După cinci ani petrecuţi în tricoul Stelei cu ce gînduri ai plecat în străinătate?
– Mi-am dorit în primul rînd să schimb echipa… Am petrecut cinci ani la Steaua şi am dorit o schimbare. Dar şi pentru un salariu mai bun, de ce să nu recunosc! Şi am vrut să văd dacă am probleme de acomodare în altă ţară, dar din fericire totul e ok şi la acest aspect. Cred că şi grupul de aici contează.
Cu ce antrenor te-ai simţit cel mai bine la Steaua?
– Clar, cel mai bine m-am simţit cu domnul Gică Hagi!! Dar în general m-am înţeles foarte bine cu toţi antrenorii… Nu am avut probleme sau conflicte cu nici un antrenor. Dar poate altfel văd şi eu, sau mai bine zis, acum înţeleg unele lucruri din trecut.
După ce ai ajuns la Volîn, ai schimbat şi postul. Ţi-a fost greu să joci pe noua poziţie?
– Nu neapărat că am schimbat poziţia. La început mi-a dat mai multă libertate şi după etapa a treia m-a trecut în spatele vîrfurilor. Îmi place acest post şi mă simt bine. Am şansa să finalizez mai mult şi ajung în faţa porţii de mai multe ori.
Este vreo diferenţă între campionatul României şi cel al Ucrainei?
– Diferenţa este clară. Aici fotbalul e mai rapid şi mai dur. Din punct de vedere tactic nu stau mai bine. Antrenamentele sînt intense şi lungi. Plus că primele cinci echipe sînt bune, Metalist, Şahtar, Dinamo Kiev, Dnepr, Odessa, care se bat la titlu.
Steaua, cea mai bună echipă din România, crezi că i-ar face faţă lui Şahtar, pe ce loc crezi că ar termina echipa lui Reghecampf campionatul în Ucraina?
– Sincer, cred că în momentul de faţă Steaua este o echipă foarte bună, pregătită fizic şi în primul rînd ar trebui să observe lumea că şi tehnico-tactic stau foarte bine în teren. Deci da, ar face faţă în Ucraina, ba mai mult, cred că s-ar bate la campionat.
Aş vrea să abordăm un subiect mai delicat pentru tine, te-a sunat cineva din staff-ul lui Victor Piţurcă sau a venit vreunul din secunzii săi să te vadă la vreun meci în Ucraina?
– Nu, sincer nu m-a sunat nimeni, dar nu este o problemă pentru mine. Normal că îmi doresc să joc pentru naţionala României, dar pentru asta şi eu trebuie să dau randament la echipa de club. Poate s-a înţeles greşit înainte, nu sînt supărat sau ceva de genul ăsta. Felicit naţionala pentru jocul cu Ungaria şi sînt convins că Olanda ne va ajuta.
Impresarul tău, Dragoş Daniel, a afirmat luna trecută că te gîndeşti să joci pentru naţionala Ungariei după ce vei obţine cetăţenia maghiară, îţi mai menţii această decizie?
– În primul rînd vreau să-i mulţumesc pentru multe lui Daniel Dragoş, din păcate nu multă lume ştie suportul pe care mi l-a acordat el. Avem o relaţie foarte bună şi împreună le facem pe toate.
După ce în presa de la noi au apărut informaţii despre decizia ta, te-a contactat cineva de la Federaţia Română de Fotbal?
– Nu, nici după nu m-a contactat nimeni…
Din Ungaria te-a căutat cineva sau a venit cineva de la Federaţia maghiară să te vadă la vreun meci?
– Din cîte ştiu eu, da!
Miriuţă, care a jucat în trecut pentru naţionala Ungariei, a mărturisit că nu ar trebui să surprindă pe nimeni intenţia ta de a juca pentru ţara vecină deoarece fiecare e liber să facă aşa cum gîndeşte. Vrei să joci pentru Ungaria?
– Am văzut interviul domnului Miriuţă şi dînsul are dreptate. Nu văd de ce să nu joc pentru naţionala Ungariei dacă nu sînt în planuri pentru naţionala României. Pînă la urmă e spre binele viitorului meu. În primul rînd îmi fac cetăţenie maghiară pentru mine, pentru unele drepturi pe care România încă nu le are. Iar cei care mă consideră trădător sînt nişte oameni care, să zic mai frumos, nu sînt deschişi la lumea modernă. Orice om vrea mai bine pentru el şi familia lui, e normal să fie aşa.
Cum vezi lupta pentru locul doi dintre Ungaria, Turcia şi România?
– Este o luptă strînsă. Repet, cred că Olanda ne va ajuta!!
Dacă vom ajunge la baraj, crezi că România are forţa să se califice la Campionatul Mondial?
– Depinde mult cu cine va pica la baraj. Dar cred că, oricum, România are nevoie şi de puţină şansă. Ar trebui să susţinem echipa naţională mai mult… decît să aşteptăm să facă un meci slab ca să o tocăm pe urmă.
De cînd eşti la Volîn ai dat prea puţine declaraţii despre cum joci în Ucraina. De ce ai fost aşa de rezervat?
