Ziua Tratatului de la Trianon, la un pas de abrogare. Trucul la care a recurs un parlamentar UDMR

Parlamentul a decis, anul trecut, să celebreze centenarul Tratatului de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920 între Ungaria și puterile învingătoare din Primul Război Mondial, tratatul consacrând unirea Transilvaniei cu România. Prin legea adoptată în 2020, ziua de 4 iunie devenea oficial zi de sărbătoare, cu numele Ziua Tratatului de la Trianon.

Legea i-a revoltat pe parlamentarii UDMR care au reclamat că legea are ca scop să ofenseze comunitatea maghiară din România. Printr-un proiect de lege aparent inofensiv, un parlamentar al Uniunii încearcă să obțină abrogarea legii, fără ca parlamentarii celorlalte partide să-și dea seama ce votează.

Szabó Ödön a inițiat un proiect de lege care să cuprindă cele peste 80 de zile de sărbătoare legiferate până acum de către Parlamentul României, însă din acest proiect a fost omisă tocmai ziua în care era celebrată Ziua Tratatului de la Trianon.

Ziua bicicletei, în ajun de Ziua Tratatului de la Trianon

Parlamentul a adoptat, mai ales în ultimii ani, o serie  de legi prin care erau instituite tot felul de sărbători, unele dintre ele ciudate, dacă nu de-a dreptul absurde. Astfel, românii ar trebui să celebreze pe 2 aprilie Ziua Prefectului, pe 3 iunie Ziua bicicletei, pe 25 septembrie Ziua dăruirii, pe 15 octombrie Ziua națională a comerțului electronic și alte asemenea nerozii, pe lângă sărbători justificate, precum cele ale minorităților naționale sau legate de evenimente din istoria României.

Digi24.ro

Cazul ciudat al miliardarului german care și-ar fi înscenat moartea ca să fie împreună cu amanta rusoaică la Moscova

Așa s-a ajuns la peste 80 de zile de sărbătoare, iar șirul lor nu contește. Chiar în această săptămână, pe agenda ședinței de plen a Camerei Deputaților figurează un proiect de lege inițiat de către președintele PSD Marcel Ciolacu și liderul deputaților social-democrați Alfred Simonis, prin care ar urma ca ziua de 15 mai să fie Ziua Picturii Naționale.

În condițiile unei inflații de asemenea legi, deputatul UDMR a avut o idee aparent benignă – să comaseze toate aceste legi într-una singură care să conțină toate zilele de sărbătoare instituite de către Parlament, concomitent cu abrogarea legilor prin care au fost instituite inițial. Astfel, ar urma să fie abrogate 79 de legi  ale căror prevederi să se regăsească într-un singur act normativ.

„Prin această lege vom avea posibilitatea de a urmări zilele respective în mod cronologic, începand cu luna ianuarie până la sfârșitul anului. Instituțiile statului, organizațiile societății civile vor avea astfel la dispozitie un act normativ unitar, ușor de identificat la care să se adapteze. Simplificarea legislativă este una din prerogativele importante ale Parlamentului. În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general, a fost elaborată prezența propunere legislativă privind declararea unor zile oficiale în România, pe care o supunem spre adoptare Parlamentului”, se spune în expunerea de motive a proiectului inițiat de către Szabó Ödön.

Celebrarea Tratatului de la Trianon, „omisă” din lista nouă a zilelor de sărbătoare

Proiectul lui Szabó are numai două articole: primul prevede proclamarea ca zile oficiale ale sărbătorilor din anexa 1 a proiectului, iar al doilea abrogă legile pevăzută în anexa 2. În anexa 1 sunt incluse toate sărbătorile deja instituite, cu o singură excepție, Ziua Tratatului de la Trianon de pe 4 iunie, care ar fi trebuit să figureze în tabel între Ziua bicicletei și Ziua împotriva violenței asupra copilului.

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

Ziua Tratatului de la Trianon a fost omisă din listă, însă figurează pe lista actelor normative abrogate în anexa 2 pe motiv că prevederile acestora se regăsesc în noua lege.

Practic, dacă nu se uită cu atenție, parlamentarii ar putea să abroge fără să-și dea seama legea adoptată cu scandal anul trecut în Parlament, întrucât ar trebui să verifice dacă fiecare sărbătoare pentru care se abrogă legea inițială se regăsește pe lista din noul proiect.

