Nouă zile de război în Ucraina. Zelenski, mesaj dur împotriva NATO: ”Toți oamenii care vor muri începând de azi, vor muri inclusiv din cauza voastră!”

Președintele Ucrainei s-a arătat foarte nemulțumit de decizia NATO de a nu forma o zonă de excludere aeriană.

Volodimir Zelenski chiar a dat vina pe NATO pentru următoarele victime care vor cădea în urma războiului și pe „dezbinarea și slăbiciunea” alianței.

Declarația integrală a președintelui Volodimir Zelenski, în care critică în termeni duri inacțiunea NATO și în care afirmă că alianța va avea mâinile pătate de sângele ucrainenilor care mor.

“Oameni grozavi ai unei țări grozave. Am îndurat nouă zile de întuneric. Nouă zile de rău. A fost de trei ori mai mult decât ne așteptam să fie întunericul și răul. Am răspuns invaziei cât am putut de bine în vremuri de mare pericol. Am răspuns cu eroism, cu solidaritate. Am răspuns în felul nostru, în ucraineană, pentru ca istoria Europei să ne amintească pentru totdeauna. Ea le va vorbi copiilor, le va povesti nepoților.

Întregul continent va cunoaște Harkiv, Cernihiv, Sumî, Volnovaha, Mariupol și multe alte orașe frumoase ale noastre. Orașe vii, care au rezistat celei mai grave invazii după Al Doilea Război Mondial.

Din păcate, mai este ceva de reținut astăzi. Garanții și promisiuni de securitate, valori care pentru unii par a fi moarte. Astăzi a avut loc summit-ul NATO. Slab, confuz. Summit-ul arată că nu toată lumea consideră că lupta pentru libertate este obiectivul numărul unu al Europei.

NATO e conștientă de planurile inamicului. A confirmat, de asemenea, că Rusia vrea să continue ofensiva. De nouă zile vedem un război aprig. Ne distrug orașele, ne bombardează oamenii, copiii, cartierele, bisericile, școlile. Ne distrug tot ceea ce asigură o viață umană normală. Și vor să continue acest lucru, știind că noi lovituri și victime sunt inevitabile.

NATO a decis în mod deliberat să nu acopere cerul de deasupra Ucrainei. Credem că țările NATO au creat o poveste conform căreia închiderea cerului deasupra Ucrainei va provoca agresiunea directă a Rusiei împotriva NATO. Aceasta este autohipnoza celor care nu au încredere în ei, deși au arme mult mai puternice decât avem noi.

Trebuie să vă gândiți la oameni, la umanitate. La ce v-ați gândit la acea întâlnire? Oamenii care vor muri din această zi vor muri și din cauza voastră, a slăbiciunii voastre, a dezbinării voastre. Tot ce a făcut Alianța până acum a fost să ofere Ucrainei 50 de tone de motorină prin sistemul său de achiziții. Probabil ca să putem arde Memorandumul de la Budapesta. Să ardă mai bine. Dar pentru noi a ars deja în focul trupelor rusești.

Asta a vrut NATO? De asta a fost construită o astfel de alianță? Astăzi, conducerea Alianței a dat undă verde pentru continuarea bombardării orașelor și satelor, refuzând să creeze o zonă de excludere a zborului. Nu veți putea cumpăra înapoi litri de combustibil de la noi pentru sângele nostru vărsat.

Încă luptăm. Ne vom proteja țara. Ne vom elibera pământul. Mulțumită eroilor noștri”

În mai multe oraşe din Europa au avut loc mai multe manifestaţii de susţinere ale Ucrainei, iar cele mai impresionante s-au desfăşurat la Tbilisi şi în Praga.

Preşedintele Volodimir Zelenski a cerut solidaritate cu ţara sa, într-un mesaj transmis în direct pe Zoom.

„Aș dori să fac un apel să nu tăceți. Aș vrea să ieșiți în stradă și să susțineți Ucraina, să ne susțineți eforturile și să ne susțineți lupta pentru că dacă Ucraina nu va rezista, Europa nu va rezista. Dacă noi vom cădea, voi veți cădea, așa că vă rog să nu tăceți, să nu închideți ochii la asta”, a spus Zelenski.

