Un nou scandal pe probleme de determinare a sexului unui sportiv / sportive a izbucnit în Coreea de Sud. După celebrul caz al atletei sud-africane Caster Semenya, care a cîştigat medalia de argint în proba de 800 m la JO de la Londra, din 2012, a venit şi rîndul fotbalului să aibă semnele lui de întrebare.
Subiectul se numeşte Park Eun-seon, are 27 de ani, joacă la echipa Seul City Amazones, pentru care a înscris în acest sezon 19 goluri în 22 de meciuri. Celelalte echipe din liga feminină sud-coreană au anunţat că nu se vor mai prezenta la meciuri, pînă ce Federaţia va efectua un test de stabilire exactă a sexului jucătoarei / jucătorului. Există dubii că ar fi, în realitate, un bărbat, dar oficialii Federaţiei nu vor să intre într-un scandal de proporţii, care ar afecta teribil şi imaginea sportului rege în această ţară. Suspiciunile lor se bazează pe aspectul fizic aproape masculin al sportivei, pe forţa şi înălţimea acesteia, în condiţiile în care majoritatea jucătoarelor de fotbal se încadrează ca înălţime între 1,60 şi 1,68 m. Park Eun-seon are 1,80 metri şi 74 de kilograme! Clubul din Seul se opune din răsputeri testări, ameninţînd cu memoriu la forurile abilitate pentru apărarea drepturilor omului.
Dar cel mai mare motiv de îndoială în privinţa adevăratei identităţi a lui Park Eun-seon a fost dat chiar de federaţia sud-coreană în 2010. Atunci, s-a decis scoaterea pe nepusă masă din lotul pentru Cupa Asiei, motivîndu-se că Park Eun-seon are probleme de ordin mental. Realitatea a fost că forurile din China, organizatoare ale competiţiei, au cerut în mod expres ca Park Eun-seon să fie trecută pe listă numai după ce a făcut dovada faptului că este femeie, iar partea sud-coreeană a şocat prin luarea imediată a deciziei de scoatere din lot a sportivei. Gurile rele susţin că nu se putea efectua proba, pentru că s-ar fi demonstrat astfel că jucătoarea este de fapt jucător.
O istorie veche din 1936
Problema existenţei unor femei care au organic şi caracterisiticile masculine nu este ceva nou în lumea sportului. Încă de la JO din 1936, de la Berlin, au apărut primele cazuri în care sportivele cu pricina, autoare ale unor performanţe notabile, au fost descalificate, după ce s-a dovedit că, de fapt, erau bărbaţi. În această situaţie s-au aflat săritoarea în înălţime germană Dora Rotjen (foto), care patru ani mai tîrziu avea să se transforme în Heinrich Ratjen, după ce poliţia a descoperit faptul că era în realitate bărbat. La aceleaşi jocuri olimpice au fost descoperite situaţii similare cu sportiva cehă Zdenka Kubkova şi englezoaica Marz Edith Louise Weston, care peste cîţiva ani au efectuat schimbări de sex şi au devenit bărbaţi. Cazuri similare au continuat să existe, dar abia din 1967 s-a introdus obligativitatea efectuării acestor examene de determinare a sexului sportivelor la Jocurile Olimpice.
Cel mai recent caz în care o sportivă a fost deposedată de medalia cîştigată, după ce s-a dovedit că este de fapt sportiv este al indiencei Santhi Soundarajan, medalie de argint la Jocurile Asiei în proba de 100 m plat, la Doha, Qatar, în 2006.