Ziua Tratatului de la Trianon a fost instituită printr-o lege adoptată în mai 2020, la inițiativa senatorilor PSD Titus Corlățean și Șerban Nicolae. Proiectul prevede organizarea de manifestări de celebrare a acestui eveniment, la care pot contribui financiar și autoritățile publice locale și centrale.

Inițiatorii susțineau că proiectul este necesar în contextul în care există poziții publice care contestă justețea acestui tratat. „În perioada recentă se înregistrează o serie de încercări de a impune o viziune distorsionată în ceea ce privește semnificația Tratatului de la Trianon. Orice încercare de rescriere a istoriei, de aducere în discuție a unor poziții revizioniste, nu poate fi acceptată astăzi în Uniunea Europeană”, afirmau cei doi senatori.

Indignare la UDMR, divizare la Curtea Constituțională

Proiectul a provocat consternare printre parlamentarii UDMR, mai ales în contextul în care Ungaria comemora 100 de ani de la adoptarea tratatului prin care a pierdut o parte considerabilă a teritoriului, iar grupuri importante de etnici maghiari au rămas în afara teritoriului național.

„Ceea ce în trecut, cu un secol în urmă, pentru naţiunea română a fost o bucurie imensă – şi pot să înţeleg acest aspect – pentru naţiunea maghiară şi pentru maghiarii din România a fost o pierdere uriaşă şi o tristeţe imensă. Această stare de fapt nici unii, nici alţii nu o mai pot schimba prin astfel de dezbateri şi votând acest proiect de lege. Trecutul este şi va rămâne în urma noastră”, spunea președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Mai mult, acesta le imputa inițiatorilor și susținătorilor că vor să adopte legea doar pentru a umili și stigmatiza ungurii ardeleni.

„O majoritate puternică, sigură pe sine, o majoritate fără remuşcări, niciodată nu îşi demonstrează puterea în mod ostentativ, nu creează intenţionat situaţii în care celălalt se simte umilit, ofensat şi este batjocorit, stigmatizat aşa cum s-a întâmplat în ultimele săptămâni cu comunitatea maghiară din România. Până la urmă se pune întrebarea: ce vreţi să demonstraţi cu acest proiect? Și cui vreţi să demonstraţi?”, mai spunea Kelemen.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat CCR pe 5 iunie 2020 privind neconstituționalitatea legii din cauza unor aspecte de ordin tehnic, el afirmând că o simplă declarație adoptată de Parlament ar fi fost suficientă.

„Dispozițiile conținute și, în mod special, cele care ar trebui să constituie obiectul de reglementare, au un caracter pur declarativ, deoarece acestea nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia (…) Or, de esența unei legi, ca act juridic al Parlamentului, este însuși caracterul normativ al acesteia, iar nu unul eminamente declarativ, lipsit de efecte juridice”, se spunea în textul sesizării.

Pe 15 iulie 2020, Curtea a respins sesizarea cu o majoritate de 6 la 3, invocând faptul că Parlamentul are libertatea să legifereze în această situație, fiind o chestiune de oportunitate care rămâne la latitudinea judecătorului.

Pe de altă parte, trei magistrați ai Curții au redactat opinii separate în care au fost invocate argumente similare celor din discursul lui Kelemen Hunor. „O astfel de abordare juridică a unui fapt istoric de către Parlamentul României pune în discuție, încă o dată, caracterul ontologic al toleranței în orice democrație și al democrației pentru orice stat de drept (…) În opinia noastră, Legea pentru declararea zilei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon nu trece testul elementar al democrației și al statului de drept”, au afirmat judecătoarele Livia Stanciu și Simina Tănăsescu în opinia separată la decizia Curții.

O altă opinie separată a fost redactată de către  judecătorul Varga Attila, deputat UDMR în perioada 1990-2012, acesta argumentând că legea nu face decât să constate data la care a avut loc un eveniment istoric. „Reglementarea prin lege a unor aspecte factuale (valoarea accelerației gravitaționale, data la care a avut loc o anumită bătălie) nu face decât să anihileze normativismul și să îl înlocuiască cu o construcție eteroclită ce nu își găsește locul în domeniul dreptului”, argumenta Varga.