sud-est. După ce au fost create două linii de apărare pentru a proteja capitala, armata ucraineană stabilește o a treia.

Ofițerul superior ucrainean a precizat că circa 100 de „sabotori” au fost eliminați până acum în orașul Kiev.

În ce privește rachetele de croazieră rusești, generalul a admis că acestea încă reprezintă un pericol chiar dacă un sistem de apărare antiaeriană este operațional.

Patru rachete de croazieră au fost lansate, vineri dimineață, de avioane aflate deasupra Mării Negre, rachete care au lovit o fabrică de componente de avioane din orașul Lviv. Alte două rachete au fost interceptate de către apărarea antieriană ucraineană.

„Marea Neagră și Belarus sunt două direcții dificile de unde inamicul lansează atacuri cu rachete. Un sistem eficient a fost pus la punct pentru distrugerea rachetelor când se apropie de țintă. Lucrăm acum la un sistem care minimiza impactul rachetelor asupra civililor”, a precizat generalul Hruzevici.

Premierul Poloniei Mateusz Morawiecki a anunțat un set de măsuri destinate să „derusifice economia poloneză și europeană”, informează AFP, preluată de News.ro.

Măsurile ar fi destinate să limiteze inflația, să mențină locurile de muncă să contracareze „șantajul gazelor” la care Europa este supusă de către Rusia.

„Vom acţiona în vederea unei derusificări a economiei poloneze şi europene, pentru că Polonia se află în prezent în avangarda tuturor acestor ţări care încearcă să le inspire pe celelalte pentru a ieşi din dependenţa de gaze naturale, petrol şi cărbune ruseşti”, a declarat Mateusz Morawiecki.

„Scutul anti-Putin” ar urma să contracazare șantajul gazelor și să prevină scumpirea produselor alimentare. Astfel, guvernul de la Varșovia va investi 636.000.000 euro în compania de stat Gaz-System, care administrează gazoductele poloneze și terminalul de gaze lichefiate de la Swinoujscie.

Totodată, Morawiecki a anunțat că Polonia va depune o cerere oficială la summitul NATO de la Bruxelles, programat pentru săptămâna viitoare, de trimitere a unei misiuni de păstrare a păcii în Ucraina.

Întrebat dacă crede că o asemenea cerere va întruni acordul aliaților, Morawiecki a răspuns: „Polonia este foarte activă în acest for, atât în NATO, cât și în UE, și noi suntem cei care cere să facă următorii pași (…) Când bombele cad din ce în ce mai aproape de frontiera poloneză, vom utiliza aceasta ca un argument.”

Vadim Boicenko, primarul orașului Mariupol, a declarat că lupte între armatele rusă și ucraineană se duc în centrul orașului, confirmând astfel o informație dată publicității de către surse rusești.

„Da, au fost foarte activi astăzi. Luptele cu tancuri și mitraliere continuă. Toată lumea se ascunde în buncăre”, a spus edilul.

Boicenko estimează că circa 80% din clădirile rezidențiale sunt fie avariate, fie distruse, iar 30% dintre ele nu vor mai putea fi refăcute.

„Centrul orașului nu mai există. Nu există nici cea mai mică bucată de pământ în oraș care să nu aibă semnele războiului”, a adăugat Vadim Boicenko.

Concomitent, continuă operațiunile de salvare a civililor prinși în subsolul teatrului din Mariupol. Circa 13o de oameni au fost scoși de sub dărâmături, dar numărul celor blocați în continuare trece de 1.000 de persoane.

De asemenea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a blocat coridoarele de evacuare a civililor din oraș prin bombardamente.

Corespondentul BBC la Odesa transmite că un atac cu cel puțin două rachete a lovit o cazarmă a armatei ucrainene în orașul Mikolaiv.

Potrivit unor informații provizorii, cel puțin 45 de oameni și-ar fi pierdut viața în unitatea militară aflată într-una din suburbiile de la nord de oraș. 

Cazarma era folosită pentru instuirea soldaților recrutați din zona Mikolaiv, oraș care rezistă unei ofensive majore declanșate de Rusia de-a lungul coastei Mării Negre.

Inițial, forțele ucrainene au respins un atac direct al rușilor asupra orașului. Ulterior, armata rusă a încercat să înconjoare orașul pe la nord însă au fost din nou respinse.

După acest al doilea eșec, rușii au declanșat un bombardament intens asupra Mikolaiv-ului, fapt ce a determinat o mare parte a populației civile să plece către vestul Ucrainei.

Orice transport de armament care intră în Ucraina va fi o țintă legitimă pentru Rusia, a spus ministrul de Externe rus Serghei Lavrov, potrivit agenției ruse de stat TASS.

