News

Descoperire URIAŞĂ – cele mai vechi fosile ale Homo Sapiens schimbă tot ce ştiam până acum!

Fosilele unui Homo sapiens care semăna cu oamenii din zilele noastre au fost descoperite în Maroc şi, în urma unui proces de datare, specialiştii au constatat că acestea au o vechime de 300.000...
08.06.2017 | 12:45
Cel mai vechi Homo Sapiens a sosit în Bulgaria acum 47.000 de ani

Fosilele unui Homo sapiens care semăna cu oamenii din zilele noastre au fost descoperite în Maroc şi, în urma unui proces de datare, specialiştii au constatat că acestea au o vechime de 300.000 de ani, contribuind astfel la o “îmbătrânire” cu 100.000 de ani a speciei noastre, care, din câte se pare, era deja destul de bine dispersată în acea epocă pe continentul african, informează AFP.

“Această descoperire reprezintă însăşi rădăcina speciei noastre, Homo sapiens-ul cel mai vechi descoperit vreodată în Africa sau în alte părţi ale lumii”, a declarat Jean-Jacques Hublin, directorul departamentului de Evoluţie umană de la Institutul Max Planck din Leipzig, coautor al studiului.

“Leagănul rămăşiţelor umane”, în care au fost făcute descoperiri remarcabile — precum ansamblul oaselor feţei şi o mandibulă—, a fost găsit cu ocazia unor săpături arheologice realizate în 2004 în situl Jebel Irhoud din nord-vestul Marocului

Cercetătorii au constatat că “faţa unuia dintre acei primi Homo sapiens era asemănătoare unei persoane pe care o poţi vedea astăzi într-un metrou”.

Jean-Jacques Hublin spune, amuzat, că dacă acel bărbat din Jebel Irhoud ar purta o pălărie, nu ar putea fi diferenţiat de oamenii din prezent.

Cutia lui craniană, în schimb, este destul de diferită de cea a omului actual. “A urmat încă o lungă evoluţie înainte să se ajungă la o morfologie modernă”, a precizat acelaşi cercetător francez.

Situl marocan, aflat în regiunea Safi, la 400 de kilometri sud faţă de Rabat, este bine cunoscut de către arheologi. În 1968, în acelaşi sit a fost descoperită fosila unui copil de Homo sapiens, denumit “Irhoud 3”, a cărui vechime a fost iniţial datată la 40.000 de ani, apoi la 160.000 de ani.
Declarându-se sceptici în privinţa veridicităţii acelei datări, Jean-Jacques Hublin şi echipa lui au demarat un nou set de săpături în anul 2004. Arheologii au efectuat o nouă datare şi activitatea lor a fost relatată în două studii publicate miercuri în revista Nature.

“Am crescut numărul fosilelor umane descoperite în sit de la 6 la 22. Rămăşiţele aparţineau cel puţin unui număr de cinci indivizi: trei adulţi, un adolescent şi un copil. Şi încă nu am terminat!”, a declarat profesorul francez.

SURSĂ: Realitatea.net