„Ieșiți și susțineți Ucraina cât de mult puteți. Și dacă vom câștiga, și sunt sigur că vom câștiga, aceasta va fi victoria întregii lumi democratice. Aceasta va fi victoria libertății noastre. Aceasta va fi o victorie pentru întreaga lume democratică, va fi victoria luminii asupra întunericului, a libertății asupra sclaviei.

Și dacă vom câștiga, vom înflori ca Europa și Europa va înflori mai mult ca niciodată după această victorie magnifică. Slavă Ucrainei”, le-a mai transmis Zelenski protestatarilor.

La o oră de la blocarea accesului la Facebook, şi Twitter a fost blocat pe teritoriul Rusiei, anunţă agenţia de presă Interfax.

Aceste decizii vin în contextul în care Vladimir Putin a semnat un decret prin care cei acuzaţi că răspândesc “ştiri false” despre război pot fi condamnaţi la pedepse de până la 15 ani de închisoare.

Ambasadorul Rusiei la ONU, Gennadi Gatilov, a declarat, vineri, că este o idee bună ca miniştrii din Rusia şi Ucraina să discute săptămâna viitoare, în Turcia, transmite BBC, citat de news.ro.

O a treia rundă de negocieri între delegaţiile ucraineană şi rusă ar putea avea loc sâmbătă sau duminică.

Mihailo Polodiak, emisarul lui Volodimir Zelenski, spune că a treia rundă de negocieri ar putea avea loc în acest weekend.

 Distribuie pe Facebook

O bucată de rachetă a căzut în curtea reşedinţei oficiale a preşedintelui Zelenski, a transmis responsabilul cu presa al preşedinţiei ucrainene.

Vila prezidenţială se află în apropiere de Kiev. „Au ratat”, a comentat Zelenski.

Bombardamentele ruseşti asupra capitalei Ucrainei au fost reluate vineri seara.

Pe de altă parte, Consiliul pentru drepturile omului din cadrul ONU a anunțat că 331 de civili au murit în timpul invadării Ucrainei de către Rusia.

Subsecretarul american pentru energie nucleară, Jill Hruby, a declarat că Statele Unite nu au găsit dovezi că Rusia a atacat reactoarele centralei nucleare de la Zaporojie, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Conform oficialului american, în ciocnirile dintre forţele ruse şi ucrainene s-ar fi folosit doar arme uşoare.

Agenţia de presă Ria Novosti a anunţat că Roskomnadzor (Serviciul Federal de Supraveghere în sfera comunicațiilor, tehnologiilor informaționale și mass-media) a decis să blocheze accesul la Facebook pe teritoriul Rusiei.

Decizia vine în contextul în care Facebook anunţase că va bloca presa de propagandă rusească.

Străzile din Odessa, port la Marea Neagră, s-au umplut de baricade, în încercarea de a respinge atacul ruşilor.

„Ne vom apăra orașul și țara, cu siguranță”, a spus un localnic.

Bilanţul bombardamentului din Cernigov a ajuns la 47 de persoane decedate. Alte 18 persoane au fost rănite.

“Potrivit informaţiilor detaliate de instituţiile medicale, ieri, 3 martie, un bombardament al aviaţiei ruse asupra teritoriului Cernigov a ucis 47 de persoane: 38 de bărbaţi şi 9 femei. Optsprezece persoane au primit îngrijiri”, au indicat pe Facebook autorităţile locale.

Cel puțin trei comandanți ruși au fost uciși, spun oficialii occidentali.

Adjunctul comandantului Armatei 41 Combinate ar fi fost ucis de un lunetist. Un comandant de divizie și un comandant de regiment ar fi fost, de asemenea, uciși.

Comandanții ruși s-au apropiat de linia frontului pentru a obține mai mult control și a da mai mult impuls operațiunilor care, în unele cazuri, s-au blocat grav.

Delegația ucraineană care participă la discuțiile cu Rusia „înțelege motivele” Federației Ruse în Ucraina, a declarat vineri un consilier al șefului biroului prezidențial ucrainean, adăugând că, deși partea ucraineană este conștientă de „unde vrea [Rusia] să ajungă”, nu se vor face concesii asupra integrității teritoriale a Ucrainei.