„Spunem foarte clar că orice încărcătură care va intra pe teritoriul Ucrainei și pe despre care considerăm că transportă armament va deveni o țintă legitimă”, a spus Lavrov.

Mai multe țări NATO au promis Ucrainei livrarea de echipament militar, de la drone la rachete anti-tanc.

Lavrov a afirmat că sistemele defensive de rachete de fabricație sovietică sau rusă, ce sunt în dotarea unor țări NATO, nu pot fi transferate legal unor terțe țări.

Fostul prim-ministru al Rusiei în perioada 2000-2004, Mihail Kasianov, a declarat, la BBC World News, că nu crede că președintele Vladimir Putin este „serios” în ce privește negocierile de pace și că este improbabil să ofere o soluție conflictului  „care să fie confortabilă pentru poporul ucrainean”.

Pe lângă promisiunea neutralității, ceea ce ar însemna ca Ucraina să nu devină parte a NATO sau Uniunii Europene, Kasianov crede că Putin va insista pentru „recunoașterea oficială” a anexării peninsulei Crimeea de către Rusia. „Este absolut crucial, Putin este nebun după Crimeea”, a spus Mihail Kasianov.

Fostul șef al guvernului rus și-a exprimat îndoiala în legătură cu un rezultat al negocierilor actuale dintre cele două părți, sugerând că doar le dă timp rușilor să se regrupeze.

Potrivit lui Kasianov, sancțiunile economice devastatoare ale Occidentului au provocat nervozitate lui Putin și apropiaților săi, care nu se așteptau la o reacție atât de dură. Însă o decizie a lui Putin de a opri operațiunile militare din Ucraina „ar fi începutul sfârșitului său”.

Kasianov a estimat că Putin va intensifica atacurile asupra Ucranei existând riscul ”ceva groaznic să se întâmple pe câmpul de luptă”.

Președintele Chinei și Statelor Unite au început convorbirea pe tema conflictului din Ucraina, Xi Jinping afirmând că acest război nu este în interesul nimănui.

„Relațiile dintre state nu pot ajunge în stadiul confruntării militare. Conflictul și confruntarea nu sunt în interesul nimănui. Pacea și securitatea sunt cele mai prețuite comori ale comunității internaționale”, a spus Xi Jinping, informează CCTV, citată de CNN.com.

Convorbirea dintre președinții Chinei și SUA este prima după mai multe luni și survine în contextul în care oficiali ai Statelor Unite și-au exprimat îngrijorarea față de posibilitatea ca Rusia să primească asistență militară și financiare din China.

Cu ocazia următorului summit NATO, Polonia va propune înființarea unei misiuni de menținere a păcii în Ucraina.

Șeful Executivului de la Varșovia, Jaroslaw Kaczynski, a anunțat această idee în timpul vizitei de la Kiev, de acum câteva zile.

”Acum vom comunica această propunere acolo unde trebuie să o facem, la următorul summit NATO”, a declarat premierul Poloniei într-o conferință de presă.

Acesta a mai spus că ministrul apărării, Mariusz Blaszczak a propus deja asta la o întrunire cu omologii săi din cadrul statelor aliate NATO, iar ministrul din Danemarca a răspuns pozitiv.

Șeful de cabinet al premierului polonez a clarificat faptul că asta nu înseamnă că NATO se va implica militar în conflict. 

Volodimir Zelenski se va adresa Parlamentului Japoniei, după ce președintele Ucrainei a mai avut astfel de discursuri și în fața altor aleși ai țărilor Occidentale. 

Discursul lui Zelenski va avea loc la ora 18:00, ora Japoniei (ora 11:00, ora României), în data de 23 martie. 

Cel mai recent, liderul de la Kiev s-a adresat Congresului SUA, unde a fost întâmpinat cu ovații în picioare de către auditoriu.

Vladimir Putin a avut prima apariție publică la scară largă de la începutul războiului din Ucraina.

Acesta a fost prezent pe un stadion, în fața a zeci de mii de oameni, acolo unde a avut loc un concert pentru celebrarea a opt ani de la anexarea Crimeii.

Vladimir Putin a lăudat ”operațiunea specială” din Ucraina, afirmând că obiectivul acesteia este de a-i salva pe localnici ”de genocid.”

Forțele armate ucrainene susțin că aproximativ 14.200 de soldați ruși au fost uciși de la începutul invaziei, acum mai bine de trei săptămâni.

Ucrainenii susțin că au distrus și 450 de tancuri, plus alte aproape 1.450 de vehicule blindate. 93 de avioane și 112 elicoptere au fost și ele doborâte de către trupele ucrainene.

205 sisteme de artilerie au fost indisponibilizate, la fel ca 72 de sisteme de lansatoare de rachete și 43 de sisteme anti-aeriene. 