– Rezervat? Aşa sînt eu. Sînt liniştit şi nu-mi place să intru în fel şi fel de discuţii. Cum nu îmi place nici să se vorbească lucruri neadevărate despre mine. La începutul drumului meu, scurt, de fotbalist, am păţit-o şi am decis să nu vorbesc mult cu presa. Cu toate că pierzi prin acest lucru, sincer vorbind…
Ai fost coleg cu Iliev şi Izvoranu, din ce motive au părăsit pe Volîn?
– La această întrebare ar fi cel mai bine să-i întrebaţi. Ştiu ei cel mai bine de ce nu au mai continuat cu Volin.
Patronul formaţiei tale obişnuieşte să critice jucătorii în emisiunile TV, aşa cum fac patronii din fotbalul românesc?
– Fotbalul e mai respectat aici şi fotbaliştii de o sută de ori mai respectaţi decît în România. La TV nu se critică, uite, eu sînt de un an si jumătate la Volîn şi pe patron l-am văzut o singură dată.
Cît mai ai contract cu Volîn? Te gîndeşti să pleci la o altă formaţie?
– Mai am contract un an şi jumătate. În momentul de faţă mă simt bine la echipă. Dar normal că îmi doresc un transfer la o echipa mai bună din Ucraina sau din altă ţară. Momentan, repet, sînt liniştit şi mă simt bine aici.
Te gîndeşti cumva să te întorci la vreo echipă din România?
– În momentul de faţă nici prin cap nu-mi trece să mă întorc! E greu să vrei… să-ţi doreşti să te întorci văzînd ce se întîmplă în România.
Cu foştii tăi colegi de la Steaua ai mai ţinut legătura?
– Da, am ţinut legătura. Şi în primul rînd cu Gardoş, cu Ruse, cu Lato… Vorbesc cu Raul şi în curînd sînt convins că i se va da şansa să joace şi să arate ce poate. Aş dori să-l felicit şi pe Chiri pentru transfer, e o şansă unică şi sînt convins că va profita. Şi cred că vor mai pleca jucători de la Steaua la echipe mari.
Se cîştigă bine financiar în fotbalul din Ucraina?
– Se cîştigă foarte bine şi nu numai la echipele mari. Sînt bani foarte mulţi în Ucraina şi de aceea în ultimul timp din ce în ce mai mulţi jucători de mare valoare ajung în Rusia şi Ucraina.
De ce crezi că, după generaţia ta de la tineret, cea care a pierdut calificarea la baraj în faţa Angliei, nu am mai avut rezultate?
– Am avut o generaţie foarte bună, dar şi o generaţie mai respectuoasă. Din primul 11 cam toţi jucam în prima ligă sau chiar la echipe din străinătate. Apropo, meritam să ne calificăm, pe viitor sînt convins că se vor remedia problemele şi naţionala de tineret va avea rezultate bune din nou. Vine o generaţie promiţătoare din spate, cei născuţi în 98-99.
Crezi că demisia lui Emil Săndoi a fost cea mai bună soluţie pentru bunul mers al lucrurilor de la naţionala Under 21?
– Nu ştiu dacă e soluţia potrivită, sînt oameni mai sus puşi care se ocupă de chestiile astea. Dar eu pot să zic că împreună cu nea Emil am avut rezultate bune şi o echipă bună. Eu îi sînt recunoscător pentru că mi-a oferit şansa să îmbrac tricoul naţionalei şi mi-a făcut plăcere să lucrez cu dînsul.
Dacă în sfîrşit te decizi să joci pentru naţionala Ungariei, crezi că ai fi putut să dai mai mult pentru fotbalul românesc?
– Indiferent dacă am să joc sau nu pentru naţionala Ungariei, sentimentul de a fi putut da mai mult petru România sau pentru Steaua există şi normal că mi-aş fi dorit mai multe.
Care este cel mai mare regret al tău din cariera de fotbalist?
– Cel mai mare regret… că în cei cinci ani în Ghencea nu am reuşit să cîştig campionatul.
Cea mai mare bucurie a ta din cariera de jucător?
– Pentru mine este că am jucat în Liga Campionilor! Şi îmi doresc să mai joc!!
Crezi că Steaua se va califica în primăvara europeană în Liga Campionilor?
– Are şanse foarte mari să se califice. A bătut-o pe Chelsea acasă şi ar trebui să ia acel meci ca exemplu. Sînt convins că nu e le frică de nimeni, doar sînt precauţi, sînt dornici de aceste meciuri din Liga Campionilor, dornici de a se bate cu echipe puternice. Şi de aceea cred că vor surprinde Europa. Forţa Steaua şi freeee Gigi!!!
de euro pe lună cîştigă Eric Bicfalvi la Volîn Luţk, de aproape 10 ori mai mult decît avea la Steaua (2.800 de euro)
de ani este diferenţa exactă de vîrstă dintre Bicfalvi şi Hagi, amîndoi fiind născuţi pe 5 februarie, Eric în 1988 şi Gică în 1965