Vorbind în timpul unei conferințe de presă în orașul ucrainean Lviv, Mikhailo Podoliak a spus că poziția Ucrainei este „consolidată” de către partenerii occidentali, adăugând că președintele Volodimir Zelenski „cu siguranță nu va face nicio concesiune care să ne diminueze integritatea și libertatea teritorială”.

„Poziția Federației Ruse este dură – dacă ar fi ușor, nu ar ataca Ucraina – dar și poziția șefului forțelor armate ucrainene este dură. Negocierile sunt dificile, dar au loc”, a adăugat Podoliak.

Briefing-ul de presă vine la o zi după cea de-a doua rundă de discuții dintre delegațiile ucrainene și ruse din Belarus. Într-un tweet de joi, Podoliak a spus că discuțiile nu au dat rezultatele dorite de Ucraina, deși delegațiile au reușit să ajungă la o „soluție doar pentru organizarea coridoarelor umanitare”.

Vorbind vineri, David Arakhamia – un înalt oficial al partidului de guvernământ al Ucrainei care a participat și la discuții – a spus că Zelenski nu a făcut o cerere oficială pentru discuții cu președintele rus Vladimir Putin, adăugând că este „prea devreme” și că sunt necesare negocieri înainte de a vorbi.

Arakhamia a mai remarcat că Rusia se confruntă cu „presiuni” crescute din partea comunității internaționale mai largi asupra atacurilor forțelor ruse asupra zonelor civile din Ucraina.

Întrebat despre atacului Rusiei asupra centralei nucleare Zaporojie, Arakhamia a spus că negociatorii ucraineni au sugerat o zonă fără conflicte de 30 de kilometri în jurul tuturor instalațiilor nucleare din Ucraina în timpul discuțiilor de joi, „și apoi imediat a avut loc atacul”.

Forțele ruse au fost alungate din orașul ucrainean Nikolaiev după ce l-au atacat vineri, au declarat autoritățile regionale.

Unele lupte au continuat în jurul periferiei orașului-port de la Marea Neagră, a declarat guvernatorul regional Vitali Kim.

Vine după ce guvernatorul a spus că trupele ruse au intrat pentru prima dată în Nikolaiev în această dimineață. „Să nu fim nervoși”, a spus el într-o declarație video distribuită online.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a mulțumit țărilor din alianța militară NATO care au trimis muniție și arme pentru a ajuta la rezistența în fața invaziei Rusiei, dar a pledat pentru mai multă asistență.

„Ajutați-ne”, a spus el într-un videoclip pe Facebook. „Dacă nu o faceți, mă tem că va trebui să vă împărțiți responsabilitatea pentru viețile și suferințele civililor ucraineni, care au murit din cauza piloților ruși nemilosi care aruncau bombe asupra lor”.

Kuleba a spus că este convins că va veni un moment în război în care Europa va deveni „dispusă să ne ofere literalmente orice avem nevoie pentru a-l împiedica pe Putin să lovească” și să transforme Europa într-un „coșmar”.

„Singura mea speranță este că nu va fi prea târziu”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că „nu se vorbește” despre semnarea de către Rusia și Ucraina a niciunui document oficial după a doua rundă de discuții între cele două părți care a avut loc joi.

„A doua rundă de negocieri a avut loc ieri”, a spus Peskov într-o conferință telefonică cu reporterii. “Acum depinde de aceste negocieri. Este o oportunitate pentru delegații de a-și transmite reciproc toate elementele pozițiilor fără intermediari inutile. Elemente ale poziției noastre au fost aduse în atenția părții ucrainene.”

Întrebat despre posibilitatea ca cele două părți să semneze acorduri la nivel înalt, Peskov a spus: „Nu se vorbește încă despre (semnarea) niciunui document. Discuțiile care au avut loc au fost o oportunitate bună de a transmite clar viziunea noastră asupra acestei probleme”.

Jens Stoltenberg a declarat că există dovezi că Rusia folosește bombe cu dispersie în invazia din Ucraina.

