Ilie Năstase, interviu în presa franceză: “Eram nebun, nu prost”

Liderul mondial din ATP în 1973, Ilie Năstase, a fost întotdeauna un jucător special. Câştigător a două titluri de Grand Slam, Ilie Năstase nu şi-a pierdut nici măcar puţin farmecul, în prezent românul având 71 de ani.

Ilie Năstase era bine cunoscut pentru glumele sale din arenă, dar și pentru reputația de a folosi tactici agresive, multe dintre acestea pline de succes, drept pentru care a primit porecla de Nasty („Răutăciosul”) după câteva incidente. Nasty a oferit răspuns câtorva întrebări în presa (L’Equipe) din Franţa, acolo unde se află în desfăşurare cel de-al doilea turneu de Grand Slam al anului, Roland Garos.

Cine a fost cel mai amuzant jucător?

Eu (râde). Cunosc mulţi jucători amuzanţi, dar care nu erau campioni. Amuzant și campion, e ceva ce întâlneşti mai rar.

Cel mai ciudat jucător?

Întotdeauna eu (râde). Cred că pot răspunde la fel la toate întrebările!

Cel mai nebunesc lucru pe care l-ai făcut?

N-am făcut lucruri urâte. Obișnuiam să-i fac pe oameni să râdă. De exemplu, am venit cu o pisică neagră la Roland Garros înainte să joc împotriva lui Adriano Panatta (care era superstițios) sau am pus șoareci în dulapuri. M-am distrat, dar toată lumea știa că sunt eu! Chiar și atunci când nu eram eu.

Cel mai petrecăreţ jucător?

Vitas Gerulaitis (locul trei mondial în 1978, câștiga în Australia în 1977, era finalist la US Open în 1979 și Roland Garros în 1980). Reuşea să petreacă până la 4-5 dimineața și să joace o finală a doua zi. În Roma, el era afară toată noaptea și câştiga şi turneul (în 1977 și 1979). Vitas a fost o excepție pentru că eu nu puteam să fac aşa ceva. Nu am făcut-o, ieşeam şi petreceam doar după ce eram eliminat. Eram nebun, dar nu prost.

Ilie Năstase consideră că nu el este cel mai obraznic jucător

Cel mai obraznic jucător?

McEnroe, de departe. Tot ce a făcut, nu a zâmbit niciodată. Se comporta foarte urât, mai ales cu arbitrii. Și eu la fel, însă eu mai şi glumeam, eram cu zâmbetul pe buze, el, nu. Poate că a jucat mai bine când era enervant.

Cel mai bun jucător?

Sunt mai mulţi, dar aș spune Borg. Eu îl numesc marţian pentru că era imbatabil în acel moment. Nu-ţi oferea niciun punct. Toată lumea credea că va ceda fizic, pentru că lovea mingea atât de puternic. S-a oprit, s-a retras, dar nu din acest motiv.

Cel mai mare regret?

Cel mai mare regret e că nu am putut pleca din România până la 20 de ani pentru a juca turnee ca toţi ceilalţi sportivi. Nu mi-a plăcut niciodată să evoluez la juniori în turnee de Mare Şlem. Primul meu turneu mare a fost Roland Garros. Aici l-am cunoscut şi pe domnul Rene Lacoste, care m-a ajutat foarte mult. Mi-a dat toate hainele și el a venit să vorbească cu organizatorii de la Roland Garros pentru ca eu să primesc un wild-card. Mi-a schimbat viaţa, altfel mă întorceam la Bucureşti.

Digisport.ro

A văzut cum a apărut în public la Miami și a întrebat-o direct: ”Ești bolnavă?”. Răspunsul dat imediat de model

Cea mai mare petrecere după un meci?

A fost în 1971, când am pierdut prima finală la Roland Garros împotriva lui Kodes. Am primit la final 20.000 de franci sau 4000, nu mai știu. Am invitat pe toată lumea să bea. La ieșirea din hotel, un vagabond mi-a zis: “Dă-mi 5 franci, Vilas”. Am spus: “Ești bolnav, sunt Năstase, Vilas e urât, eu sunt frumos (râde)”. La final i-am dat 20 de franci și a spus: “Nu sunt sigur. Năstase e amuzant, tu nu ești amuzant.”

Cel mai mare succes al tău?

Nu m-am gândit niciodată să devin numărul unu în lume. S-a întâmplat pur şi simplu. La acea vreme, clasamentul era întocmit de jurnaliști. În 1973, am trăit un an foarte bun, cu opt titluri (inclusiv Roland-Garros-ul).

Povesteşte-ne ceva ce nu ai mai spus până acum, ceva amuzant.

Problema mea este că spun tot ce trăiesc tuturor (râde).

Două titluri de Grand Slam a câştigat Ilie Năstase în carieră, US Open în 1972, respectiv Roland Garros în 1973.

A câștigat de asemenea de patru ori Turneul Campionilor în anii 1971, 1972, 1973 și 1975.

A fost desemnat de patru ori “Cel mai bun sportiv român al anului” (în 1969, 1972, 1973 și 1974).