Ce sunt deniile și de ce e bine să mergem la biserică, în Săptămâna Patimilor

Cu toții trebuie să știm ce sunt deniile. Deniile se săvârșesc începând cu seara Floriilor, până în Vinerea Mare, când se cântă Prohodul Domnului. Cuvântul„denie” vine de la slavonescul „vdenie” și înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă.

Află și tu ce sunt deniile!

Deniile din săptămâna ultimă a Postului sau Săptămâna Patimilor sunt slujbele la care credincioşii participă, prin tradiţie, în număr foarte mare. Ele se săvârşesc în biserici începând cu seara Floriilor, deci din Duminica a şasea a postului, până vineri seara, inclusiv. Ca şi cele din săptămâna a cincea şi aceste utrenii au elemente specifice care le dau caracter de unicat.

Dintre aceste denii, cele mai importante sunt cele de joi şi vineri seara, cunoscute şi sub denu­mirile de denia mică şi denia mare. Prin participarea la aceste denii, sufletele creștinilor pot fi curățate de păcate.

Deniile se săvârșesc până în Vinerea Mare

Deniile se săvârşesc numai în două săptămâni din timpul unui an bisericesc şi anume: în săptămâna a cincea şi a şaptea (sau a Patimilor) din Postul Paştelui. Cele două denii din săptămâna a cincea sunt utreniile zilelor de joi şi sâmbătă săvârşite seara, în ajun.

Slujba este o utrenie de post care înglobează în ea cele două piese imnografice foarte importante şi frumoase: Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, imnograf din secolul al VIII-lea (praznuit la data de 4 iulie) şi Acatistul Bunei Vestiri, atribuit patriarhului Serghie al Constantinopolului (sec. VII).

Prima piesă imnografică, cunoscută şi sub numele de Canonul de pocăinţă este alcătuit din 250 de imnuri sau strofe în care autorul exprimă în formă întraripată zdrobirea inimii celui păcătos, constituind un imn statornic spre pocăinţă.

Cea de a doua compoziţie imnografică, Acatistul Bunei Vestiri, este un imn de laudă închinat Maicii Domnului, alcătuit din 24 de strofe. Această piesă imnografică dă expresie sub formă poetică, învăţăturii Bisericii despre Maica Domnului.

Luni, marti si miercuri se oficiază Liturghia darurilor mai înainte sfințite. În Joia Mare se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare unită cu Vecernia. Joia Patimilor este ziua în care, pe lângă Sfântul Agnet, care se folosește la Sfânta Liturghie, se mai scoate încă un agnet, care se sfințește odată cu celălalt, fără să se rostească de doua ori rugăciunile epiclezei și fără să se binecuvanteze fiecare separat.

Digisport.ro

FOTO Tehnologia a intervenit, după momentele de la Madrid care au provocat un scandal imens. Rezultatele

Sunt așezate pe acelașsi disc și împreună sunt aduse pe Sfânta Masă la Vohodul mare. Al doilea Agnet este păstrat până în Marțea Luminată când este uscat și sfărâmat după o rânduială specială. După ce a fost sfărâmat, este pus într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Din acest Agnet, preotul împărtășește în cursul întregului an, pe cei care din motive bine intemeiate nu pot ajunge la biserică. Tot din acest Agnet sunt împărtășiți și pruncii nou botezați.

Vinerea Mare este o zi aliturgică, nu se săvârșește Sfânta Liturghie. În dimineața acestei zile, se scoate Epitaful din Sfantul Altar și se așază pe o masă în mijlocul bisericii. Seara se oficiază slujba Prohodului Domnului, în timpul căreia se înconjoară biserica cu Sfantul Epitaf (o panza care reprezinta scena punerii in mormant a Mantuitorului). Dupa această procesiune, preoții vor așeza Epitaful pe Sfânta Masă din Altar, unde va rămâne până în miercurea din ajunul Înălțării Domnului.