La o conferință de presă, el le-a spus reporterilor: „Am văzut utilizarea bombelor cu dispersie și am văzut rapoarte despre utilizarea altor tipuri de arme care ar încălca dreptul internațional”.

El mai spune că alianța militară occidentală nu va înființa o zonă de excludere a zborului deasupra Ucrainei – și nici nu va trimite trupele sale acolo – dar promite alt ajutor Kievului și l-a îndemnat pe președintele Vladimir Putin să pună capăt imediat invaziei.

Președintele rus Vladimir Putin i-a spus cancelarului german Olaf Scholz că a treia rundă de discuții dintre Rusia și Ucraina este programată pentru acest weekend, potrivit unei informări a cancelariei Germaniei în urma unui apel telefonic între cei doi șefi de stat vineri.

A doua rundă de discuții desfășurată joi nu a dat niciun rezultat de care avea nevoie Ucraina, a declarat un negociator ucrainean după încheierea discuțiilor.

Cu toate acestea, coridoarele umanitare pentru civili au fost convenite în timpul acelei runde de discuții.

“Din păcate, rezultatele de care are nevoie Ucraina nu au fost încă obținute. Există o soluție doar pentru organizarea coridoarelor umanitare”, a declarat înalt oficial ucrainean Mikhailo Podoliak într-un tweet.

Mai multe persoane au fost ucise sau rănite în incendiul izbucnit în urma bombardamentelor rusești asupra unei centrale nucleare ucrainene, a anunțat Ministerul de Externe al Ucrainei.

Angajații monitorizează centrala din Zaporojie pentru a se asigura că funcționează în siguranță și că nivelurile de radiații sunt în prezent normale, spune ministerul într-o declarație pe Facebook.

Dar dacă procesul de răcire a combustibilului nuclear din interiorul unităților de putere este perturbat, ar putea exista daune radioactive pe scară largă.

„Mii de oameni – inclusiv civili care în prezent nu pot evacua zona din apropierea fabricii din cauza bombardamentelor și a luptelor în curs – ar fi afectați”, se spune în declarație.

În același sens cu reacția președintelui ucrainean, ministerul spune că un dezastru nuclear de la Zaporojie ar putea fi mai grav decât accidentele anterioare de la centralele nucleare, cum ar fi la Cernobîl și Fukushima.

„Rusia a întreprins în mod conștient un atac armat asupra centralei nucleare, o acțiune care a încălcat toate acordurile internaționale din cadrul AIEA [Agenția Internațională pentru Energie Atomică]”, se adaugă în declarație.

Ministerul îndeamnă comunitatea internațională să ajute să forțeze trupele ruse să iasă din zonă, pentru a asigura siguranța acesteia.

După atacarea centralei nucleare de la Zaporojie de către trupele ruse, Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite va organiza o reuniune de urgență vineri la New York la ora 18.30 (ora României), potrivit unor diplomați ONU, citați de CNN.

Va fi o întâlnire deschisă, cu discursuri inclusiv din partea unui oficial al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și a unui oficial ONU.

Miniștrii de externe ai NATO au discutat despre o „zonă de excludere aeriană” deasupra Ucrainei, dar au convenit că avioanele NATO nu ar trebui să opereze peste spațiul aerian ucrainean, a spus Stoltenberg.

Stabilirea unei astfel zone deasupra Ucrainei ar putea duce la răspândirea războiului în mai multe țări europene, a mai spus secretarul general al NATO.

“Înțelegem disperarea, dar credem și că dacă am face asta am ajunge cu ceva care ar putea duce la un război cu drepturi depline în Europa, care să implice mult mai multe țări.

Aliații au convenit să nu opereze avioane NATO în spațiul aerian ucrainean sau trupe NATO pe teritoriul Ucrainei.

În același timp, avem responsabilitatea ca aliați NATO de a preveni escaladarea acestui război dincolo de Ucraina, deoarece ar fi și mai periculos, mai devastator și ar provoca și mai multă suferință umană”, a declarat Jens Stoltenberg

Oamenii din orașul ucrainean Herson au fost supuși violențelor de către trupele ruse, a declarat vineri un rezident local pentru CNN.