Între timp, ultimele cifre oficiale date de Rusia datează din 2 martie, când Kremlinul afirma că 498 de soldați au murit. 

Un total de 222 de persoane, inclusiv 60 de civili, au fost ucise la Kiev de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, relateazu Ukrinform.

„Aproximativ 889 de persoane, inclusiv 241 de civili, printre care 18 copii, au fost rănite în perioada ostilităților din capitală. Un total de 222 au fost uciși până acum, inclusiv 60 de civili, dintre care patru copii”, a spus Mikola Povoroznik, prim-adjunct al șefului Administrației de Stat a orașului Kiev.

De asemenea, potrivit acestuia, în capitală s-au născut 757 de copii pe parcursul celor 22 de zile de război.

De la începutul agresiunii ruse pe scară largă a Ucrainei, inamicul a distrus 36 de case, cinci proprietăți private, șase școli și patru grădinițe din Kiev.

Fațadele, balcoanele și ferestrele din 55 de case au fost, de asemenea, deteriorate.

O persoană a fost ucisă și 19 persoane, inclusiv patru copii, au fost rănite într-un atac cu rachetă asupra Kievului pe 18 martie. Șase case, o grădiniță și o școală au fost avariate.

Concluzia Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană va fi pregătită în câteva luni, a declarat preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

“Am avut o conversație substanțială cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Avizul CE cu privire la cererea Ucrainei de aderare la UE va fi pregătit în câteva luni. Guvernul ucrainean și CE sunt instruiți. Îndreptarea spre obiectivul nostru strategic împreună”, a scris Zelenski pe Twitter.

Aproximativ 273.000 de gospodării sunt fără gaz și căldură din cauza agresiunii militare din partea Federației Ruse, a declarat șeful consiliului de administrație al NJSC Naftogaz Ucraina, Yurii Vitrenko.

„Acum, peste 273.000 de gospodării ale familiilor ucrainene se află într-o situație în care nu pot obține gaz și căldură, ceea ce le duce viața dincolo de pragul unei catastrofe umanitare”, a declarat el într-o conferință de presă la Liov vineri.

Potrivit acestuia, aceasta se datorează avariilor constante aduse infrastructurii, în timp ce țara dispune de resursele necesare sub formă de producție curentă și rezerve în depozite subterane pentru satisfacerea nevoilor populației în gaze și căldură.

“Nu avem probleme cu resursa de gaz pentru a satisface nevoile populaţiei. Problema este cu infrastructura pe care agresiunea rusă o distruge în mod deliberat”, a spus el.

Vitrenko a menționat că echipele de reparații fac tot posibilul pentru a efectua rapid reparații ale infrastructurii deteriorate, inclusiv în zonele din țară ocupate de Rusia.

Bulgaria a luat decizia de a expulza 10 diplomați ruși. Statul de la sud de Dunăre afirmă că aceștia ar fi desfășurat ”activități incompatibile cu statutul lor diplomatic.”

Informațiile au fost transmise de către agenția de presă TASS, care citează ambasadorul Rusiei la Sofia. 

”Considerăm acesta ca fiind un act extrem de neprietenos și ne rezervăm dreptul de a răspunde”, a afirmat ambasadorul Eleonora Mitrofanova. 

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că afirmațiile făcute de Joe Biden la adresa președintelui Rusiei sunt echivalentul unor insulte personale.

”Moscova vede și aude ceea ce au ajuns deja declarații zilnice făcute de președintele Biden, acestea fiind, de fapt, insulte personale pentru Putin”, a afirmat Peskov pentru reporterii ruși.

În urmă cu doar o zi, Biden l-a acuzat pe Vladimir Putin că este un ”dictator criminal” și un ”bătăuș” care poartă un război imoral împotriva Ucrainei.

Peskov spune că nu vrea să reacționeze dur la aceste afirmații, având în vedere ”uitarea, iritarea și oboseala” lui Biden, care ar duce de fapt la ”astfel de declarații agresive.” 

”Nu vom analiza la sânge cuvintele sale, pentru a nu duce la mai multă agresivitate”, a afirmat purtătorul de cuvânt al lui Putin.

În prezent, are loc o operațiune de salvare la teatrul din Mariupol, care a fost bombardat în cursul zilei de miercuri. Aici s-ar fi adăpostit sute de civili, clădirea fiind marcată în mod clar ca adăpost pentru cetățeni.

Primarul Vadim Boicenko a afirmat că ”operațiunile de salvare sunt în desfășurare, dar avem nevoie de mai mult timp. Orașul este bombardat în continuare, iar asta pune probleme misiunii.”

