Ziua Europei 2021. Mesajul transmis de Klaus Iohannis: ”Reacția europeană la criza Covid ne-a oferit măsura valorii adusă de UE”

Klaus Iohannis a transmis, duminică, un mesaj de Ziua Europei 2021. Președintele României subliniază importanța unității europene în contextul pandemiei de Covid-19.

În opinia șefului statului, ”Fără cooperarea la nivelul Uniunii, accesul la tratamente şi echipamente medicale, la vaccinuri şi la asistența financiară ar fi fost mult mai dificil”.

În mesajul său de duminică, șeful statului se referă şi la Conferința privind viitorul Europei, care reprezintă o nouă formă de dialog cu cetățenii Uniunii.

Ziua Europei 2021. Mesajul transmis de Klaus Iohannis

Klaus Iohannis a transmis un amplu mesaj de Ziua Europei. Președintele spune cu această ocazie că țara noastră continuă să susțină o Uniune a coeziunii, mai solidară și mai unită, în vremuri de criză, și nu numai.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Liderul de la Cotroceni susține că, fără cooperarea la nivelul Uniunii Europene, ar fi fost ”mult mai dificil” accesul la tratamente şi echipamente medicale, la vaccinuri şi la asistenţa financiară pentru redresarea economică și că România este pregătită să contribuie activ la dialogul privind viitorul Europei.

”Sărbătorim astăzi, 9 mai, Ziua Europei, într-un context încă marcat de pandemia de COVID-19, care a pus la grea încercare Uniunea Europeană și statele sale membre. Este o bună ocazie să reflectăm asupra lecțiilor învățate din experiența ultimului an, dar și un moment potrivit în care, pe fondul eforturilor de redresare și al speranțelor reînnoite, putem realiza o proiecție asupra viitorului Uniunii. Este, așadar, un prilej de analiză, dar și de reafirmare a principiilor și a obiectivelor de bază ale Uniunii.

Unitatea și solidaritatea sunt elementele fundamentale ale Declarației enunțate de către Robert Schuman în urmă cu mai bine de 70 de ani. Aceste două valori comune sunt la fel de relevante și astăzi pentru construcția europeană, pentru adaptarea, dezvoltarea și progresul Uniunii Europene.

Provocările prin care trecem împreună nu diminuează, ci, dimpotrivă, reconfirmă relevanța proiectului european și a unui răspuns unit și solidar al statelor membre și al instituțiilor europene.

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

Principiile Declarației Schuman inspiră continuu acțiunea europeană. Viziunea de atunci, cu un pronunțat caracter universal, a fost aceea în măsură să asigure depășirea multor momente dificile, prin soluții comune, coordonate, în beneficiul cetățenilor europeni.

Testul pe care Uniunea Europeană îl trece în contextul pandemiei este unul fără precedent. Cu toate acestea, reacția europeană la această criză ne-a oferit exact măsura valorii adăugate incontestabile pe care o aduce pentru noi toți Uniunea. Unitatea, coeziunea și solidaritatea constituie, fără îndoială, forța și esența răspunsului nostru.

Individual, statele membre nu ar fi găsit la fel de rapid soluțiile pe care am reușit să le identificăm împreună. În acest context, din efortul nostru comun s-a desprins nevoia unei Europe reziliente, sub toate aspectele: politic – prin apărarea democrațiilor noastre și a statului de drept, economic – prin consolidarea lanțurilor de aprovizionare și protejarea comerțului liber, digital sau sanitar. Fără cooperarea la nivelul Uniunii, accesul la tratamente și echipamente medicale, la vaccinuri și la asistența financiară pentru susținerea măsurilor economice și sociale ar fi fost mult mai dificil.

În același timp, răspunsul european la încercările ultimei perioade s-a bazat și trebuie să se bazeze în continuare pe respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii, pe forța multilateralismului eficient, cu respectarea dreptului internațional.

Toate aceste valori, alături de măsuri bine fundamentate în planul acțiunii pragmatice, inclusiv consolidarea alianțelor cu acele state și organizații care împărtășesc valorile noastre democratice și atașamentul pentru dreptul internațional, contribuie la întărirea rezilienței noastre strategice”, spune Iohannis, conform site-ului Administrației Prezidențiale.

Iohannis: România susține o abordare în deplin acord cu Declarația de la Sibiu

Referitor la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei, eveniment programat pentru duminică după-amiază, Klaus Iohannis precizează că România este pregătită să contribuie ”activ” la acest dialog, la finalul căruia ”Uniunea Europeană să fie echipată cu instrumentele necesare creşterii rezilienţei sale”.

De asemenea, șeful statului se referă în mesaj şi la Conferinţa privind viitorul Europei, care reprezintă o nouă formă de dialog cu cetăţenii Uniunii.