Localnicul a avertizat că situația în interiorul orașului se deteriorează. “Nu putem ieși afară”, a spus acesta. „Bărbații sunt reținuți și luați de militari.”

Rezidentul a împărtășit cu CNN un videoclip cu un convoi de mașini civile, însoțit de câteva vehicule militare rusești, care sosesc la Herson miercuri seara.

„Ieri, 50 de autobuze din Crimeea au trecut pe lângă noi și s-au instalat în administrația locală”, a spus localnicul, deși CNN nu a putut verifica dacă mașinile provin din Crimeea.

Într-o declarație de joi, Hennadii Lahuta, șeful Administrației Regionale de Stat Herson, a declarat că forțele ruse au „ocupat complet” clădirea administrației regionale de stat, dar a subliniat că oficialii locali nu au renunțat la responsabilitățile lor.

Vorbind vineri la CNN, localnicul a mai spus că televiziunea ucraineană a fost scoasă din difuzare, iar canalele de televiziune rusești erau difuzate, arătând că situația din oraș este calmă și copiii merg la școală. Locuitorul a mai observat că rețelele de telefonie mobilă au fost întrerupte.

Primarul Hersonului, Ihor Kolikhaiev, a declarat miercuri că armata ucraineană nu se mai află în oraș și că locuitorii săi trebuie acum să îndeplinească instrucțiunile „oamenilor înarmați care au venit în administrația orașului”, indicând că Herson a căzut sub controlul Rusiei.

Informațiile făcute publice de armata britanică joi au remarcat că „unele forțe ruse au intrat în orașul Herson”, dar au avertizat că situația militară de la sol „rămâne neclară”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că zilele viitoare sunt „probabil să fie mai rele”, forțele ruse fiind așteptate să aducă armament mai greu și să-și continue atacurile în toată Ucraina.

Vorbind după o întâlnire extraordinară a miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg a descris invadarea Ucrainei de către Rusia drept „cea mai gravă agresiune militară din Europa de decenii”.

“Cu orașe sub asediu, școli, spitale și clădiri rezidențiale bombardate. Acțiuni nesăbuite în jurul unei centrale nucleare aseară și mulți civili uciși sau răniți.

Zilele care vor urma vor fi probabil mai rele, cu mai multe morți, mai multe suferințe și mai multe distrugeri”, a declarat Stoltenberg.

Secretarul general al alianței a subliniat că NATO nu caută un război cu Rusia.

El a reiterat faptul că NATO este o alianță „defensivă”. „Sarcina noastră principală este să menținem cele 30 de națiuni în siguranță”, a spus el.

“Nu facem parte din acest conflict și avem responsabilitatea de a ne asigura că nu escaladează și nu se răspândește dincolo de Ucraina.

Ar fi și mai devastator și mai periculos, cu și mai multă suferință umană”, a subliniat el.

Rusia folosește bombe cu dispersie în Ucraina, a mai declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

“Am văzut utilizarea bombelor cu dispersie și am văzut rapoarte de utilizare a altor tipuri de arme care ar încălca dreptul internațional.”

Întrebat despre atacul asupra centralei nucleare Zaporojie, secretarul general al NATO a spus:

“Acțiunile nesăbuite din jurul centralei nucleare de aseară subliniază doar pericolele acestui război.

Războiul este periculos și a avea operațiuni militare lupte conflictuale în jurul centralei nucleare se adaugă la pericol.”

O școală din Jitomir, nordul Ucrainei, a fost lovită de o rachetă a armatei ruse vineri dimineață, potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Imaginile geolocalizate de CNN arată pagube semnificative și prăbușirea parțială a clădirii.

Într-o declarație video, primarul din Jitomir, Serghei Sukhomlin, a confirmat atacul, spunând că atacatorii ruși „nu se opresc la nimic. Aceasta este o școală. Mai degrabă, aceste ruine sunt o fostă școală în orașul ucrainean Jitomir”.

Vestea vine după ce cel puțin trei școli din cel de-al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, Harkov, au fost lovite marți de atacurile militare rusești, potrivit clipurilor și fotografiilor postate pe rețelele de socializare.

CNN a geolocalizat și a confirmat autenticitatea videoclipurilor și fotografiilor.