Dmitro Gurin, un parlamentar din Mariupol, a declarat că unii oameni au reușit să părăsească zona, ”dar totul este în ruine. Adăpostul anti-bombardamente are trei zone, dar nu știm ce se petrece cu exactitate în niciuna dintre zone.”

”Se pare că adăposturile nu au fost afectate, dar oamenii nu pot ieși deoarece nu putem curăța molozul din cauza tirurilor de artilerie”, afirmă Gurin.

În cadrul unei convorbiri telefonice pe care au avut-o în cursul dimineții de vineri, Vladimir Putin i-a declarat cancelarului Olaf Scholz că Ucraina ”încearcă să tragă de timp la negocierile de pace”, dar că Moscova este dispusă să continue discuțiile.

”A fost remarcat faptul că regimul de la Kiev încearcă în orice mod posibil să întârzie procesul de negociere, venind cu propuneri nerealiste”, a transmis liderul de la Kremlin.

”Totuși, partea rusă este pregătită să continue căutarea unei soluții potrivite pentru modul său de lucru și principiile sale”, a mai arătat Putin.

Nouă coridoare pentru evacuarea civililor din orașele și orașele afectate grav de atacurile rusești au fost convenite vineri, potrivit guvernului ucrainean.

Pentru a doua zi consecutiv, unul dintre coridoarele convenite leagă orașul asediat Mariupol de Zaporojie, care rămâne sub control ucrainean.

Viceprim-ministrul Irina Vereșchuk a declarat că există planuri de a livra ajutor umanitar orașelor Balakleia și Izium din sud-estul Harkovului.

Potrivit lui Vereșchuk, aproape 800 de mașini private au părăsit Mariupol joi, peste 2.000 de oameni trecând prin teritoriul ocupat de ruși până în orașul Zaporojie până la mijlocul serii.

Este pentru prima dată în multe zile când a fost convenit un coridor din Mariupol, deși Vereșciuk nu a menționat dacă unui convoi umanitar planificat destinat orașului asediat i s-a permis să părăsească Berdiansk de către forțele ruse.

Pe de altă parte, 36 de tone de alimente și medicamente au fost livrate în orașele Hostomel și Bucha din nord-vestul Kievului, precum și în trei sate din nord-estul capitalei – zone în care s-au înregistrat unele dintre cele mai grave tiruri de artilerie și rachete rusești.

Un coridor planificat între Harkov și Vovchansk, aproape de granița cu Rusia, nu a funcționat din cauza bombardamentelor forțelor ruse, a spus Vereșchuk.

Peste două milioane de oameni au fugit din Ucraina în Polonia de la începutul războiului, a spus agenția poloneză de Grăniceri.

Pragul de două milioane a fost atins vineri la ora 10.00, a scris agenția pe Twitter.

Refugiații sunt predominant femei și copii.

Peste jumătate de milion de oameni au părăsit deja Polonia, însă majoritatea au rămas în orașe mari, inclusiv Varșovia și Cracovia, ai căror oficiali se plâng că și-au atins capacitatea de a-i găzdui.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a instruit Banca Națională, deputați și oficiali să găsească o oportunitate de a garanta 100% din depozitele ucrainenilor în bănci.

“Aceasta este o sarcină specială pentru Banca Națională a Ucrainei, pentru deputații poporului și funcționarii noștri. Am dat instrucțiuni să găsesc o astfel de oportunitate legislativă, încât statul să garanteze 100% din depozitele în bănci. 100%.

Nu parțial, așa cum este acum, ca de obicei, ci integral. Întregul depozit. În orice bancă a statului nostru. Ca oamenii să nu piardă bani și să nu se teamă de ei sub nicio formă. Așa că aștept detalii. Un proiect de decizie.

Și sper că Rada Supremă nu va întârzia să ofere sprijin. Pentru că ucrainenii au nevoie de el. Ucraina are nevoie de el”, a spus el într-un mesaj video în noaptea de joi.

În plus, potrivit acestuia, „Cabinetul de Miniștri va vota mâine pentru o reducere pe scară largă a reglementărilor”.

“Au fost peste 600 de permise și licențe pentru afaceri, iar aproximativ 20 rămân obligatorii. Numai cele care pur și simplu nu pot fi anulate. Cum ar fi, de exemplu, gestionarea deșeurilor radioactive”, a spus Zelenski.

Potrivit acestuia, guvernul a pregătit deja o decizie de extindere a programului de creditare pentru antreprenori pe baza programului Credite Accesibile 5-7-9%.

„Orice afacere va putea obține un împrumut la 0% în timpul legii marțiale plus o lună după război. Apoi va exista o rată minimă de 5%. Și suma totală a împrumutului poate fi de până la 60 de milioane UAH. Pentru lărgi cercul acelor afaceri care pot folosi programul nostru”, a spus președintele.

