CSAT a avizat favorabil ordonanţa interceptărilor. Iohannis: Reprezintă o soluţie temporară

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă propus de Guvern privind măsurile pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesele penale. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, după încheierea şedinţei CSAT, că acest proiect reprezintă, în acest moment, o soluţie temporară, urmând ca Parlamentul să aibă în vedere “şi alte soluţii pe care să le dezbată cu toate instituţiile interesate”.

UPDATE. Şedinţa CSAT s-a încheiat. Klaus Iohannis a susţinut, la Palatul Cotroceni, declaraţii de presă.

“CSAT a avizat favorabil acest proiect şi adoptarea lui de catre guvern va reprezenta in acest moment o solutie, fie ea si temporara la o problema care preocupa institutiile statului cat si opinia publica”, a spus Iohannis.

UPDATE. Şedinţa CSAT este în curs de desfăşurare, potrivit Realitatea TV.

UPDATE. Şedinţa CSAT va începe la ora 19.00 şi va dura doar 30 de minute, întrucât la 19.30. este programată şedinţă de Guvern.

Curtea Constituţională a dat miercuri publicităţii motivarea deciziei prin care a stabilit că doar procurorii şi poliţiştii pot asculta cetăţenii suspectaţi că încalcă legea. Judecătorii spun că decizia se aplică şi cauzelor aflate pe rol, de la data publicării în monitorul oficial.

“Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art.147 alin.(4) din Constituţie. Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată”, precizează Curtea Constituţională.

Ce spune Zegrean

‘Nimeni din cei care au făcut fapte penale nu va scăpa de pedeapsă datorită acestei decizii. Ce a fost până la data deciziei rămâne bun făcut. Ce va fi de la decizie încolo este altceva. Şi de la decizie încolo nu se schimbă lumea, nu se dărâmă lumea. Urmărirea penală se va face de cei care trebuie să facă urmărirea penală, adică procurorii şi poliţia judiciară. Noi n-am făcut nimic dezastruos în decizia aceasta. Am înlăturat de acolo 2-3 cuvinte – «şi alte organe specializate ale statului» pentru că nu se înţelegea nimic. Acuma am aflat şi noi cine era organul acesta specializat al statului care făcea interceptările”, a declarat Zegrean.

”Numai cel care în dosarul căruia s-a pronunţat decizia poate să facă revizuire sau cei care aveau deja invocată o excepţie de neconstituţionalitate, restul nu mai pot să facă”, a mai explicat el.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Curtea Constituţională a României a motivat decizia legată de interzicerea Serviciul Român de Informaţii să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică susţinând că serviciul nu are atribuţii de cercetare penală.

Curtea Constituţională a României (CCR) mai susţine că nicio reglementare din legislaţia naţională în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conţine vreo normă care să consacre expres competenţa unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.

Ce spune CCR în motivare:

“În examinarea criticilor de neconstituţionalitate, Curtea constată că nicio reglementare din legislaţia naţională în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conţine vreo normă care să consacre expres competenţa unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică. Or, pornind de la datele concrete din speţa dedusă controlului de constituţionalitate, Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislaţie infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate (a se vedea în acest sens şi Decizia nr.17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.79 din 30 ianuarie 2015, par.67 şi 94).

Sursă: www.realitatea.net