Alte clădiri care au fost raportate ca fiind distruse în timpul invaziei ruse a Ucrainei includ situri culturale precum biserici, catedrale și muzee, și anume în orașele Kiev și Harkov, potrivit declarației Ministerului Culturii și Politicii Informaționale din Ucraina.

Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură (AIIB) a anunțat că a suspendat toate activitățile legate de cele două țări, având în vedere „situația economică și financiară în evoluție”.

Anunțul vine după ce mai multe instituții financiare de stat chineze, inclusiv Banca Chinei, au încetat finanțarea tranzacțiilor care implică mărfuri rusești.

Mai multe detalii AICI.

În urma știrii că BBC a fost blocată în Rusia, publicația a reamintit rapid oamenilor că poate fi accesat prin „dark web”.

BBC a creat un link către un articol, din 2019, pe Twitter, care ajută utilizatorii să-i acceseze conținutul în țări cu restricții.

Cu toate acestea, dacă este deja blocată pentru utilizator, pagina Twitter oferă și câteva link-uri directe pentru accesul „dark web” la site-ul său de știri.

În cursul zilei de vineri, 4 martie, trupele ruse au intrat în Nikolaev. Acest lucru a fost anunțat de șeful Administrației Regionale de Stat Nikolaev, Vitali Kim, conform Sky News.

Acesta i-a îndemnat pe locuitori să nu se panicheze și să nu tragă în toate echipamentele militare pe care le văd pe străzi, deoarece în oraș sunt și militari ucraineni.

Fights in Mykolaiv, city in the South. pic.twitter.com/RmPDAqEQAg

— Iuliia Mendel (@IuliiaMendel) March 4, 2022

Kim le-a cerut femeilor și copiilor să părăsească străzile, iar bărbații să se mobilizeze pentru apărarea orașului.

Liderul de la Minsk, Aleksandr Lukașenko a declarat, vineri, că forțele armate din Belarus nu participă și nici nu vor lua parte la operațiunea militară a Rusiei în Ucraina.

Aliat declarat al Rusiei, Lukașenko a spus că a vorbit în cursul acestei zile la telefon cu președintele Vladimir Putin. În ultimele zile, după invazie, Rusia a folosit teritoriul bielorus pentru a efectua atacuri pe mai multe direcții către teritoriul Ucrainei.

Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a oferit noi informații despre situația de la centrala nucleară din Ucraina.

Acesta a spus că atacurile din zona centralei nucleare de la Zaporojie nu au afectat reactoarele, ci o clădire adiacentă.

”Este important să spunem că toate sistemele de siguranță ale celor 6 reactoare de la centrală nu au fost deloc afectate”, a spus Grossi, conform Sky News. ”Nu a existat nicio eliberare de material radioactiv”.

Grossi a mai spus că două persoane au fost rănite în atacul de peste noapte, ambele considerate a fi personal de securitate. Inițial, nu se anunțaseră victime.

Directorul AIEA a precizat că este în contact atât cu forțele ruse, cât și cu cele ucrainene.

Expertul în energie nucleară spune că plănuiește să călătorească la Cernobîl (care se află sub controlul Moscovei) ”cât mai curând posibil” pentru a vorbi cu Rusia și Ucraina.

De asemenea, Grossi a putut confirma că proiectilul care a lovit centrala nucleară din Zaporizhzhia ”provine de la forțele ruse”.

Ministerul Apărării din Rusia a prezentat un bilanț al manevrelor armatei ruse de la debutul invaziei în Ucraina, notează RIA, publicație aflată sub controlul statului.

Conform raportului oficial, 1.812 de baze militare din Ucraina au fost distruse. Acestora li se mai adaugă 65 de posturi de comandă și centre de comunicații ale Forțelor Armate ale Ucrainei, 56 de rachete antiaeriene (sistemele S-300, Buk M-1 și Osa) și 59 de stații radar.

Din bilanț mai reiese că rușii au distrus 49 de avioane ale Forțelor Armate ale Ucrainei aflate la sol și 13 aeronave în aer, 635 de tancuri și alte vehicule blindate, 67 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 252 de tunuri de artilerie, 442 de unități de vehicule militare speciale, precum şi 54 de vehicule aeriene fără pilot.