Autoritatea de reglementare a presei din Marea Britanie, Ofcom, anunță că a revocat licența radiodifuzorului Rusia Today (RT), susținut de Kremlin, de a difuza în Marea Britanie, cu efect imediat.

Declarația Ofcom mai precizează: „Am făcut acest lucru pe baza faptului că nu considerăm că licențiatul RT, ANO TV Novosti, este potrivit pentru a deține o licență de emisie în Marea Britanie”.

„RT este finanțat de statul rus, care a invadat recent o țară suverană vecină”, se mai arată în comunicat.

„Remarcăm, de asemenea, noi legi în Rusia care incriminează efectiv orice jurnalism independent care se îndepărtează de directivele statului rus, în special în ceea ce privește invazia Ucrainei.

Considerăm că, având în vedere aceste constrângeri, pare imposibil ca RT să respecte obligațiile datorate. regulile de imparțialitate ale Codului nostru de radiodifuziune în circumstanțe”, precizează autoritatea britanică.

Potrivit Reuters, RT a răspuns spunând că autoritatea de reglementare a arătat că este „nimic mai mult decât un instrument al guvernului britanic”.

RT a fost scos din emisie în Marea Britanie în urmă cu două săptămâni, după ce țara și Uniunea Europeană au impus sancțiuni Rusiei ca răspuns la invazia din Ucraina.

Rusia a stabilit o zonă de excludere aeriană deasupra regiunii Donbass a Ucrainei, potrivit unui oficial separatist din Republica Populară Doneţk, relatează Reuters care citează agenţia de presă Interfax.

„Din punct de vedere militar, în cazul unor sisteme de apărare aeriană, ele nu trebuie să se transmită, este suficient dacă Rusia controlează cerul, făcând, știi, cum se spune, o umbrelă sau o cupolă care implică interdicții de zbor deasupra republicilor noastre”, a declarat Eduard Basurin, liderul autoproclamatei Republici Populare Donțek, pentru televiziunea Rossiya-24.

“Astăzi, armata rusă a lansat un atac cu rachete asupra Uzinei de Reparații de Avioane din Lviv, distrugându-i clădirile”, a informat primarul Andrii Sadovii, pe Telegram, relatează Ukrinform.

„Mai multe rachete au lovit uzina de reparare a aeronavelor, distrugându-i clădirile. Operațiunile active ale fabricii au fost suspendate în timp util. Astfel, nu există victime”, a scris Sadovii.

Potrivit acestuia, la fața locului lucrează salvatorii și serviciile municipale relevante.

Ucraina este distrusă nu numai de președintele rus Vladimir Putin, ci de toți rușii care îi susțin politica, a scris Președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanchuk, într-o adresă către cancelarul german Olaf Scholz.

„Domnule cancelar Olaf Scholz, chiar credeți că Putin singur ne ucide copiii, ne distruge orașele, ne distruge țara? Și rușii nu au nimic de-a face cu asta? Ei doar îi susțin politicile? Și armata rusă nu are ce să facă. face cu asta? Îi urmează ordinele?”, a scris Stefanchuk pe pagina sa de Facebook.

El a amintit că în timpul procesului naziștilor de la Nürnberg, niciun criminal de război nu a primit achitare cu argumente similare.

“Nu vă lăsați înșelați. Vreau doar să vă reamintesc că în timpul proceselor de la Nürnberg nimeni nu a reușit să obțină o achitare cu argumentul ‘doar am urmat un ordin’ “, a mai scris acesta.

Serviciile de urgență din Ucraina au publicat o actualizare potrivit căreia un pompier care participa la stingerea unui incendiu produs de o explozie a fost ucis de noi bombardamente.

Pompierul, a cărui identitate nu a fost făcută publică, ajuta joi la stingerea unui incendiu la un centru comercial din Harkov, după ce acesta a fost lovit de un atac rus.

„În timpul stingerii incendiilor, inamicul a tras din nou. Doi salvatori au fost răniți de schije”, a scris SES pe rețelele de socializare.

Ulterior, unul dintre ei a murit la spital din cauza rănilor.

Forțele armate ale Ucrainei au oprit înaintarea a două regimente rusești în țară. Starea, poziția și natura acțiunilor forțelor de apărare nu s-au schimbat semnificativ în ultima zi, a postat pe Facebook Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Forțele Armate ale Ucrainei au continuat să dea lovituri devastatoare asupra unor grupuri de trupe inamice care încercau să consolideze și să mențină liniile defensive capturate.

În ultimele 24 de ore, apărătorii ucraineni au distrus parțial și au oprit înaintarea unităților Regimentului 437 Instruire și Regimentului 26 Tancuri al Forțelor Armate ale Federației Ruse în Ucraina, iar pierderile inamicului sunt clarificate.

