News

Ziua Independenţei României e pe 9 sau 10 mai? Data corectă a fost stabilită prin lege

Pentru prima dată de la căderea regimului comunist, Ziua Independenței României va fi celebrată în acest an pe data de 10 mai, în loc de 9 mai, data la care se sărbătorea până acum.
09.05.2022 | 07:01
Ziua Independentei Romaniei e pe 9 sau 10 mai Data corecta a fost stabilita prin lege
Regimul comunist a încercat să facă uitat rolul monarhiei în declararea independenței/ Colaj Fanatik/ Sursa foto facebook.com/ModernismPunctRo
ADVERTISEMENT

Ziua Independenței României a fost stabilită prin lege adoptată anul trecut de către Parlament. Data la care ar trebui sărbătorită independența a fost subiect de dezbatere nu doar între istorici, disputa având puternice conotații politice, astfel că parlamentarii s-au contrazis pe acest subiect de un deceniu.

PSD şi PNL, contre pe data la care trebuie sărbătorită Ziua Independenţei României

Subiectul a ajuns pe agenda Parlamentului în 2011, când un grup de șase parlamentari au propus ca ziua de 10 mai să fie declarată Ziua Independenței, fiind zi de sărbătoare națională, nelucrătoare. Astfel, 10 mai urma să înlocuiască 9 mai ca zi a independenței. Proiectul a fost respins în 2014.  În 2013, fostul deputat PSD Mihai Diaconu a depus un proiect de lege prin care era menținută 9 mai ca Ziua Independenței, însă aceasta căpăta statut de zi nelucrătoare. Și acest proiect a fost respins. Diaconu nu s-a lăsat păgubaș și a inițiat un alt proiect prin care 9 mai era declarată atât Ziua Independenței, cât și Ziua Parlamentului. Nici de data aceasta nu a avut mai mult succes.

ADVERTISEMENT

Ulterior, alte patru proiecte pe aceeași temă au fost depuse la Parlament. Cumva straniu este proiectului lui Daniel Budurescu. Acesta a propus tot 9 mai ca Ziua Independenței, deși era deputat PNL, iar liberalii au susținut constant că pe 10 mai ar trebui celebrat aceste eveniment, mai ales că PNL a avut un rol major în evenimentele din 1877, fiind atunci partidul aflat la putere.

Astfel că un grup de 57 de liberali a depus, pe 1 februarie 2017, un proiect de lege prin care 10 mai devenea oficial Ziua Independenței.  În aceeași zi, deputatul PSD Adrian Solomon a înregistrat un proiect pentru ca 9 mai să capete aceste statut.  Lucrurile s-au complicat și mai mult un an mai târziu când senatorul Ion Hadârcă (ALDE) a venit cu o altă inițiativă legislativă prin care era preferată Ziua de 10 mai.

ADVERTISEMENT

Chestiunea a fost tranșată în vara anului trecut, însă numai parțial. Atunci Parlamentul a respins definitiv proiectele lui Budurescu și Hadârcă, dar l-a adoptat pe cel inițiat de grupul celor 57 de parlamentari liberali. Legea a fost promulgată pe 8 iulie 2021 de către președintele Klaus Iohannis, astfel că 10 mai a devenit zi de sărbătoare națională.

Numai că proiectul lui Adrian Solomon încă nu a fost supus votului final în Parlament, aflându-se pe agenda Comisiilor de muncă și de cultură pentru întocmirea raportului. Astfel că, în eventualitatea adoptării sale, România ar ajunge în situația ciudată în care și-ar sărăbători independența și pe 9 și pe 10 mai.

ADVERTISEMENT

Când şi-a obţinut România independenţa din punct de vedere istoric

Zăpăceala legată de ziua în care românii ar trebui să-și celebreze neatârnarea este provocată, pe lângă considerentele de ordin politic, de procedurile care au marcat declararea independenței în 1877.  După izbucnirea în acel an a războiului dintre Rusia și Turcia, România a încheiat, în aprilie 1877, o convenție cu guvernul țarist, prin care permitea trupelor rusești să tranziteze teritoriul nostru către sudul Dunării.

Ca represalii, armata turcă a bombardat orașul Calafat, lucru ce a grăbit ruptura definitivă a legăturilor dintre România și Înalta Poartă. În contextul în care războiul cu turcii părea inevitabil, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu a ținut în Parlament un discurs privind măsurile luate de guvern în acest scop. În timpul discursului, acesta a afirmat că România a devenit un stat independent, iar o moțiune în acest sens a fost votată de cele două Camere.

ADVERTISEMENT

Proclamația cu numele „Independența absolută a României” a fost promulgată a doua zi, 10 mai, de către principele Carol I, căpătând astfel putere de lege.

Ziua Regalităţii şi Ziua Independenţei. Cum au manipulat comuniştii datele

Disputa privind ziua în care ar trebui sărăbătorită independența are o miză politică. În 1877, 10 mai avea deja statut de sărbătoare națională întrucât în aceeași zi pe 1866 Carol I a fost proclamat principe al României. Contextul internațional de atunci a permis proclamarea independenței, iar oficializarea acestei decizii de către domnitor a fost amânată cu o zi tocmai pentru a coincide cu sărbătorirea urcării sale pe tron. Din același motiv, proclamarea României ca regat a avut loc tot pe 10 mai, în anul 1881. Astfel, până în 1947, 10 mai era Ziua Națională a României, având o triplă semnificație: instaurarea dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen în 1866, proclamarea independenței în 1877 și proclamarea Principatelor Române ca Regat în 1881.

După abdicarea regelui Mihai pe 30 decembrie 1947, regimul comunist a încercat să demanteleze tradiția monarhică a României. Evenimente din 10 mai 1866 și 10 mai 1881 nu au mai fost celebrate absolut deloc. Era însă mai greu să nu sărbătorești independența României așa că regimul comunist a mutat data celebrării pe 9 mai, întrucât atunci a fost votată moțiunea în plenul Parlamentului, decuplând independența de promulgarea legii de către Carol I.

Mai mult, prin mutarea datei sărbătorirea independenței a fost legată Ziua Victoriei celebrată de țările comuniste, în amintirea datei de 9 mai 1945, când Germania a capitulat în fața Uniunii Sovietice. În Occident, victoria împotriva Germaniei naziste este celebrată cu o zi mai devreme, pe 8 mai, întrucât trupele germane depuseseră armele în fața armatelor anglo-americane cu o zi mai devreme

După revoluția din 1989, partidele istorice, PNL și PNȚCD, au cerut din nou mutarea acestei sărăbători pe 10 mai, dată celebrată de monarhiștii din România. În schimb, social-democrații au fost mai reticenți în ce privește tradiția monarhică din România, mai ales că revalorificarea acesteia i-ar avantaja și pe adversarii lor liberali, ținând cont de rolul PNL în viața politică românească din a doua jumătate a secolului XIX.

ADVERTISEMENT