Autoritățile din Ucraina au prezentat un nou bilanț al victimelor atacurilor aeriene care au avut loc joi în Cernihiv.

Cel mai recent raport oficial indică faptul că 47 oameni au fost uciși în urma atacului asupra unui cartier rezidențial din orașul ucrainean.

Bilanțul de vineri actualizează un număr anunțat anterior de 33 de morți, a raportat agenția de presă Reuters, citată de The Guardian.

Prezent vineri la Bruxelles, acolo unde are loc o întâlnire a miniștrilor de externe ai NATO și UE, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a transmis un mesaj ferm către Rusia.

Oficialul american a spus că NATO nu caută ”nici un conflict”, dar ”dacă se ivește un conflict, suntem pregătiți pentru el și vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”.

”Alianța noastră este una defensivă, dar dacă apare un conflict, suntem gata să-l înfruntăm și să apărăm fiecare centimetru al pământului statelor NATO”, a asigurat diplomatul SUA.

Prezent și el la conferință, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că alianța sprijină Ucraina și consolidează flancul estic.

”Oferim sprijin Ucrainei, dar NATO nu este parte la conflict. NATO este o alianță de apărare. Nu căutăm un conflict militar cu Rusia.

În același timp, am sporit prezența forțelor armate pe flancul estic al Alianței pentru a ne asigura că nu există nicio înțelegere greșită cu privire la disponibilitatea noastră de a proteja toți membrii Alianței. Este o prezență defensivă”, a subliniat secretarul general al NATO.

Autoritățile de la Kremlin au cenzurat serviciul în limba rusă al postului BBC, relatează agenția de presă de stat RIA, citată de BBC.

Alte două posturi de știri, Meduza și Radio Liberty au fost, de asemenea, blocate.

Pe de altă parte, Google a anunțat că va înceta să mai vândă publicitate online în Rusia, din cauza războiului cu Ucraina.

Interdicția include publicitatea pe motorul căutare, pe YouTube, dar și pe partenerii externi de publicare.

Decizii similare au fost luate anterior de Twitter și Snapchat.

Forțele militare ruse au capturat centrala nucleară de la Zaporojie din sud-estul Ucrainei, s-a anunțat vineri pe contul de Twitter al Administrației Regionale. Informația a fost preluată și de Reuters.

Майданчик Запорізької АЕС захоплений російськими військовими https://t.co/crPROn4iyS

— Верховна Рада України (@verkhovna_rada) March 4, 2022

”Personalul operațional monitorizează starea unităților de alimentare”, mai anunță oficialii.

Ucraina anunță că centrala a fost lovită de bombardamentele rusești peste noapte, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că o explozie ar putea însemna o tragedie pentru întreaga Europă.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a venit cu o informare în legătură cu incidentul de la centrală nucleară din Ucraina.

Specialiștii anunță că echipamentele esențiale de la centrala nucleară din Zaporojie nu au fost afectate de incendiul care a izbucnit peste noapte, declanșat de bombardamentele rusești asupra Ucrainei.

 AIEA a anunțat că nu s-a produs nicio modificare a nivelurilor de radiații ca urmare a atacului, notează Sky News.

Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, va solicita o reuniune ”imediată” a Consiliului de Securitate al ONU, după raportarea unui incendiu la centrala nucleară din orașul Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, notează The Independent.

Oficialul de la Londra a avut o convorbire telefonică vineri dimineață cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cel care i-a transmis că situația este ”îngrijorătoare”.

Johnson l-a criticat din nou pe președintele rus Vladimir Putin acuzându-l de ”acțiuni nesăbuite” care amenință siguranța întregii Europe.

Serviciile de urgență ucrainene anunță că au reușit să stingă incendiul de la centrala nucleară din Zaporojie. Nu s-au raportat victime.

“La ora 06:20 (04:20 GMT) incendiul din clădirea NPP Zaporojie din Energodar a fost stins. Nu există victime”, a scris Serviciul de Urgență de Stat, pe Facebook.