„Din cauza faptului că ocupanții au epuizat semnificativ resursele umane (pierderi ireversibile și sanitare cauzate de unitățile Forțelor Armate ale Ucrainei, cazuri de automutilare, în vederea sustragerii din mijlocul ostilităților și pierderilor psihogene), comandamentul forțelor armate ale Federației Ruse este obligat să ia măsuri extreme în materie de personal. Ei desfășoară mobilizări ascunse, atrăgând așa-zișii voluntari, recruți și cadeți, precum și mercenari din Republica Arabă Siriană”, se arată în raport.

În unele teritorii ocupate temporar, ocupanții ruși încearcă să creeze o imagine pozitivă prin distribuirea de alimente către populația civilă.

În același timp, aceștia caută și rețin activ activiști pro-ucraineni, funcționari publici, membri ai Operațiunii Antiteroriste/Operațiunii Forțe Comune și membri ai familiilor acestora, precum și alți cetățeni care ar putea organiza rezistența la ocupație.

Primarul din Lviv a precizat într-o postare pe Telegram că aeroportul nu a fost lovit, ci o clădire de lângă el.

„Cu siguranță nu este aeroportul. Situația de la fața locului este în curs de clarificare și va fi publicată ulterior”, a scris Andrii Sadovii.

Japonia, Australia și Noua Zeelandă au impus noi sancțiuni Rusiei, sancțiuni care vizează oligarhii, apărarea și sectoarele financiare ale Rusiei.

Japonia

Japonia va impune sancțiuni împotriva a 15 indivizi ruși și nouă organizații, inclusiv oficiali din sectorul apărării și exportatorul de arme de stat Rosoboronexport, scrie Reuters .

Sancțiunile care implică înghețarea activelor i-au inclus, în special, pe purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, oligarhul Suleiman Kerimov și opt miniștri adjuncți ai apărării.

Dintre companii, au fost impuse sancțiuni împotriva Rosoboronexport, Russian Helicopters, United Aircraft Corporation, Uralvagonzavod și altele.

În total, după invazia rusă a Ucrainei, Japonia a impus sancțiuni asupra a 76 de persoane, șapte bănci și alte 12 organizații din Rusia.

Noua Zeelandă

Noua Zeelandă a impus sancțiuni împotriva a 13 ruși, potrivit Ministerului de Externe al țării. Printre aceștia se numără președintele Vladimir Putin și 12 membri ai Consiliului de Securitate al Rusiei, o bancă și alte 18 organizații.

Sancțiunile includ interzicerea cooperării cu aceștia, înghețarea activelor și interdicția de intrare în țară a navelor și avioanelor. În plus, Noua Zeelandă a interzis 364 de politicieni și militari.

Australia

La rândul său, Australia impune sancțiuni asupra altor 11 bănci și agenții guvernamentale ruse care deservesc datoria suverană a Rusiei, potrivit Ministerului de Externe.

Împreună, acestea reprezintă aproximativ 80% din toate activele bancare din Rusia și includ Sberbank, Gazprombank, VEB, VTB, Rossilkhozbank, Sovcombank, Novicombank, Novikombank, Alfa-Bank și Credit Bank Moscova.

Australia a intensificat, de asemenea, sancțiunile împotriva oligarhilor apropiați de Vladimir Putin.

„Pe lângă cei 41 de oligarhi și rude apropiate pentru care am impus deja sancțiuni financiare specifice și interdicții de călătorie, Australia a adăugat acum doi miliardari cu interese comerciale în Australia – Oleg Deripaska și Victor Vekselberg”, se arată în comunicat.

După cum a raportat UNIAN, Consiliul Uniunii Europene a extins lista de sancțiuni împotriva Federației Ruse. Acesta a inclus 15 persoane, inclusiv CEO-ul rus Channel One, Konstantin Ernst, și oligarhul rus Roman Abramovici.

Un nor mare de fum poate fi văzut în orașul Liov venind din direcția aeroportului, la 6 kilometri de centrul orașului, a declarat corespondentul BBC Jonah Fisher, care se află în prezent în oraș.

O alertă din partea autorităților ucrainene spunea că s-au auzit explozii în apropierea orașului.

“Sirenele de raid aerian s-au declanșat în Liov la ora 06:08, iar de la hotelul nostru putem vedea acum un fum gros care curge în depărtare”, relatează Fisher.

Rapoarte neconfirmate spun că aeroportul orașului a fost lovit.

Comandamentul forțelor armate ale Federației Ruse continuă să ia măsuri pentru a compensa pierderile de personal pe cheltuiala străinilor.

