„Coronavirusul de altădată”: Cum arăta Bucureștiul în perioada ciumei lui Caragea, din cauza căreia s-a pierdut un sfert din populația orașului

SPECIAL FANATIK
Eduard Nicolae Popa   
în HotNews
28/02/2020, 16:06
„Coronavirusul de altădată”: Cum arăta Bucureștiul în perioada ciumei lui Caragea, din cauza căreia s-a pierdut un sfert din populația orașului SPECIAL FANATIK
Cum arată Bucureștiul în perioada ciumei lui Caragea *foto: historia.ro

Epidemia de coronavirus care a plecat din China, a atins și Europa și, în cele din urmă, a ajuns și în România. Primul caz confirmat de coronavirus este un tânăr din Gorj în vârstă de 25 de ani, care nu are însă până acum niciun simptom. Cu toate acestea, peste 8.000 de români se aflau în auto-izolare, în timp ce aproximativ 180 de persoane sunt în carantină. Cifrele sunt însă extrem de palide față de prima molimă înregistrată pe teritoriul actual al României. Este vorba despre „ciuma lui Caragea”, care s-a petrecut la începutul secolului al XIX-lea.

Coronavirus e joacă de copii! Ciuma lui Caragea a măturat totul în cale

Dacă vom înțelege proporțiile dezastrului prin care a trecut Valahia în perioada 1813-1814, atunci vom putea să abordăm mai rațional teama de coronavirus, o gripă ceva mai puternică, dar care nu are o rată a mortalității atât de mare încât să creeze panică.

În schimb, ciuma de acum 200 de ani a sădit panică în locuitorii de atunci ai Valahiei și pe bună dreptate. Numele pandemiei se trage de la liderul fanariot care conducea atunci Țara Românească, și anume Ion Gheorghe Caragea. El a rămas în istoria noastră atât pentru prima constituție scrisă pe teritoriile românești (Legiuirea Caragea), cât și pentru măsurile pe care le-a luat pentru a opri pandemia de ciumă din Valahia.

În mai puțin de doi ani, ciuma lui Caragea, a cărui „pacient zero” se spune că ar fi fost chiar un om din delegația cu care acesta a venit de la Istanbul, a avut un număr total de victime de nu mai puțin de 60.000 de persoane. Dintre acestea, nu mai puțin de 30.000 de oameni au murit în Capitală, în contextul în care Bucureștiul măsura atunci 120.000 de locuitori!

Mai mult, după încă o epidemie de holeră, un recensământ care a avut loc în 1831 arăta că populația Bucureștilor s-a înjumătățit și a ajuns la 60.000 de persoane!

Ce măsuri a luat Vodă Caragea pentru a opri epidemia de ciumă

Potrivit cărții „Bucureștii în vremea fanarioților”, scrisă de istoricul Ștefan Ionescu, Caragea a luat mai multe măsuri pentru a stăvili epidemia de ciumă care a nimicit populația Capitalei.

Mai întâi Bucureștiul a fost băgat în carantină. Astfel, porțile orașului au fost ferecate, iar toate drumurile de la Văcărești până pe Dealul Spirii au fost puse sub protecție pentru ca persoanele fără autorizație să nu poată intra în Capitală. De asemenea, conducerea țării și preoții erau obligați să verifice din poartă în poartă dacă există persoane infectate. Toți străinii și oamenii care nu aveau rezidența în București au fost expulzați din oraș, în timp ce cerșetorii au fost trimiși la mănăstiri dinafara orașului, iar banii și mărfurile care veneau din zonele afectate de plagă, precum Ilfov, Teleorman sau Olt, erau spălate în oțet!

În ciuda acestor măsuri, ciuma s-a extins, în special din cauza unui sistem medical extrem de precar. Așadar au apărut noi legi, mai draconice. Au fost interzise cafenelele și consumul de alcool a fost permis doar în propriile domicilii. Oamenii care mureau au fost înmormântați fără prezența rudelor. Oamenii care ascundeau persoanele bolnave erau expulzate din oraș iar obiectele din casa lor au fost arse.

Multe dintre reguli nu au fost însă respectate, iar în vara anului 1813 orașul arăta ca și cum ar fi dezertat. Chiar și doctorii fugeau din București, la fel ca Vodă Caragea, care s-a mutat în Cotroceni, care pe atunci nu făcea parte din capitală. În cele din urmă, spre sfârșitul anului următor, numărul celor îmbolnăviți de ciumă a început să scadă, iar persoanele aveau să se întoarcă în oraș. Patru ani mai târziu, spitalele de carantină Plumbuita și Văcărești au fost închise.

Imaginile reproduse din materialele și izvoarele istorice de atunci sunt destul de puține. Cu toate acestea, situația din capitala României din urmă cu 200 de ani seamănă destul de mult cu cele întâmplate acum în Wuhan.

Închide ×