Ziua săptămânii în care se sinucid cei mai mulți oameni. Sărbătorile îi conduc cel mai des la astfel de acte. Medicul Gabriel Diaconu: „Se luptă să mențină un echilibru”

Sinuciderea este actul prin care o persoană își pune singură capăt zilelor. Motivele sunt dintre cele mai diverse, unele mai serioase, iar altele mai puerile, însă acest lucru este privit subiectiv, în funcție de persoană. De cele mai multe ori, suicidul este pus pe seama unei afecțiuni psihice, printre care tulburarea bipolară, schizofrenia, depresia, dependența de droguri sau de alcool.

Ziua în care se sinucid cei mai mulți oameni

Potrivit unui studiu recent publicat în revista medicală BMJ, în urma unei analize a 1,7 milioane de sinucideri în 26 de țări, din 1971 și până în 2019, se arată că oamenii au tendința de a se sinucide mai des în zilele de luni decât în orice altă zi a săptămânii. Datele adunate în ultimii 40 de ani relevă faptul că au crescut și cazurile de morți în ziua de Anul Nou.

Specialiștii spun că, deși nu se știu exact cauzele, s-ar putea crede că presiunea necesității de a merge la serviciu, consumul de alcool și droguri în weekend și izolarea socială din preajma sărbătorilor ar putea fi câțiva factori de risc. Toate acestea pot fi și combinate, cum ar fi situația unui bărbat care se simte singur de Revelion, consumă mult alcool, nu are cu cine împărtăși starea emoțională pe care o are, astfel că decide să se sinucidă.

„Una dintre presupuneri, plecând de la realitatea empirică, dacă stai să numeri tentativele de suicid sau cazuri de suicid, la un moment dat s-ar putea să observi că sunt mai multe la sfârșitul săptămânii. Fără să fie o concluzie definitivă, adevărul este că majoritatea sistemelor publice de sănătate, implicit cel din România, acoperă mai puțin servicii peste weekend. Începând cu vineri, de la ora 13:00, până luni, majoritatea centrelor de primiri urgențe, psihiatrice, funcționează doar garda, asta înseamnă că adresabilitatea este mult redusă peste weekend.

Digi24.ro

Blocaj în negocieri: Președintele Dan ia în calcul anticipatele (surse)

În timpul liber, și aici de a o societate la alta, persoanele care trăiesc cu experiența unei boli psihice, depresie, anxietate, etc, resimt presiunea lipsei unui calendar asupra zilei, nu mai merg la serviciu, nu mai ies din casă, nu se mai văd cu alți oameni și în interiorul acestui spațiu, de 24-48 de ore, mulți dintre ei experimentează și o stare sau o senzație de abandon și mulți dintre ei, dacă stai să te uiți la statistica tentativelor de suicid, consumă substanțe, pentru că le au la îndemână, unii dintre ei spun că se plictiseau sau și-au adus aminte de chestii neplăcute”, a explicat medicul psihiatru Gabriel Diaconu pentru FANATIK.

Digisport.ro

Englezii au văzut-o pe Simona Halep alături de noul partener și nu le-a venit să creadă

Motivele pentru care se ajunge la suicid

De cele mai multe ori, stările de angoasă sunt alimentate de diverse situații stresante, cum ar fi problemele financiare, o decepție în dragoste, un eșec la locul de muncă sau o greșeală gravă ce poate costa libertatea.

De-a lungul timpului, s-au încercat numeroase metode de a înlătura pericolul sinuciderii, însă cei deciși să facă acest pas au găsit mereu o modalitate prin care să își pună capăt zilelor. Cele mai comune idei de prevenire sunt înlăturarea armelor de foc din proximitatea spațială a unei persoane predispuse la suicid, tratarea dependențelor și a bolilor psihice și îmbunătățirea situației economice și sociale.

„Partea care este șocantă este că, pe cât de bine știm chestia asta, că în weekend sunt persoanele mai vulnerabile, și nu e doar cazul României, este cazul multor țări, pe atât de puțin facem să investim în servicii care, tocmai pe intervalul ăla de timp ar putea să fie mai active sau ar putea să fie mai eficiente. Servicii de outreach comunitar. E o chestie care a fost discutată în Vancouver, Canada, în anii trecuți, plecând de la realitatea că numărul cazurilor de violență stradală, comunitară, tentativele de homicid, suicid se înmulțeau peste weekend și oamenii au încercat să asigure și servicii peste weekend.

Pentru comunitatea medicală asta e foarte complicat, pentru că sunt și medicii sunt oameni și turele de weekend nu sunt cele mai plăcute. Nu ziua în sine are vreo particularitate anume, cât felul în care ne-am structurat societatea pe parcursul unei săptămâni astfel încât apar aceste ferestre de vulnerabilitate, asta crește posibilitatea să se întâmple incidente majore”, mai afirmă expertul.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, anual, la nivel mondial, au loc între 800.000 și 1.000.000 de sinucideri, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității în lume. Statisticile arată că bărbații sunt cei care se sinucid mai des (76,7%), iar tentativele sunt întâlnite deseori în rândul tinerilor și femeilor. Circa 15-40% dintre cei care se omoară lasă un bilet de adio, iar tendința suicidală are ramuri până și în genetică. Aceasta reprezintă între 38 și 55% din cazurile de acest gen.