Potrivit informațiilor disponibile, ocupanții ruși au strâns deja aproape 1.000 de voluntari de la reprezentanții așa-zisei armate a lui Bashar al-Assad și Hezbollah, informează Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Principala cerință pentru luptătorii străini este experiența de luptă urbană. În același timp, conform informațiilor disponibile, militanții menționați nu își propun să ia parte la ostilitățile de pe teritoriul Ucrainei, ci să folosească călătoria de afaceri ca o oportunitate de a ajunge în țările europene.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) este gata să acționeze ca mediator dacă Ucraina și Rusia convin cu privire la eliberarea prizonierilor, a declarat Peter Maurer, președintele organizației umanitare, într-un interviu pentru Interfax-Ukraine și Ukraine 24 TV.

„După cum știți, conform normelor Convenției de la Geneva, prizonierii de război sunt eliberați după încheierea ostilităților. Dar dacă există posibilitatea unui acord între părți cu privire la o eliberare mai devreme, atunci suntem gata să ne îndeplinim rolul de mediator neutru în negocieri”, a spus Maurer.

Președintele CICR a remarcat că fiecare dintre părțile la conflictul armat are obligații conform dreptului internațional umanitar, iar Ucraina a luat deja măsuri pentru a-și îndeplini partea din obligații.

„Sunt bucuros să anunț că Ucraina a luat măsuri concrete pentru a-și îndeplini partea de obligații. Astăzi (joi n.r.), în cadrul unei întâlniri cu prim-ministrul Denis Șmihal, acesta a confirmat că Crucea Roșie ucraineană va colecta la nivel central numele tuturor prizonierilor de război ruși pe teritoriul ucrainean”, a spus el.

Întrebat de agenție dacă el însuși sau alți membri ai misiunii umanitare au vizitat prizonierii de război ruși în Ucraina, Maurer a spus că „CICR face progrese foarte serioase în eforturile sale de a vizita prizonierii de război din ambele părți”.

Putin numește uciderea copiilor ucraineni un „succes în strictă conformitate cu planurile”, a declarat Sergii Kislitsia, Reprezentantul Permanent al Ucrainei la ONU în cadrul reuniunii Consiliului de Securitate al organizației convocată de Statele Unite și Marea Britanie pentru a discuta situația din Ucraina.

Kislitsia a citat declarația făcută de Putin zilele trecute: „Operațiunea se dezvoltă cu succes și în strictă conformitate cu planurile care au fost aprobate anterior”, relatează un corespondent Ukrinform.

Potrivit diplomatului ucrainean, în aceste săptămâni comunitatea internațională s-a luptat cu întrebarea de ce Federația Rusă a decis să facă un cosplay al celui de-al treilea Reich nazist atacând statul vecin pașnic și scufundând regiunea în război.

„Care sunt motivele și care este planul? Și ieri am primit răspunsul. Uciderea copiilor ucraineni. O sută opt suflete nevinovate până acum”, a spus Kislitsia.

El a subliniat că copiii sunt o țintă deliberată, având în vedere bombardarea Teatrului Dramatic Mariupol – un adăpost pentru sute de localnici, în mare parte femei și copii.

Potrivit acestuia, planul lui Putin nu limitează crimele doar la copii. Toți ucrainenii civili și cetățenii străini sunt amenințați. Diplomatul a subliniat că Putin are ca scop distrugerea orașelor ucrainene – Harkov, Sumî, Volnovakha, Ohtîrka, Izium.

„Și Mariupol este durere pentru Ucraina și pentru întreaga lume și o rușine veșnică pentru Rusia”, a menționat Kislitsia.

În această dimineață au fost raportate explozii în mai multe orașe din Ucraina.

Potrivit postului de televiziune Ukraine 24, exploziile au fost auzite în diverse zone ale orașului Lviv, din vestul Ucrainei, în jurul orei 6:30.

Televiziunea a postat pe canalul său Telegram un videoclip care arată un val mare de fum la orizont în oraș.

Jurnalistul ucrainean Ostap Yarysh, care raportează pentru serviciul ucrainean Voice of America, a declarat într-un tweet că a auzit mai multe explozii.

Ukraine 24 a mai raportat că și la Dnipro s-au auzit explozii.

Un oficial al Ministerului chinez de Externe s-a întâlnit joi cu ambasadorul Rusiei în China pentru a face un schimb de opinii cu privire la relațiile bilaterale, relatează Reuters, citând Ministerul de Externe al Chinei.

Cheng Guoping, comisarul pentru Afaceri Externe și Afaceri de Securitate, s-a întâlnit cu Andrei Denisov din Rusia și a făcut un schimb de opinii cu privire la combaterea terorismului și cooperarea bilaterală în materie de securitate, se arată în raport.