După mai multe ore intense, asaltul rușilor asupra zonei în care se află centrala nucleară Zaporojie s-a încheiat.

Anunțul a fost făcut de primarul din Enerhodar, Dmytro Orlav, potrivit BBC.

Uzina atomică a fost afectată de un incendiu care a izbucnit la etajul trei, al patrulea și al cincilea al unei clădiri din complex, potrivit oficialilor ucraineni.

Vineri dimineață, la scurt timp după ce forțele ruse au bombardat centrala nucleară de la Zaporojie, premierul Canadei Justin Trudeau a vorbit cu liderul Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Trudeau a postat și un mesaj pe Twitter în care condamnă atacurile și cere Rusiei să ”înceteze imediat”. focul.

DPM @cafreeland and I just spoke with President @ZelenskyyUa about the horrific attacks at the Zaporizhzhia nuclear power plant. These unacceptable attacks by Russia must cease immediately.

— Justin Trudeau (@JustinTrudeau) March 4, 2022

Armata rusă a continuat asaltul și în Ohtirka din regiunea Sumî, situată în nord-estul Ucrainei.

În urma bombardamentelor, populaţia a rămas fără electricitate şi încălzire, conform informaţiilor publicate de şeful administraţiei militare regionale, Dmitro Jivîtskî, pe contul său Telegram, transmite Agerpres.

“Nu există încălzire sau electricitate în Ohtirka, în regiunea Sumî, iar trupele ruse bombardează Sumî. În principiu, întreaga regiune Sumî este acum un teritoriu din iad, care este distrus de trupele ruse”, a spus Dmitro Jivîtskî.

Oficialul a mai spus că acum analizează planul de evacuare din zonă a populației. ”Acum ne gândim cum să scoatem oamenii din acest oraş, pentru că într-o singură zi blocurile vor deveni o capcană de piatră rece, fără apă, lumină sau electricitate”, a adăugat el.

Jivîtskî a anunțat că lucrează 24 de ore din 24 pentru a organiza evacuări din regiune, deoarece și zonele Nedrihailov, Boromlea, Bezdrîk şi Lebedîn sunt bombardate.

During the airstrikes, the occupiers destroyed the #Akhtyrka CHP – the head of the Sumy YEAH #Zhivitsky pic.twitter.com/GDG1Iyx9r2

— Nirmal Trivedi (@neel1912) March 4, 2022

“Pur şi simplu distrug populaţia civilă. Acesta nu mai este (preşedintele Vladimir) Putin. Putin este un pitic nebun. Şi astăzi ruşii de rând ne ucid copiii noştri, bătrânii noştri. Pur şi simplu ne distrug ţara. Fără motiv”, mai anunță acesta.

Un incendiu a izbucnit la centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, relatează BBC, citând declaraţiile primarului localităţii învecinate Enerhodar.

Focul ar fi fost provocat de bombardamentele ruseşti. Oficialii de la Kiev spun că armata rusă trage din toate direcţiile asupra centralei.

Într-un mesaj postat pe Twitter, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Moscova că recurge la ”teroarea nucleară” şi că doreşte să repete dezastrul de la Cernobîl.

“Avertizăm pe toată lumea că nicio altă ţară cu excepţia Rusiei nu a tras vreodată asupra centralelor nucleare. Este prima dată în istoria noastră, prima dată în istoria omenirii. Acest stat terorist recurge acum la teroarea nucleară”, a susţinut Volodimir Zelenski într-o înregistrare video difuzată de preşedinţia ucraineană.

“Ucraina are 15 reactoare nucleare. Dacă este o explozie, se termină tot. Sfârşitul Europei. Este evacuarea Europei”, a mai spus el.

Kievul mai precizează că bombardamentul armatei ruse a lovit la primele ore ale zilei de vineri centrala nucleară de la Zaporojie, care are şase reactoare şi este cea mai mare din Europa.

Atacul a provocat un incendiu care a afectat o clădire pentru cursuri de formare şi un laborator, dar siguranţa nucleară este deocamdată asigurată, au spus autorităţile ucrainene.

Nivelurile de radioactivitate rămân nemodificate, a anunţat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), citând autoritatea de reglementare nucleară ucraineană.