Fotbal intern

Cinci lucruri pe care nu le ştiai despre Supercupa României! Cum se numea competiţia pe vremea comuniştilor! Video

15.04.2021 | 09:00
Cinci lucruri pe care nu le stiai despre Supercupa Romaniei Cum se numea competitia pe vremea comunistilor Video
Cinci lucruri pe care nu le ştiai despre Supercupa României

FANATIK îţi prezintă cinci lucruri pe care nu le ştiai despre Supercupa României. Joi, de la ora 19:00, CFR Cluj şi FCSB se vor duela pentru al treilea cel mai important trofeu din întrecerea internă, meci care se va disputa pe stadionul “Ilie Oană” din Ploieşti.

Cinci lucruri pe care nu le ştiai despre Supercupa României. Trei ediţii sub numele de “Cupa Scânteii”

Prima ediţie a Supercupei României s-a disputat pe 20 august 1994, însă o competiţie asemănătoare a fost organizată de Federaţia Română de Fotbal la finalul anilor ’50. Pe 17 august 1958, Petrolul Ploieşti şi Ştiinţa Timişoara s-au duelat în “Cupa Scânteii”, iar formaţia prahoveană s-a impus, scor 2-1.

Competiţia s-a mai disputat în 1959 şi 1960, ediţii câştigate de Dinamo Bucureşti şi CCA Bucureşti. Cele două rivale le-au învins în finală pe Petrolul Ploieşti, respectiv Progresul Bucureşti. “Cupa Scânteii” a fost desfiinţată după trei finale, iar trofeele nu au fost recunoscute oficial.

Cinci lucruri pe care nu le ştiai despre Supercupa României
Cinci lucruri pe care nu le ştiai despre Supercupa României

Prima finală, decisă de “golul de aur” al lui Marian Popa

După 34 de ani, Federaţia Română de Fotbal a înfiinţat Supercupa României, competiţie în care se întâlneau echipele care triumfaseră în campionat şi în cupă. Pe 20 august 1994, Steaua Bucureşti şi Gloria Bistriţa s-au duelat pe stadionul “Naţional”, în faţa a aproape 3.000 de spectatori.

Cu această ocazie, FRF a decis să experimenteze regula “golului de aur”, care fusese introdusă de FIFA în 1993. După 90 de minute, în care cele două echipe mai mult s-au tatonat, tabela de marcaj de pe “Naţional” arăta un sec 0-0. Totul a fost decis în minutul 108, când Marian Popa a înscris şi Steaua Bucureşti a câştigat trofeul.

Rapid Bucureşti, cea mai categorică victorie din istoria Supercupei României

După ce Steaua Bucureşti câştigase Supercupa României de trei ori consecutiv, în 1994, 1995 şi 1998, Rapid Bucureşti a oprit hegemonia roş-albaştrilor. Pe 7 octombrie 1999, giuleştenii le-au administrat rivalilor una dintre cele mai dureroase înfrângeri. Sergiu Radu, autor al unui hattrick, şi Marius Măldărăşanu, cu o dublă, au îngenuncheat Steaua, iar formaţia antrenată de Mircea Lucescu obţinea o victorie istorică cu 5-0.

În faţa a 6.000 de spectatori, Emerich Jenei a folosit câţiva fotbalişti care jucaseră puţin în tricoul militarilor, printre care s-au numărat Dumitru Hotoboc, George Ogăraru, Marius Iordache, Alexandru Zotincă sau Marius Luca.

Cinci lucruri pe care nu le ştiai despre Supercupa României
Cinci lucruri pe care nu le ştiai despre Supercupa României

De ce nu s-au disputat cinci ediţii ale Supercupei României

În momentul în care a fost înfiinţată Supercupa României, FRF luase decizia ca în finală să se întâlnească echipele care au câştigat titlul în campionat şi cupa. În aceste condiţii, când o echipă reuşea eventul, competiţia nu se mai disputa, lucru care s-a întâmplat în 1996, 1997, 2000, 2004 şi 2008.

În 2010, Federaţia Română de Fotbal a schimbat regula, astfel că în cazul în care o formaţie realiza eventul, Supercupa urma să fie disputată de campioana României şi de echipa care termina sezonul pe locul 2 în campionat.

Supercupa României, departe de Bucureşti din 2014

Supercupa României a ajuns la cea de-a 22-a ediţie, iar 14 finale s-au jucat în Bucureşti. “Naţional”, “Regie”, “Cotroceni”, “Giuleşti” şi “Arena Naţională” au fost stadioanele din Capitală care au găzduit cea de-a treaia competiţie din fotbalul românesc. Din 2014 şi până în prezent, Supercupa României s-a jucat în Constanţa, Cluj, Botoşani şi Craiova, iar ediţiile din 2019 şi 2020 au fost găzduite de Ploieşti.

https://www.youtube.com/watch?v=GPcB6cntD50

Finalele Supercupei României

  • 1994 (stadionul “Naţional”) – Steaua Bucureşti – Gloria Bistriţa 1-0 (după prelungiri) 
  • 1995 (stadionul “Regie”) – Steaua Bucureşti – Petrolul Ploieşti 2-0
  • 1998 (stadionul “Naţional”) – Steaua Bucureşti – Rapid Bucureşti 4-0
  • 1999 (stadionul “Naţional”) – Rapid Bucureşti – Steaua Bucureşti 5-0
  • 2001 (stadionul “Naţional”) – Steaua Bucureşti – Dinamo Bucureşti 2-1
  • 2002 (stadionul “Naţional”) – Dinamo Bucureşti – Rapid Bucureşti 1-2
  • 2003 (stadionul “Naţional”) – Rapid Bucureşti – Dinamo Bucureşti 1-0 (după prelungiri) 
  • 2005 (stadionul “Cotroceni”) – FCSB – Dinamo Bucureşti 2-3
  • 2006 (stadionul “Naţional”) – FCSB – Rapid Bucureşti 1-0
  • 2007 (stadionul “Naţional”) – Dinamo Bucureşti – Rapid Bucureşti 1-1, 6-7 (după lovituri de la 11 metri)
  • 2009 (stadionul “Giuleşti”) – Unirea Urziceni – CFR Cluj 1-1, 3-4 (după lovituri de la 11 metri)
  • 2010 (stadionul “Dr. Constantin Rădulescu”, Cluj) – CFR Cluj – Unirea Urziceni 2-2, 2-0 (după lovituri de la 11 metri)
  • 2011 (stadionul “Ceahlăul”, Piatra Neamţ) – Oţelul Galaţi – FCSB 1-0
  • 2012 (Arena Naţională) – CFR Cluj – Dinamo Bucureşti 2-2, 2-4 (după lovituri de la 11 metri)
  • 2013 (Arena Naţională) – FCSB – Petrolul Ploieşti 3-0
  • 2014 (Arena Naţională) – FCSB – Astra Giurgiu 1-1, 3-5 (după lovituri de la 11 metri)
  • 2015 (stadionul “Farul”, Constanţa) – FCSB – ASA Târgu Mureş 0-1
  • 2016 (Cluj Arena) – Astra Giurgiu – CFR Cluj 1-0
  • 2017 (stadionul “Municipal”, Botoşani) – Viitorul – FC Voluntari 0-1
  • 2018 (stadionul “Ion Oblemenco”, Craiova) – CFR Cluj – U Craiova 1-0
  • 2019 (stadionul “Ilie Oană”, Ploieşti) – CFR Cluj – Viitorul 0-1

  • (P) Cota BETANO pentru CFR Cluj – FCSB: 3,34 este cota pentru „2 solist”. Vezi aici toate cotele!