Întâlnirea are loc pe fondul temerilor că Beijingul ar fi receptiv la propunerile Rusiei de a oferi ajutor militar în invazia sa din Ucraina.

SUA au avertizat că „nu vor ezita să impună costuri” Chinei dacă ajută Rusia direct cu echipament militar.

Sirenele raidurilor aeriene sună în mai multe zone din vestul Ucrainei în această dimineață, spun rapoartele.

Potrivit agenției naționale de știri Ukrinform, sirenele sună în regiunile Rivne, Volyn, Lviv, Ternopil și Ivano-Frankivsk.

În ultima zi, Forțele Ucrainene de Apărare Aeriană au distrus 14 ținte inamice, potrivit unei informări a Comandamentului Forțelor Aeriene publicată pe Facebook, relatează Ukrinform.

Avioanele de luptă ucrainene au lovit două ținte aeriene: un avion de luptă și o aeronavă de atac. Bombardierele și avioanele de asalt ale Forțelor Aeriene Ucrainene au lovit convoaiele și vehiculele blindate care furnizează sprijin trupelor ruse. 

Apărarea antiaeriană raportează distrugerea a încă cinci avioane rusești, ale căror tipuri sunt în curs de verificare. Forțele ucrainene au distrus, de asemenea, trei drone rusești, trei rachete de croazieră și un elicopter inamic.

Astfel, pe 17 martie, forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au distrus în total cel puțin 14 ținte aeriene: șapte avioane, un elicopter, trei vehicule aeriene fără pilot și trei rachete de croazieră.

Declarația a fost făcută de Oleksandr Starukh, șeful Administrației Militare Regionale Zaporojie, în timpul unui teleton național.

“Zaporojie lucrează și luptă. Situația din țara noastră este complet sub control. Oamenii se pregătesc să riposteze, armata luptă la frontierele desemnate. De-a lungul celor două săptămâni, inamicul nu a înaintat și nu a pus mâna pe niciun metru de teren din Zaporojie”, a spus oficialul, relatează Ukrinform.

Comentând bombardamentul asupra orașului din 16 martie, oficialul a menționat că obuzul a lovit o instalație de infrastructură în care nu existau forțe militare. În același timp, ferestrele au fost sparte în două universități din apropiere.

“Copiii locuiau în cămine și au fost puțin deranjați de acele ferestre. Dar nimeni nu a fost rănit. Agresorul este în război cu studenții“, a spus Starukh.

După ce războiul dezlănțuit de Rusia se încheia, Ucraina ar trebui să se alăture NATO sau altei alianțe cu puterile nucleare.

Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Oleksii Danilov, a vorbit despre acest lucru în cadrul unui teleton național, relatează un corespondent Ukrinform.

„Sunt în favoarea unei alianțe fie cu NATO, fie cu națiuni care au în prezent arme nucleare. Asta pentru că armele nucleare sunt o garanție pe care te poți baza.

La un moment dat, în 1994, am renunțat la armele nucleare pentru nimic, deoarece am avut în vedere că ar trebui să fim protejați din această cauză.

Ar fi trebuit să ni se ofere garanții de securitate dacă era necesar, dar vedem că țara care a semnat toate acestea a încălcat acordul în 2014 și, din păcate, nu-și asumă nicio responsabilitate pentru asta”, spuse Danilov.

În ceea ce privește dialogul nostru cu Rusia, el a spus că această țară nu și-a respectat niciodată promisiunile.

“În ceea ce privește dialogul cu Federația Rusă, nu-i cred. În general, cred că este o prostie să avem un dialog cu oamenii care au venit să ne omoare”, a spus secretarul Consiliului de Securitate și Apărare Națională.

Potrivit înaltului oficial de securitate, o echipă este în prezent în negocieri cu Rusia, încercând să convină că ajutorul umanitar este livrat orașelor care suferă cel mai mult de agresiunea rusă.

„Există o decizie a Curții ONU, pe care Federația Rusă… nu o va pune în aplicare. Am o întrebare: ce face Rusia în Consiliul de Securitate al ONU? Poate că este timpul să fie excluși dacă nu sunt dispuși să urmeze normele și regulile existente în lumea civilizată modernă”, a subliniat Danilov.

El a mai menționat că unele mărci globale, în ciuda boicotului general al Rusiei, continuă operațiunile comerciale în țara agresoare.

„Unele companii franceze rămân pe piața rusă și continuă să facă bani acolo. Sunt lucruri inacceptabile… Pentru acești bani pe care francezii îi câștigă și din care plătesc impozite la bugetul rus, rusciștii cumpără gloanțe și arme și ucid civili, copii, femei și bătrâni”, a spus secretarul Consiliului de Securitate și Apărare Națională.