Ziua Limbii Române, marcată de mai multe evenimente găzduite de ICR. Cele mai frecvente greșeli de exprimare

Începând cu anul 2013, conform Legii 53, Ziua Limbii Române este sărbătorită anual pe data de 31 august.

În acest an, Institutul Cultural Român anunță marcarea evenimentului printr-o serie de cursuri, concerte, expoziții, filme românești şi evenimente online în mai multe capitale importante din Europa.

ICR, evenimente speciale de Ziua Limbii Române în mai multe orașe europene. Cele mai frecvente greșeli de exprimare

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicită proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române.

Acesta a fost aprobat de Senat în şedinţa din 6 decembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor la 19 februarie 2013. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Într-un comunicat emis pe pagina de Facebook, ICR anunță că Ziua Limbii Române este sărbătorită și în acest an, la data de 31 august, în reprezentanțele Institutului Cultural Român prin cursuri, muzică, expoziții, filme românești, publicații sau evenimente online.

Franța, Italia, Spania, Marea Britanie, Belgia, Republica Moldova sau Portugalia sunt doar câteva dintre statele ale căror capitale vor găzdui evenimente ale Institutului Cultural Român.

În Franța, reprezentanța sărbătorește Limba Română prin cinema: ”Folosirea suportului cinematografic poate fi un argument de promovare a limbii române, iar ICR Paris propune o seară de film românesc contemporan, pentru cei peste 45 000 de abonați online, pe pagina de Facebook. „Omul roș”, realizat de Mugur Vărzariu și produs de cunoscutul regizor de film Bogdan Mureșan, în casa de producție Kinotopia va fi accesibil pe 31 august, ora 20.00. În același context, reprezentanța oferă celor interesați informații referitoare la cursurile de limba română de la ICR Paris”.

Evenimente și în Spania și Republica Moldova

La Madrid, Ziua Limbii Române va fi marcată prin ”Ziua porților deschise”, dezbateri și expoziția „George Enescu: viața și activitatea”/ Vizitatorii vor primi cărți, dicționare, CD-uri sau alte materiale în limba română. Vor fi prezentate activitățile Institutului, agenda culturală și vor fi promovate cursurile de română pentru adulți, cel mai longegiv program al ICR Madrid. Seara, de la ora 19.00, va fi organizată dezbaterea ”Limba română în Spania.

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

La Galeria ICR Madrid va fi deschisă expoziția „George Enescu: viața și activitatea”, realizată de Muzeul Național George Enescu din București. Expoziția cuprinde 24 de panouri fotografice, cu momente importante din viața muzicianului român, precum și etape relevante ale carierei componistice, cu accent pe capodopera „Œdipe”, aspecte din întâlnirile maestrului cu marii artiști contemporani, cum ar fi violoncelistul, compozitorul și dirijorul spaniol Pablo Casals. Expoziția marchează 140 de ani de la nașterea marelui muzicianul român și va fi deschisă între 31 august și 15 septembrie. Intrarea la evenimente este liberă, accesul publicului fiind posibil în funcție de restricțiile sanitare impuse de autoritățile locale, la data prezentă.

În Republica Moldova vor fi concerte, concursuri și conferințe. La Concertul extraordinar Youth Orchestra, alături de La La Play Voices, de pe 31 august, din Scuarul Catedralei din Chișinău, participă 60 de tineri muzicieni din Moldova, cu 10 muzicieni din partea stângă a Nistrului, din România, Ucraina, Olanda, Franța, Spania și Elveția. Muzicienii din Europa sunt prezenți prin programul de mobilitate „MusXChange”, ediția a 2-a, finanțat de Comisia Europeană prin programul Europa Creativă, la care MNYO este partener. Detalii AICI.

Cele mai frecvente greșeli de gramatică din limba română

În ultimii ani, greșelile gramaticale grave au devenit mai frecvente ca niciodată în spațiul public autohton. Utilizarea lui “decât” în loc de “doar”, “vroiam” în loc de “voiam” sau lipsa acuzativului ”pe” atunci când e cazul reprezintă unele din cele mai frecvente greșeli de gramatică din limba română.

Iată câteva exemple de erori frecvente:

Mi-ar place” în loc de “mi-ar plăcea”: una dintre cele mai frecvente greșeli de gramatică din limba română este folosirea greșită a formei de condițional optativ a verbului “a plăcea”: “Mi-ar place să mergem la film”. Greșit! Corect se spune “Mi-ar plăcea să merg la film”, pentru că modul condițional optativ se formează cu ajutorul infinitivului, iar forma corectă de infinitiv este “a plăcea”, nu “a place”.

Folosirea adverbului “decât” în loc de “doar” sau “numai”: “Am decât o treabă de rezolvat”. Folosirea lui “decât” în loc de “doar” sau “numai” este una dintre cele mai răspândite greșeli gramaticale. Adverbul “decât” se folosește numai atunci când avem construcții negative, deci ori spunem “Nu am decât o treabă de rezolvat” sau “Am doar/numai o treabă de rezolvat”.

Pleonasmele: “Coboară jos!”, “Mai vino odată”, “Avansați înainte”: exemple clasice de pleonasme, de care majoritatea lumii știe, dar care sunt folosite în continuare la fel de des. Pleonasmul este o greșeală gramaticală ce constă în alăturarea a două cuvinte, propoziții sau expresii care repetă inutil aceeași idee.

”Datorită” vs. ”din cauza”, mari bătăi de cap românilor

Una dintre cele mai frecvente greșeli gramaticale din limba română este folosirea lui “datorită” în loc de “din cauza” și invers. Prepoziția “datorită” se folosește când ne referim la un eveniment fericit (“A câștigat concursul datorită pregătirii intense”), iar “din cauza” atunci când efectul acțiunii este unul negativ (“A pierdut concursul din cauza lipsei de pregătire”).

Folosirea greșită a verbului “a vrea”: “Eu vroiam să mergem la alt film” . Este greșit! Ce trebuie să știți este că în limba română există două verbe care exprimă aceeași idee: “a vrea” și “a voi”. Dar nu “a vroi”. Greșeala apare atunci când trebuie să formăm la indicativ timpul imperfect. Potrivit DOOM, formele corecte sunt : eu vream/voiam, tu voiai (mai rar – vreai), el vrea/voia, noi vream/voiam, voi vreați/voiați, ei vreau/voiau. “Vroiam” – această combinație între cele două verbe – nu este acceptată și este considerată o greșeală gramaticală.

Renunţarea la prepoziţia ”pe” din acuzativul cu prepoziţie „pe care”: “Am cumpărat cartea care mi-o doream”. Din ce în ce mai multe persoane renunță la prepoziția “pe” atunci când nu este cazul. Pe lângă greșeala de gramatică în sine, lipsa prepoziției “pe” poate schima și sensul propoziției.