Lista factorilor de risc este una stufoasă, pornind de la afecțiunile psihice care dau cele mai multe cazuri de suicid. Un procent cuprins între 27% și aproape 91% dintre cei care își pun capăt vieții suferă de o boală la momentul faptei. Depresia și tulburarea bipolară cresc riscul sinuciderii cu 20%, fiind incluse și alte tulburări ca schizofrenia, boală ce reprezintă 5% dintre cei care s-au sinucis.

După cele două afecțiuni, dependența de substanțe interzise este un alt motiv important care duce la asemenea faptă. Atunci când abuzul de substanțe este asociat cu o stare emoțională precară, riscul crește semnificativ. În majoritatea cazurilor a fost vorba despre un cocktail de droguri și alcool, lucru ce a cauzat decesul. Și dependența de jocuri de noroc reprezintă un factor de risc. Între 12 și 24% dintre jucătorii patologici ajung să se omoare. Un lucru curios este că rata sinuciderii în rândul soțiilor dependenților de jocuri de noroc este de trei ori mai mare comparativ cu cea a populației generale.

„Presiunea pozitivă și rolul presiunii pozitive în plină patologie a fost discutat din nou și din nou. Îl regăsim în rândul celor care câștigă la loterie sau celor care au primit promovarea mult visată sau vedem efectele paradoxale asupra psihicului după nașterea unui copil în rândul părinților sau al familiei. Presiunea pozitivă și stresorii pozitivi tot presiune fac și tot stresanți sunt. Și de multe ori, ceea ce cauzează și mai multă suferință nu e neapărat vestea bună în sine cât. Pe undeva, efectul ăsta de șoc, într-un organism fizic și psihic, care luptă din greu să țină cât de cât echilibrul și atunci dintr-o dată se zgâlțâie barca și apare efectul acesta de tangaj emoțional foarte mult și este accentuată pe undeva anxietatea dar și labilitatea psihică a individului în sezoanele estivale sau natale sau în perioada sărbătorilor când, mulți pacienți, socialmente nu sunt foarte bine ocrotiți.

Ideea de a se vedea cu oameni cu care nu se văd în mod obișnuit îi sperie, de a petrece timp în compania unor grupuri mari, iarăși îi sperie. Dacă stai să iei de-a valma toate sărbătorile dintr-un an calendaristic, majoritatea sunt festivaluri de consum și fiind festivaluri de consum, pentru o persoană care are un echilibru relativ psihologic, de-o dată și luatul deciziilor și alegerile care sunt uzuale și ritualurile astea interumane la momentul, să zicem Crăciunului, care e o perioadă pozitivistă prin definiție, le cauzează mai mult rău”, a mai declarat medicul psihiatru pentru FANATIK.

Semnele care arată că o persoană are vrea să se sinucidă

În România, cele mai multe sinucideri au loc în zonele din Transilvania (14.02 cazuri la 100.000 de locuitori) și Moldova (11.43). În 2021, aproape 2.000 de oameni și-au pus capăt zilelor în țara noastră. Celelalte zone se încadrează sub media europeană de 10.2 decese raportate la 100.000 de persoane. În același an au existat 47.346 decese produse prin sinucidere în Europa.

Cele mai multe decese au fost înregistrate în grupa de vârstă 45-64 de ani (17.441 de decese), ce reprezintă 37% din totalul cazurilor. Și cei cu vârste de peste 65% se sinucid des (15.998 de decese), reprezentând 34% din total, după cum arată datele Eurostat.

În lume, în 2021, cele mai multe sinucideri au avut loc în Slovenia (19.0 morți la 100.000 de locuitori), urmată din Lituania (19.5) și Ungaria (15.7). La polul opus se află Cipru, cu cea mai mică rată de suicid (2.7 la 100.000 de persoane), apoi Grecia (4.2) și Italia (5.9).

O persoană care pare predispusă la gânduri suicidale dă, de obicei, unele semne. Printre acestea se numără: manifestarea unei suferințe emoționale intense, se simte fără speranță, este chiar și violentă, prezintă schimbări de dispoziție bruște, se simte uneori vinovată, rușinată sau îi blamează pe cei din jur, suferă de tulburări de somn, când doarme ori prea puțin, ori prea mult, are parte și de probleme alimentare, când ori mănâncă excesiv, ori aproape deloc, abuzează de droguri sau alcool, interesul pentru activități care îi făceau plăcere a dispărut, se izolează social, se pune singură în situații riscante, vorbește despre sinucidere și chiar își ia la revedere de la cei dragi ca și cum i-ar vedea pentru ultima oară și își exprimă regretul că s-a născut sau că trăiește.

O astfel de persoană trebuie susținută necondiționat, iar sprijinul specializat nu ar trebui să lipsească. De asemenea, persoana în cauză trebuie să fie ținută departe de obiecte care ar putea-o răni și să nu fie lăsată niciodată prea mult timp singură.