”Nu este deloc întâmplător faptul că susținerea manifestată de români pentru Uniunea Europeană este una ridicată și a rămas constantă în timp. Aceasta demonstrează fără echivoc atașamentul nostru profund pentru familia europeană, pentru valorile și modul de viață european, cu tot ceea ce reprezintă: respectul pentru democrație, statul de drept și libertățile fundamentale, perspectiva prosperității și a securității.

Ca parte a profilului său pro-european, România continuă să susțină o Uniune a coeziunii, mai solidară și mai unită, în vremuri de criză, și nu numai.

Aceștia sunt pilonii indispensabili pe care clădim viitorul Europei. România a gestionat mai eficient efectele pandemiei prin strânsa cooperare la nivelul Uniunii, astfel am stabilit culoare verzi pentru libera circulație a persoanelor și a mărfurilor, am achiziționat vaccinuri centralizat, am adoptat Planul de relansare economică.

Realitatea ne-a evidențiat ceea ce deja știam: suntem mai puternici atunci când lucrăm împreună. Ghidați de valoarea fundamentală a solidarității europene, am oferit asistență atât statelor membre, cât și celor aflate în vecinătatea Uniunii Europene, precum Republica Moldova.

Suntem mândri de faptul că, în această criză, România a fost parte a acestui efort solidar, în condițiile în care țara noastră nu doar că a beneficiat de sprijin, dar și-a asumat, prin acțiune concretă, partea sa de responsabilitate.

În ciuda dificultăților actuale generate de pandemie, asistăm astăzi, în mod simbolic, la lansarea, la nivel european, a unui nou dialog cu cetățenii Uniunii, în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.

Prin această Conferință ne propunem să vedem care sunt așteptările cetățenilor noștri și să găsim împreună soluții pentru a le transforma în realitate. Aspirațiile cetățenilor sunt esențiale pentru edificarea unei Uniuni Europene unite, puternice, pregătite pentru viitor.

Lecțiile generate de pandemie, dar și marile transformări, evoluția tehnologică accelerată și eforturile de combatere a schimbărilor climatice vor figura, cu siguranță, printre temele cele mai importante în definirea acțiunii Uniunii pe termen mediu și lung.

România susține o abordare în deplin acord cu Declarația de la Sibiu, adoptată la 9 mai 2019. Ceea ce numim cu mândrie „Spiritul de la Sibiu”, care definește contribuția României la construcția europeană, își păstrează deplina relevanță și poate orienta în continuare dezbaterea privind viitorul Europei.

Suntem pregătiți să contribuim activ la acest dialog, care să ne ajute să definim împreună priorități și soluții comune. Doar așa putem avea garanția că Uniunea Europeană de mâine va rămâne una a rezilienței, a incluziunii și a echității, care să asigure crearea de oportunități egale pentru noi toți.

Ne dorim ca, la finele acestui exercițiu de reflecție, Uniunea Europeană să fie echipată cu instrumentele necesare creșterii rezilienței sale. În același timp, dorim o Uniune pregătită deplin pentru exercitarea rolului său de pol de prosperitate și stabilitate la nivel regional și global.

Răspunsurile trebuie căutate în consolidarea instrumentelor Uniunii, conform competențelor sale, în sfere importante, precum Piața Internă, mai ales în ceea ce privește ridicarea barierelor care afectează încă deplina sa funcționare, în construirea unor sisteme de sănătate europene robuste, dar și în pregătirea societății pentru economia viitorului. În această ecuație, investițiile continue în educație și în formare profesională adaptată pieței muncii vor fi o componentă extrem de importantă.

Ne dorim, de asemenea, să vedem o abordare europeană strategică asupra vecinătății și Balcanilor de Vest. Într-adevăr, este necesar ca reziliența Uniunii să fie sprijinită de o vecinătate sigură, stabilă, prosperă, ferm angajată în reforme politice și economice.

Va urma o perioadă de dialog direct și activ cu cetățenii și, în perspectivă, de acțiune concretă. Ne dorim o participare cât mai largă la Conferința privind viitorul Europei și sperăm că românii vor avea o voce puternică în dezbaterea despre cum va arăta Europa în care vor să trăiască ei și generațiile care vor urma.

Este momentul să ne amintim de trecut, să reflectăm la provocările actuale, dar și să ne angajăm în construcția viitorului.

La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!”, se mai arată în mesajul președintelui.

Ce reprezintă Ziua Europei

Ziua Europei este marcată în fiecare an la data de 9 mai. Aceasta se dorește a fi o zi în care toți cetățenii Uniunii Europene să simtă că fac parte dintr-o mare familie ce împărtășește aceleași valori. România s-a alăturat și ea acestei familii în 2007.

În urmă cu mai bine de șapte decenii, data de 9 mai este ziua istorică în care a fost pronunţată ”Declaraţia Schuman”. Într-un discurs ţinut la Paris în 1950, ministrul de atunci al afacerilor externe, Robert Schuman, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune.

Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda.

Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).

Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România, şi ulterior Croaţia, potrivit ZiarulUnirea.