Tensiunile dintre principalele partide de guvernare, PSD și PNL, persistă în continuare, lucru arătat și de declarația de duminică a lui Marcel Ciolacu ce a amenințat că o eventuală scoatere a social-democraților de la guvernare ar echivala cu convocarea alegerilor anticipate.
Deși un scrutin anticipat ar favoriza PSD, șansele ca acest lucru să se întâmple fără acordul liberalilor sunt aproape nule, PNL având și alte opțiuni de a scăpa de incomodul aliat și, totodată, să se mențină la putere.
Atât prevederile constituționale, cât și actualul context politic îi favorizează pe liberali în detrimentul social-democraților, în cazul în care primii ar decide să rupă coaliția de guvernare.
„Îl anunţ acum oficial pe domnul Cîţu, dacă PSD iese de la guvernare, vom avea alegeri anticipate. Nu cred că România îşi permite să aibă acum alegeri anticipate. Mai sunt trei ani până la alegeri, iar noi am intrat la guvernare ca să ajutăm şi să aducem coerenţă. Am adus stabilitate, majoritate şi ar trebui să le folosim”, a declarat Marcel Ciolacu, la Antena 3.
Președintele PNL Florin Cîțu nu s-a lăsat intimidat de amenințarea abia voalată a lui Ciolacu amintindu-i acestuia că alegerile anticipate depind, în primul rând, de președintele Klaus Iohannis.
„Aici cred că trebuie să vorbească cu domnul preşedinte pentru că ştim că la domnul preşedinte e decizia cu anticipatele. Deci sare puţin etapele”, a replicat Cîțu.
O analiză a prevederilor constituționale îi dă dreptate președinlui PNL. Dizolvarea Parlamentului, condiție obligatorie pentru alegeri anticipate, este reglementată de către articolul 89 din Constituție.
„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, stipulează primul alineat al articolului menționat.
Astel anticipatele ar fi posibile doar dacă Parlamentul refuză de două ori învestirea unui guvern în interval de două luni, însă acest lucru nu-l obligă pe șeful statului la dizolvarea Parlamentului, întrucât formularea „poate să dizolve” îi dă dreptul președintelui să refuze în continuare convocarea unui scrutin anticipat.
PSD ar putea miza că lipsa unui guvern cu puteri depline pentru mai multă vreme l-ar putea forța pe Iohannis să accepte anticipatele, însă și acest calcul se poate dovedi greșit. Deși liberalii au fost nevoiți să se alieze cu PSD din cauza ruperii alianței cu USR, situația s-a schimbat.
Cătălin Drulă, noul președinte al USR, nu a exclus reîntoarcerea la guvernare a partidului său înainte de alegerile programate pentru 2024. „Măsurile contează, vom intra pe o bază negociată. Dacă nu intrăm la guvernare până în 2024, intrăm după alegeri, din poziţie de prim partid, după ce convingem societatea”, a declarat săptămâna trecută Cătălin Drulă, citat de News.ro.
În condițiile în care Florin Cîțu nu mai este prim-ministru, condiție care a înveninat în toamnă relațiile dintre PNL și USR, liberalii ar putea să încerce formarea unei majorități în Parlament fără PSD, dar cu USR și UDMR, mai ales că partidul ungurilor ardeleni este ușor „cooptabil”, după cum arată istoria politică recentă a României.
O eventuală scoatere a PSD de la guvernare este cu atât mai facilă cu cât premierul este un liberal, iar procedura ar fi una simplă: remanierea tuturor miniștrilor social-democrați. În condițiile în care se schimbă componența politică a Guvernului, ar fi necesar un nou vot în Parlament pentru guvernul remaniat, vot care ar putea fi favorabil dacă PNL reface coaliția cu USR.
Procedura ar fi mai dificilă după mijlocul anului 2023, când este programată înlocuirea premierului Nicolae Ciucă cu un social-democrat, însă și atunci PNL poate obține scoaterea PSD de la guvernare fără să fie nevoie de alegeri anticipate. Chiar dacă prevederile constituționale interzic președintelui să-l demită pe primul-ministru, PNL ar putea iniția o moțiune de cenzură împotriva unui cabinet care ar rămâne doar cu miniștrii PSD, pe modelul moțiunii care a dus la căderea guvernului Cîțu. În acest caz, desemnarea unui noi candidat la funcția de prim-ministru va fi tot la dispoziția președintelui Iohannis.
Între timp, semnalele de nervozitate ale PNL față de aliații social-democrați se înmulțesc. „Aceasta nu e o coaliţie de guvernare. Să susţii în fiecare seară că PSD vrea creşterea pensiilor, că sunt bani, dar că PNL sau PNRR nu permit asta, e o abordare de maximă perfidie faţă de PNL”, ar fi spus Raluca Turcan, în ședința de luni a Biroului Politic Executiv al PNL, potrivit unor surse News.ro.