România este printre țările din Uniunea Europeană care are terenuri agricole afectate de secetă. În acest ritm, se produce deșertificarea, agricultorii nu vor mai putea lucra pământul, iar noi vom deveni dependenți de importuri.
Din cauza secetei și a dispariției pădurilor de la an la an, în zona Olteniei se produce deșertificarea. Agricultorii sunt îngrijorați. „Când bate vântul şi este terenul uscat, nisipul nostru îl poartă vântul exact ca pe praful saharian”, explică Bogdan Diaconu, agricultor, potrivit observatornews.ro.
Întreaga Uniune Europeană suferă de acest fenomen. Două treimi din terenurile cultivabile suferă de degradare. În această situație, există pericolul de a deveni dependenți de marfa de import.
„Circa o treime din cele 23,8 milioane de hectare ale ţării prezintă un risc cu diverse intensităţi de la extrem, puternic şi moderat de aridizare. La un moment dat va trebui să devenim poate chiar dependenţi de importuri la anumite produse agricole”, spune Mircea Sevastel, specialist în eroziunea solului, conform sursei citate.
Deși a fost o perioadă de timp în care a plouat, după ce a trecut sezonul de vară, tot nu s-a putut repara ceea ce seceta a distrus. Vremea extremă din luna septembrie a compromis culturile de grâu și floarea soarelui.
„Iată ce se întâmplă din cauza schimbărilor climatice, au loc alternanţe de astfel de fenomene, de secetă pedologică prelungită cu apariţia precipitaţiilor torenţiale de intensităţi de asemenea foarte mari sau chiar nemainîntâlnite”, a mai adăugat Mircea Sevastel.
Schimbările climatice globale afectează și țara noastră. Specialiștii avertizează faptul că temperatura medie globală a crescut cu aproximatov 1.2 grade Celsius. Acest lucru duce la valuri de tot mai intense de căldură, secetă extremă şi furtuni puternice.
„Comparativ cu perioada pre-industrială, valurile de căldură sunt astăzi mai frecvente, mai intense, au o durată mai mare şi un impact social şi economic semnificativ în climatul actual. Acest impact va continua să crească odată cu creşterea temperaturii medii globale.
Vom avea un stres termic mai pronunţat, mai multe decese şi pierderi economice din ce în ce mai mari. Prin impactul lor actual, valurile de căldură ne arată foarte clar că e nevoie urgentă de măsuri pentru reducerea concentraţiei gazelor cu efect de seră. Altfel, ne putem aştepta ca în 2050 în Bucureşti să avem patru valuri de căldură cu o durată medie de 12 zile, iar numărul de ore cu stres termic să se dubleze faţă de 2023”, avertizează fizicianul Bogdan Antonescu, în raportul „Starea climei. România 2024”.