Ce înseamnă zoonoza inversă pentru Covid-19 și care sunt riscurile. Microbii care circulă de la om la animale pot face bolile și mai mortale

Zoonoza inversă descrie fenomenul prin care agenții patogeni trec de la oameni la animale.

Nu orice agent patogen care provoacă o pandemie se poate întoarce la animale: unii devin atât de specializați din punct de vedere genetic față de Homo sapiens încât nu mai pot face trecerea, în timp ce alții nu vor avea niciodată ocazia.

Dar cei care pot circula în ambele sensuri își extind domnia în lumea naturală, cu rezultate neașteptate atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Microbii care circulă de la om la animale pot face bolile și mai mortale

Zoonoza inversă poate provoca epidemii la speciile sălbatice, inclusiv la cele pe cale de dispariție, distrugând ecosisteme întregi.

Poate stabili noi rezervoare printre animalele sălbatice care schimbă traiectoria evolutivă a agenților patogeni, dezlănțuind noi variante care pot alimenta valuri noi și periculoase de boli la oameni.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Unii oameni de știință bănuiesc, de exemplu, că, înainte de a erupe în omenire, varianta Omicron ar fi putut începe să se dezvolte într-un animal, ca urmare a unei zoonoze inverse.

Numărul său neobișnuit de mare de mutații în comparație cu varianta originală, în jur de 50, inclusiv peste 30 încorporate în proteina sa spike, de aproape trei ori mai multe decât varianta Delta, sugerează un trecut recent în interiorul unei gazde neobișnuite care a forțat-o să dezvolte noi adaptări pentru a supraviețui.

Din ce specie a provenit acea gazdă neobișnuită rămâne neclar.

Zoonoza inversă dă peste cap strategiile de izolare

Șapte dintre mutațiile variantei Omicron sunt legate de adaptarea la rozătoare. Orice concurent probabil ar trebui să fie o specie capabilă să contracteze coronavirusul de la oameni și, de asemenea, să-l transmită atât oamenilor, cât și animalelor.

Până acum, în afară de creatura încă neidentificată care probabil a transportat coronavirusul de la lilieci la oameni, în primul rând, singura specie despre care se știe că a realizat această ispravă este Neovison Vison, nurca americană.

Digisport.ro

Ion Țiriac a văzut-o pe Simona Halep din nou pe teren și a dat verdictul

Nu există dovezi că nurca a jucat vreun rol în incubarea variantei Omicron, dar biologia și condițiile lor de viață le fac gazde ideale pentru incubarea altora.

Zoonozele inverse dau peste cap strategiile de izolare. În teorie, putem îmblânzi agenți patogeni care afectează exclusiv Homo sapiens. Ne putem schimba comportamentele pentru a face transmiterea dificilă.

Putem înceta să bem apă contaminată cu reziduuri, ceea ce îngreunează transmiterea holerei. Ne putem proteja casele cu plase de țânțari, îngreunând transmiterea malariei. Putem eradica un agent patogen cu totul, așa cum am făcut cu variola printr-o campanie globală de vaccinare.

Dar odată ce un agent patogen se revarsă de la oameni la animalele sălbatice, acele opțiuni dispar, pentru că avem și mai puțin control asupra comportamentului animalelor decât asupra semenilor noștri.

Mustelidele folosite pentru studiul bolilor respiratorii

Nurca aparține familiei de animale mustelide, care include nevăstuici, bursuci, vidre, jder, glutoni și dihori.

Vulnerabilitatea dihorilor la agenții patogeni respiratori este atât de similară cu a noastră, încât oamenii de știință care studiază bolile respiratorii îi folosesc de obicei ca subiecți pentru experimente.

Oamenii de știință au identificat nurca drept un model animal probabil în care să studieze patogeneza coronavirusului acum 16 ani, în urma primului focar global de SARS.

Celulele pulmonare ale Neovison Vison, au raportat oamenii de știință în 2006, au receptori ACE-2 de care se pot lega coronavirusurile SARS.

Răspândirea noului coronavirus în lumea animală reprezintă o amenințare particulară pentru Homo sapiens.

Pur și simplu, prin faptul că își se dezvoltă în organisme ciudate, dincolo de întinderea măsurilor noastre de supraveghere și control, agenții patogeni rezultați în urma unei zoonoze inverse ar putea fi mai perturbatori decât variantele dezvoltate la semenii noștri.

Mutațiile pe care le generează răspândirea SARS-CoV-2 la animale, și mai periculoase pentru oameni

În parte, acesta este un rezultat matematic: având mai multe oportunități de replicare și evoluție, fiecare nouă specie afectată de zoonoza inversă crește probabilitatea unor noi variante care ar putea ocoli protecțiile noastre în întregime sau în moduri cu totul noi.

Dar probabilitatea crescută este și calitativă, încorporată în natura înrudirii noastre cu specii animale care sunt suficient de asemănătoare din punct de vedere biologic pentru a împărtăși agenți patogeni, dar cu comportamente sociale și răspunsuri imune străine de ale noastre.

Agenții patogeni care se bazează pe contactul social evoluează adesea spre o virulență mai scăzută ca un compromis pentru o transmisibilitate mai mare, dar zoonoza inversă le permite să scape de acest destin, cu consecințe potențial devastatoare.

Coronavirusurile care au precedat Covid-19 au circulat dinamic printre specii, inclusiv vrăbii, porumbei, lilieci, porci, alpaca, vaci, găini, cimpanzei, câini, pisici și oameni, într-o istorie care se întinde timp de secole.

Focarele au fost mult mai mult decât pandemii umane. Au fost evenimente multispecii. Experții se tem că pandemia de Covid-19 poate deveni și ea un astfel de eveniment, dacă nu este deja, spune expertul în coronavirusuri Linda Saif, citată de The New York Times.